87 matches
-
la hramul bisericii din Plesneana. Le dăduse colecția întreagă a revistei scoase de episcopie și cartea de omilii a Prea Sfințitului, răposatul Valerian bătrânul. Acolo, în ușa judecătoriei, în capătul multelor trepte, îl aștepta acela. Bătrânel, cocârjat, cu o bărbuță colilie, stângând la piept o servietă din vinilin verde. Nici nu apucă popa Băncilă să închidă bine ușa în urma sa, să se scuture de apa ploii (începuse să toarne de cum ieșise din gară,) că acela îl și opri zâmbindu-i amăgitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
verde deschisă larg. Pieptul bombat, acoperit de păr roșiatic, cârlionțat. Fața ascuțită, prelungă, cu plete dese, revărsate pe fruntea proeminentă. Ochii îi străluceau ca semnalizatoarele cu halogen. Pe cap avea o tichie tricotată, prăzulie. Un bătrânel, cocârjat, cu o bărbuță colilie, stângând la piept o servietă din vinilin verde, se ghemui la picioarele lui. Râdea pițigăiat, sclipindu-și și el tăciunii aprinși, ascunși sub obloanele unor pleoape zgrunțoase, groase, răzbuzate. Din stufăriș mai scoase capul, întrebător, unul, deșirat, cu o față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și ferestrele mici și tulburi erau învăluite în lumină. Deschise ușa, nu mai avea scârțâitul știut, iar înăuntru plutea aceeași lumină densă. Îl așteptau cu masa întinsă. Erau toți acolo, bunicul în capul mesei, cu părul alb, revărsat până la barba colilie, în spate bunica, sprijinindu-se cu mâinile de umerii lui, în aceeași poziție ca în fotografia de pe policioară făcută când se întorsese el de pe front, apoi părinții, tineri, și fratele lui, mort de tuberculoză la șapte ani. Totul era ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i fac o mitră sfinției sale Theodosie, vezi tu, eu nu am avut tată și sfătuitor în afara Tatălui din Cer și a sfinției sale. Dorim să-i facem o mitră din aur meșterit la Brașov, cu cele patru pietre albastre semănând părului coliliu al sfinției sale și, ca să mărim frumusețea lor, să fie puse și celelalte pietricele prețioase ca niște steluțe, cele patru răsărind printre ele ca niște luceferi. Lui Ștefan îi venea să cadă în genunchi în fața tatălui său. Nu știa ce să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cerul stelele una câte una. Ah, dor mi-a fost de tihna asta... Mi-e sufletul încă greu de atâta veghe, păzind să ghicesc dincotro pândește primejdia și vânzarea. Mitropolitul ridică dreapta a binecuvântare, în timp ce stânga punea orânduială în pletele colilii ce ieșeau subțiri ca un fuior de borangic de sub mitra împodobită discret doar cu o cruciuliță de argint. Ștefan nu-și putea veni în fire, i se părea că ceva anume, cuprins în vorbele măriei sale, îi scapă și că acel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în jur, zâmbi fericit, nimeni nu-l vedea, acum toți se uitau la neica Ștefan cum se împărtășește, ridică mâna cu pumnul strâns și-și șterse grăbit lacrimile. Se împărtășește robul lui Dumnezeu, Ștefan..., cântă cu glas răgușit monahul cel coliliu și mâna-i tremură atât de tare încât lingurița zăngăni de buza potirului. — Părinte, să ai grijă de Măriuța mea, și roagă-te atunci pentru noi, se auzi ca un oftat șoapta lui Ștefan. De sus de la fereastră, doamna Marica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prin suflet. Atunci cum să nu-l ghicească pe rusnac că nu pricepe o boabă românească? Drept să-ți spun, parcă îl și văd pe acest moș Dumitru... O față arsă de soare, cu trăsături cioplite în piatră. O mustață colilie cât doi hulubi, niște ochi de culoarea oțelului înfipți sub fruntea înaltă, vărgată de șanțuri orizontale adânci, semn că nu puteai să te furișezi cu nici un chip prin fața acestui bătrân... Chiar că mă faci să te bănuiesc de vrăjitorie, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc a fost moștenit de toate limbile romanice, numai în română și în alte două limbi surori (un dialect al retoromanei vorbite
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dovedea deloc adecvată Rusiei. Posesorul pelerinei cu glugă era un tânăr, tot de vreo douăzeci și șapte sau douăzeci și opt de ani, mai degrabă înalt decât scund, foarte blond, cu părul des, cu obrajii supți, cu o bărbuță ușoară, ascuțită, aproape colilie. Ochii îi avea mari, albaștri și ficși; în privirea lor era ceva blajin, dar apăsător, ceva plin de acea ciudată expresie, datorită căreia unii își dau seama de la prima vedere că persoana suferă de epilepsie. De altminteri, fața tânărului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
urăște pe Vassili și ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii, venit parcă din adâncul veacurilor să țină slujba mortului. Mujicul Opanas îl privește lung, crunt și neguros, strângând în suflet energia pentru marele prag pe care îl va trece. Privirea lui, în prim-plan, devine greu de suportat pentru spectator
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Miniștri de regele Carol I. Urmează o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război. Totuși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Lumina unor ochi azurii, blajini și înțelepți, țintea insistent spre mine. Apoi, izvorât ca din altă lume, chipul a prins a căpăta contur. Din barba albă ca neaua a răsărit o față zâmbitoare, brăzdată de vremuri. Deasupra frunții înalte, caer coliliu...Am rămas înmărmurit. N-am îndrăznit să deschid măcar gura. Îl priveam doar înfiorat. După un răstimp, i-am auzit vocea. Părea că vine de departe, ca un ecou... - Așa-i că nu mă cunoști? Nici nu ai de unde să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Ofeaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în pajiștile nedegradate, apoi colilie (Stipa lessingiana), pir(Agropyrum cristalun), pe cornișele coastelor, în timp ce pe pantele erodate predomină iarba bărboasă (Botriochola ischaemum )și pirul gros (Cynodon dactylon). Leguminoasele cele mai frecvente sunt: Medicago lupulina(trifoiul mărunt),, Lotus corniculatus (ghizdeiul),Medicago minima (lucernă mică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nediferențiate, specifice momentului anterior ordonării: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului,/ Ș-a pământului,/ Cerb s-a lăudat/ Că nimi n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe und' se umbrește,/ Că dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir găitănește,/ N șase sempletește” (București). Cerbul își arogă însă și dreptul de a transgresa spațiul specific și, ajungând pe domeniul umanului, intră în clasa animalelor „stricătoare”: „Cerbul stretior,/ Prin verde ogor/ Lângă sătișoare/ N răsărit de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sala cu oglinzi, unde urma să se întâlnim cu un grup de politicieni francezi, printre care și Laurent Fabius, fostul prim-ministru. La un moment dat, Țepeneag m-a tras deoparte și m-a întrebat abrupt dacă omul cu barbă colilie, care apărea la televizor în spatele lui Iliescu, nu mi se părea că seamănă cu unul Gelu Voican, trebuie să-l fi cunoscut, se învârtea pe vremuri pe lângă onirici, pe undeva pe la margine. Sau te pomenești că o fi chiar el
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Ofeaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Ofeaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămida) - *Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Tartan) - Draba domeri (Flămânzica) - Thlaspi jankae (Pungulița) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuța de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterfii (Cosaci) Iridaceae - *Gladiolus palustris (Gladiola) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușa) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Ofeaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușă) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Oleaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225153_a_226482]
-
sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flăm��nzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mătăciune) Liliaceae - Colchicum arenarium (Brândușă) - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) Oleaceae - Syringa josikaea (Liliac
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233716_a_235045]
-
Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 49 din 7 aprilie 2011 , publicată
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262259_a_263588]