71 matches
-
manual în cele 3 cariere din sat }, o magazie pentru uscat și depozitat cereale de circa 500 mp.,- care există și în prezent - la următoarele dimensiuni: lungime = 55 m, lățime = 10m. Lucrarea a fost executată de săteani, " meșterul " fiind un " colhoznic " care a învățat zidăria în perioada prizonieratului de 7 ani la ruși. După 1980 în cele trei grajduri a fost introdusă apă potabilă " la iesle ", în baza unei investiții realizată la izvorul Ciurgău - Cremeniș, situat în partea de vest a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din vacile cu lapte nu se mai puteau ridică la iesle din cauza lipsei de calciu, urmare unei furajări deficitare. Plata celor care lucrau în zootehnie era măsurată în zile muncă ce echivala cu o normă de producție, astfel ca un " colhoznic " realiza circa 365 - 400 zile normă / an la un program zilnic de lucru de 14 - 16 ore { practic pleca de acasă dimineață la ora 5 și se reîntorcea la prânz pentru a lua masa, după care pleca din nou la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
căror grad de îndatorare creștea de la an la an, obligind partidul să anuleze aceste datorii . Ultima anulare a datoriilor a fost realizată în anul 1988, însăși Nicolae Ceusescu, exasperat de situație, afirmînd că este ultima dată cînd le mai iartă { " colhoznicilor " } datoriile. După evenimentele din 1989 creditele aflate în șold au fost preluate de Bancă Agricolă, care ulterior și-a constituit provizioane, șansele de recuperare fiind practic zero odată cu apariția Legii 18 / 1991 privind reconstitirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În timpul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1989 creditele aflate în șold au fost preluate de Bancă Agricolă, care ulterior și-a constituit provizioane, șansele de recuperare fiind practic zero odată cu apariția Legii 18 / 1991 privind reconstitirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În timpul socialismului protecția socială a " colhoznicilor " a fost inexistentă, respectindu-se principiul mult aclamat de Ceaușescu " Nici muncă fără pîine, nici pîine fără muncă ". Singură atenție acordată femeilor colhoznice cu mulți copii a fost Decretul 36 /31.01.1973 prin care { o parte dintre acestea } au primit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de proastă calitate. Pentru așa zisă medalie a maternității clasa ÎI - a, femeia din colhoz trebuia să nască și să crească cel putin 7 copii, iar pentru medalia de clasă I-a cel puțin 10 copii. De altfel, pentru copiii colhoznicilor statul român nu a acordat nici un leu alocație. Pentru a beneficia de alocația lunară de 110 lei/copil { echivalent a 6 doari SUA } trebuia să fii angajat la stat și nu la colectiv. Acesta a fost încă un motiv pentru
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
trebuia să fii angajat la stat și nu la colectiv. Acesta a fost încă un motiv pentru care țăranul a abandonat satul și s-a angajat salahor pe șantier pentru a beneficia de " alocația pentru copii ". Odată cu ieșirea la pensie colhoznicul primea " pensie de colectiv ", în jur de 200 lei / luna, adică echivalentul a 11 dolari SUA, la care se mai adaugă la sfîrșitul fiecărui an, din partea colhozului, circa 4 - 5 săculeți de porumb știuleți și 80 - 100 kg. grîu reprezentînd
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă Agricolă pe două Carnete de Cecuri. Banii depuși, în suma de 60.000 lei { echivalentul a doua tractoare în anul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
aceștia au decis să fie folosiți pentru aducerea gazului în sat, lucrare nefinalizata. Grajdurile din patrimoniul CAP -ului au fost vindute la licitație unor persoane din afara satului, dar care nu au avut banii necesari, astfel că sătenii " { 49 familii de colhoznici și 23 tractoriști } au rupt tirgul " și, în cotombrie 1991 au trecut la demolarea completă a grajdurilor, operație care a durat 3 zile { fiecare colhoznic a primit cîte - vă țigle, un gemuleț mic - așa cum sunt la grajduri și bucăți de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din afara satului, dar care nu au avut banii necesari, astfel că sătenii " { 49 familii de colhoznici și 23 tractoriști } au rupt tirgul " și, în cotombrie 1991 au trecut la demolarea completă a grajdurilor, operație care a durat 3 zile { fiecare colhoznic a primit cîte - vă țigle, un gemuleț mic - așa cum sunt la grajduri și bucăți de scîndură }. Referitor la restituirea terenului, în Aruncuta, acesta s-a făcut pe vechile amplasamente, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, a evidentei din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
toate republicile fost-unionale au renunțat la sistemul de planificare centralizată din epoca socialistă și la proprietatea de stat. Rezultatele nu au fost cele așteptate în unele cazuri. ("Vezi și" Istoria Rusiei post-sovietice). Agricultura a fost organizată în sistemul fermelor cooperatiste (colhoznic) și al fermelor de stat (sovhoznic). Deși Uniunea Sovietică avea o agricultură puternic mecanizată la scară națională, avea una dintre cele mai mari producții de cereale, (au apărut și ani cu recolte proaste, așa cum au fost cele din 1972 sau
Economia Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/299432_a_300761]
-
eschivarea de la prestarea unei munci utile societății și pentru un fel de viață antisocial parazitar în sectorul agricol" (Об ответственности за уклонение от общественно полезного труда и за ведение антиобщественного паразитического образа жизни в сельском хозяйстве). Era aplicat de obicei colhoznicilor care nu reușeau să-și îndeplinească zilel-muncă obligatorii ("trudodni"). Termenul de exil pentru o asemenea faptă era de 8 ani. Între 1948-1952, au fost înregistrați 33.266 "ukaznici". Spre deosebire de alte categorii de deportați, copii acestor exilați nu erau la rândul
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
cerându-i adăpost. Ei au rămas ascunși acolo până după război. Dosar 8207. Vitali și Alexandra Morozovski erau învățători la școala din satul Mocra, Raionul Rîbnița. Unul dintre elevii lor fusese Grigori Farber, un băiat evreu care locuia cu părinții, colhoznici, în colhozul evreiesc Der Shtern din apropiere. În decembrie 1941, când germanii și românii au deținut controlul asupra Moldovei, Grigori Farber s-a dus la cei doi Morozovski pentru a le cere adăpost. Ei l-au ascuns pe copil în
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
păcate, Stalin nu a ținut cont de argumentația lor. În anul 1943, la Plenara a III-a a C.C. a Partidului Comunist din Moldova, Fiodor Brovko afirma că: „Intelectualitatea a fost izgonită de români și populația este supusă, docilă; orice colhoznic din U.R.S.S. își poate găsi aici de lucru în orice domeniu.” Refugiat după eliberarea Basarabiei de către armata română, el a revenit în martie 1944, alături de armata roșie, la Soroca, unde s-au stabilit organele sovietice, menite să administreze pământurile
Fiodor Brovko () [Corola-website/Science/309966_a_311295]
-
începe procesul „benevol” al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
1941 Vologda devine oraș frontal. Orășenii luau parte în lupta. Se construiau sisteme defensive antiaeriene, si ca rezultat nici o bombă nu a căzut pe oraș, cu toate ca încercări de bombare erau destule. Pe banii orășenilor a fost formată coloana de artilerie „Colhoznicul din Vologda”, în cinstea căreia și în cinstea orășenilor care aveau activitate în lupta este instalat monumentul țancului Ț-34(pe str. Miră). În 1961 primul secretar în Vologda devine A.S. Drîghin. În timpul conducerii lui în Vologda au loc multe
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
Cărare Petru (13.02.1935, Zaim, județul Tighina). Poet, prozator, dramaturg și traducător. Absolvește Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Stalingrad”, “Stalin-vojdi naroda”; “Traktoristi”, “Moladaia Gvardia” În perioada lunii ianuarie 1949 șunt telefonizate două sate: Cucueții Vechi și Sturzeni. În nr. 20 al ziarului raional din 13 martie 1949 apare un articol “Țăranii se unesc în colhozuri”. “...pentru a deveni colhoznici înstăriți ne învață tov. Stalin, trebuie să muncim cinstit, să lucrăm bine pămîntul, să păzim bunul colhoznic , să împărțim bunurile colhoznice ptrivit muncii... Bine au înțeles această locuitorii satului Alexandrești, unde 130 gospodării s-au adunat și organizat un colhoz
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
porumb, într-atât încât atunci când a vizitat un colhoz din Letonia, a afirmat franc că se aștepta ca cei din audiență să se întrebe probabil, „va spune Hrușciov ceva despre porumb sau nu?” A spus, și i-a mustrat pe colhoznici că nu au cultivat mai mult porumb. Experimentul cu porumbul nu a avut mare succes, și ulterior își amintea că unii colhoznici cultivaseră prea mult porumb doar pentru a-i face pe plac, fără a pregăti corespunzător solul, și „ca
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
se întrebe probabil, „va spune Hrușciov ceva despre porumb sau nu?” A spus, și i-a mustrat pe colhoznici că nu au cultivat mai mult porumb. Experimentul cu porumbul nu a avut mare succes, și ulterior își amintea că unii colhoznici cultivaseră prea mult porumb doar pentru a-i face pe plac, fără a pregăti corespunzător solul, și „ca urmare, porumbul cultivat ca a fost discreditat — și la fel și eu”. Hrușciov a încercat să abolească Stațiile Mașini-Tractoare care nu doar
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
malin și salcâm încă se mai păstrează pe marginea drumului , sub forma unor mici pâlcuri , în pofida țărânilor colectiviști care au încercat să distrugă orice urmă a fostului castel. De altfel, din prostie și exces de slugărnicie față de conducerea CAP-ului, colhoznicii au acoperit cu pietre și pământ chiar și puțul cu apă potabilă a castelului. În prezent , de la castelul din Rupturi se mai păstrează în sat { la familia I.C., aproape de magazia fostului CAP } un zdrobitor de mere cu tamburi , funcțional. Spre
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
modestă, hotărât și curajos în deciziile politice care vizează destinul prezent și viitor al tânărului stat moldovean? Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951, în familia cu cinci copii (trei băieți și o fată) a unui învățător și colhoznic din satul Colonița, localitate cu circa 3.000 de locuitori, situată în apropierea Chișinăului. Unul dintre frații mai mari, Gheorghe Ghimpu, datorită activității și convingerilor politice a fost declarat disident antisovietic în anii ’70, din acest motiv fiind trimis, între
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]