135 matches
-
număr mare de pacienți, incluși de la intrarea în dializă, care să cerceteze riscul cardiovascular al anomaliilor lipidice din uremia cronică. Paradoxul colesterolului în IRC Față de cele observate în populația generală, la pacienții HD s-a evidențiat o relație particulară între colesterolemie și mortalitatea generală [Lowrie et al., 1990] și cardiovasculară [Degoulet et al., 1982]. Această relație poate fi descrisă de o curbă în J [Lowrie et al., 1990; Tschope et al., 1993]: riscul cel mai mare îl au pacienții cu colesterolemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
colesterolemie și mortalitatea generală [Lowrie et al., 1990] și cardiovasculară [Degoulet et al., 1982]. Această relație poate fi descrisă de o curbă în J [Lowrie et al., 1990; Tschope et al., 1993]: riscul cel mai mare îl au pacienții cu colesterolemia mai mică de 150 mg/dl, apoi riscul scade progresiv cu creșterea colesterolemiei, dar începe să crească din nou de la un nivel al colesterolemiei mai mare de 300 mg/dl [Lowrie et al., 1990]. Acest aparent paradox poate fi un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
1982]. Această relație poate fi descrisă de o curbă în J [Lowrie et al., 1990; Tschope et al., 1993]: riscul cel mai mare îl au pacienții cu colesterolemia mai mică de 150 mg/dl, apoi riscul scade progresiv cu creșterea colesterolemiei, dar începe să crească din nou de la un nivel al colesterolemiei mai mare de 300 mg/dl [Lowrie et al., 1990]. Acest aparent paradox poate fi un artefact, deoarece unele afecțiuni cronice concomitente (denutriție, inflamație, hepatopatii) se însoțesc de o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Lowrie et al., 1990; Tschope et al., 1993]: riscul cel mai mare îl au pacienții cu colesterolemia mai mică de 150 mg/dl, apoi riscul scade progresiv cu creșterea colesterolemiei, dar începe să crească din nou de la un nivel al colesterolemiei mai mare de 300 mg/dl [Lowrie et al., 1990]. Acest aparent paradox poate fi un artefact, deoarece unele afecțiuni cronice concomitente (denutriție, inflamație, hepatopatii) se însoțesc de o scădere a sintezei de colesterol și determină de asemenea creșterea mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o decizie terapeutică, dar ulterior acesta scade semnificativ și poate rămâne scăzut timp de mai multe săptămâni [NCEP, 2001]. în bolile infecțioase, activarea proteinelor de fază acută și creșterea nivelului unor citokine circulante, ca IL-6, se pot asocia cu scăderea colesterolemiei [Bologa et al., 1998; LaRosa et al., 1999]. La pacienții cu colesterolul total mai mic de 150 mg/dl, fără alte comorbidități, trebuie cercetată o posibilă malnutriție. în sfârșit, orice pacient la care se depistează LDL-colesterolul crescut sau alte anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
datorează probabil fixării intestinale a acizilor biliari [Chertow et al., 1997, 1999; Slatopolsky et al., 1999]. Pacienții cu trigliceridemie între 180-499 mg/dl trebuie tratați, după 3 luni de regim igieno-dietetic, cu un inhibitor de HMG-CoA reductază, urmărindu-se reducerea colesterolemiei non-HDL la un nivel mai mic de 130 mg/dl. Trigliceridemia crescută la 180-499 mg/dl nu este folosită ca parametru-țintă al terapiei, dar reprezintă un factor de risc coronarian ce indică necesitatea tratamentului, chiar dacă LDL-colesterolul nu este crescut [NCEP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
și LDL sunt mai bogate în trigliceride [Llopart et al., 1995]. Nivelul lipoproteinei (a) este de până la două ori mai crescut [Siamopoulos et al., 1995; Shoji et al., 1992] și se corelează cu prezența cardiopatiei ischemice [Shoji et al., 1992]. Colesterolemia crește o dată cu vechimea DP. Factorii care contribuie la aceste diferențe ar putea fi: absorbția glucozei din cavitatea peritoneală (100-200 g/zi), care induce creșterea insulinemiei, aceasta la rândul ei determinând creșterea sintezei hepatice de trigliceride; pierderea de proteine în dializat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de mică anvergură și cu rezultate contradictorii. Marile trial-uri prospective, intervenționale, controlate lipsesc. în plus, o epidemiologie inversă se observă pentru colesterol, ca și pentru alți factori de risc, la pacienții cu IRC: riscul maxim îl au cei cu colesterolemia mai mică de 150 mg/dl, dar acest aparent paradox ar putea fi explicat prin suprapunerea unor comorbidități ca malnutriția, inflamația sau insuficiența hepatică. De aceea, ghidurile de tratament elaborate de experții nefrologi se bazează, în mare parte, pe extrapolarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cu transplant renal (TR), hiperlipidemia se întâlnește în 30-60% dintre cazuri [Barbagallo et al., 1993; Sugahara et al., 1994; Kasiske et al., 1996]. Hiperlipidemia este de obicei mixtă [Chan et al., 1981; Kasiske et al., 1991], dar, spre deosebire de pacienții HD, colesterolemia este mai ridicată, iar trigliceridemia este mai redusă. HDL-colesterolul este normal sau ușor scăzut. într-o metaanaliză a cinci studii, Kasiske [1998] a evidențiat o colesterolemie de peste 240 mg/dl la 63% dintre pacienți, un LDL-colesterol mai mare de 130
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
obicei mixtă [Chan et al., 1981; Kasiske et al., 1991], dar, spre deosebire de pacienții HD, colesterolemia este mai ridicată, iar trigliceridemia este mai redusă. HDL-colesterolul este normal sau ușor scăzut. într-o metaanaliză a cinci studii, Kasiske [1998] a evidențiat o colesterolemie de peste 240 mg/dl la 63% dintre pacienți, un LDL-colesterol mai mare de 130 mg/dl la 60%, un HDL-colesterol mai mic de 35 mg/dl la 12% și o trigliceridemie peste 200 mg/dl la 36% dintre pacien]i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
din 1995, al lui Boushey et al. a arătat că orice creștere cu 5 ng/ml peste limita de 10 ng/ml a homocisteinemiei se asociază cu o creștere a riscului de boală coronariană cu 60-80% (echivalentă unei creșteri a colesterolemiei cu 20 mg/dl). Concentrația homocisteinei se corelează semnificativ cu riscul de boală coronariană [Arnesen et al., 1995], infarct miocardic acut [Stampfer et al., 1992], atacuri ischemice și accidente vasculare cerebrale [Verhoef et al., 1994; Perry et al., 1995], boală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
sa asupra homocisteinemiei este controversată [Arnadottir et al., 1996; Ducloux et al., 1998; Fernadez-Miranda et al., 2000]. Tacrolimus determină și el hiperlipidemie, dar mai puțin severă decât ciclosporina [McCune et al., 1998], iar unele studii au relevat o scădere a colesterolemiei după înlocuirea ciclosporinei cu tacrolimus [Kohnle et al., 2000]. Pe de altă parte, tacrolimus provoacă mai frecvent diabet zaharat [Jindal et al., 1997; Pirsch et al., 1997]. La pacienții cu transplant renal, medicația imunosupresivă, în special corticoizii și inhibitorii de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
arteriale [Gardiner et al., 1993]. Concentrația serică a ADMA este crescută semnificativ (de 2-3 ori față de martori) la indivizii cu ateroscleroză clinic manifestă [Böger et al., 1997]. Ea se corelează, de asemenea, cantitativ cu alți factori de risc vascular, precum colesterolemia, vârsta, tensiunea arterială medie și intoleranța la glucoză [Böger et al., 1997; Miyazaki et al., 1999]. Mai mult, nivelul plasmatic al ADMA se corelează semnificativ și independent de alți factori aterogeni cu grosimea intimă-medie carotidiană, măsurată ecografic. Aceasta înseamnă că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare 10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare. 11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare. 12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma. 13. Hemoglobina glicozilată. 14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup). 15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare. 16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
evenimentelor cardiovasculare majore. Reducerea evenimentelor cardiovasculare majore, a fost observată de asemenea în trialul placebo-controlat Anglo - Scandinavian Cardiac Outcomes Trail - Lypid Lowering Arm ( ASCOT-LLA) [440] care a evaluat tratamentul cu atorvastatin în prevenția primară a BCI la pacienții hipertensivi cu colesterolemie totals Statinele scad colesterolul eficient,[431] dar și alte mecanisme decât inhibiția sintezei de colesterol, cum ar fi efecte antiinflamatorii și antitrombotice,[441, 444] pot contribui la reducerea riscului cardiovascular. La pacienții cu angină stabilă s-a arătat că pretratamentul
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
439] Deci, recomandarea de a trata cu statine poate fi ghidată atât de nivelul riscului cardiovascular al pacientului cât și de nivelul colesterolului (de la valori normale până la un nivel moderat crescut). În ceea ce privește tensiunea arterială (discutată mai jos), riscul asociat cu colesterolemia crește liniar-logaritmic de la un nivel normal - scăzut,[431] și este dificil de evaluat importanța relativă a scăderii colesterolului și alte efecte ale tratamentului cu statină privind beneficiile terapeutice obținute. O meta-analiză recentă privind efectele diferitelor terapii hipolipemiante asupra mortalitatii au
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
la statine sunt aditivi.[444] Aceste analize ale datelor din trialurile clinice sugerează că efectele independente de colesterol ale terapiei cu statine pot fi de importanța clinică. Deci, selecția pacienților bazată pe nivelul colesterolului și terapia având ca țintă exclusiv colesterolemia, nu exploatează pe de-a întregul beneficiile tratamentului cu statine. Terapia cu statine trebuie considerată întotdeaună la pacienții cu BCI stabilă și angină stabilă, având în vedere riscul lor crescut și dovada beneficiului scăderii colesterolului chiar și în interiorul intervalului de
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare 10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare. 11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare. 12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma. 13. Hemoglobina glicozilată. 14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup). 15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare. 16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare 10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare. 11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare. 12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma. 13. Hemoglobina glicozilată. 14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup). 15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare. 16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
clinic: curba ponderală, sindromul edematos, presiunea arterială, manifestările cardiovasculare (dispnee, raluri de stază pulmonară), manifestările insuficienței renale; 2. Explorări de laborator: - examenul sumar de urină; - sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger); - proteinuria/24 de ore; - proteinemie, albuminemie și electroforeza proteinelor serice; - colesterolemia și trigliceridemia; - sindromul biologic inflamator (VSH, fibrinogen); - ureea și creatinina serică; - estimarea filtrării glomerulare (clearance-ul creatininei și al ureei endogene, formule de calcul: Cockroft-Gault sau MDRD); - explorări adecvate diferitelor complicații asociate. Diagnostic funcțional La bolnavii cu proteinurie nefrotică și/sau
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
permite aprecierea leziunilor tisulare. fibromax. BAREM DE INVESTIGAȚII PENTRU EVALUAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ ÎN AFECȚIUNILE RENALE Investigații obligatorii a) explorări de laborator: ... - examenul sumar de urină; - sediment urinar cantitativ (Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger); - proteinuria/24 ore; - proteinemie, albuminemie și electroforeza proteinelor serice; - colesterolemia și trigliceridemie; - sindrom biologic inflamator (VSH, fibrinogen); - uree și creatinină serică; - estimarea filtrării glomerulare (clearance-ul creatininei și al ureei endogene , ecuația Cokcroft sau MDRD); b) explorare imagistică renală (ecografie). ... Investigații suplimentare - explorări adecvate diferitelor complicații asociate. - bilanț hidro-electrolitic și acido-bazic
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Colesterolul seric este un indicator util pentru aprecierea statusului nutrițional în Boala cronică de rinichi. [Grad C] Tendința la scădere sau valorile colesterolului cuprinse între 150-180mg/dL - în lipsa tratamentului hipocolesterolemiant - sugerează malnutriție protein-energetică și impune cercetarea cauzelor. [Grad C] Comentarii Colesterolemia este influențată mai mult de aportul energetic (hidrați de carbon și lipide) decât de cel de proteine. Deoarece colesterolul seric total este un predictor independent al mortalității la bolnavii dializați, el trebuie inclus între parametrii de monitorizare. Relația dintre colesterolemie
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
Colesterolemia este influențată mai mult de aportul energetic (hidrați de carbon și lipide) decât de cel de proteine. Deoarece colesterolul seric total este un predictor independent al mortalității la bolnavii dializați, el trebuie inclus între parametrii de monitorizare. Relația dintre colesterolemie și mortalitate este descrisă de o curbă în "J": riscul mortalității este mai mare atât la valori crescute (200-300mg/dL), cât și la valori din domeniul normal sau normal-scăzut (sub 200mg/dL). Însă, relația este modificată la bolnavii tratați prin
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
normal-scăzut (sub 200mg/dL). Însă, relația este modificată la bolnavii tratați prin DPCA (numai valori mai mari de 250mg/dL au fost asociate cu risc mare de deces), probabil din cauza aportului superior de energie (din dializant) sau a hipertrigliceridemiei coincidentale. Colesterolemia totală redusă (sau în scădere) este predictivă pentru un risc crescut de mortalitate. Hipocolesterolemia totală este asociată cu deficite cronice protein-energetice și/sau cu prezența unor factori de co-morbiditate (inclusiv inflamație/infecție). De aceea, bolnavii cu valori joase/normal joase
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]
-
mortalitate. Hipocolesterolemia totală este asociată cu deficite cronice protein-energetice și/sau cu prezența unor factori de co-morbiditate (inclusiv inflamație/infecție). De aceea, bolnavii cu valori joase/normal joase ale colesterolului seric total (150-180mg/dL) trebuie investigați pentru posibile deficite nutriționale. Colesterolemia predializă (stabilizată) poate fi corelată cu alți parametri ai stării de nutriție, dar, ca și serinemia, este influențată de parametri non-nutriționali (inflamație/infecție). Interpretarea rezultatelor Colesterolemia totală serică în scădere sau cu valori cuprinse între 150-180mg/dL, în absența tratamentului
GHID din 8 noiembrie 2010 de practică medicală pentru evaluare şi intervenţie nutriţională în boala cronica de rinichi - Anexa 3*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232715_a_234044]