764 matches
-
cântecelor ce inundă străzile în perioada Crăciunului. Versurile colindelor, uneori vesele, alte- ori duioase, dar în- totdeauna simple și calde, sunt minunate expresii ale bucuriei și ale credinței populare în mântuirea omenirii. Când au apărut colindele? Cine a cântat prima colindă? E greu de spus. Cert este, însă, că încă de pe vremea apostolilor se intonau cântece de rugăciune, multe bazate pe psalmi. Colindele au avut ca punct de plecare vechile imnuri religioase. Acestea se cântau însă pe versuri latine, ce vizau
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
dispărut niciodată din zonele rurale; acolo vechile texte s-au păstrat nu numai prin viu grai, ci și prin manuscrise sau tipărituri în culegeri de colinde, din grija culegătorilor de folclor. Încet, dar sigur, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, colinda de Crăciun a devenit o parte esențială a sărbătorilor populare. Trupele de muzicanți care se perindau dintr-un loc în altul pentru a cânta la diverse procesiuni și festivități au dus cu ei colindele și prin orașe unde, în acompaniament
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci copiii merg „cu Moș Ajun”. Sunt șase personaje: Moș Crăciun, 3 păstori și 2 îngeri. Cei mici, frumos costumați în îngeri, își spun rolurile: „În miezul nopții va veni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încep în ziua de Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată de profesorul Constantin Sava, apoi de Petrică Mangu și Petruță Ciolac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata - iubiți și pețitori, despre curtea feudală, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec. Cât de înrădăcinate sunt în memoria populară stau mărturie și ample colecții apărute după 1990: Dan Octavian Cepraga, Graiurile Domnului. Colinda creștină tradițională (1995), Traian Herseni, Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din }ara Oltului (Făgăraș) (1997), Ioan Bocșa, coordonator, 1484 colinde cu text și melodie (I-II, 1999), Iosif Herțea, Colinde românești, antologie și tipologie muzicală (2004), Nicolae
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
498 de poziții (2006). Expresivitatea, bogăția și diversitatea lor au făcut obiectul unor studii monografice, dar și al unora aplicate asupra unui singur colind, din categoria din urmă făcând parte Colindul leului, examinat de Adrian Fochi (1970), Mihai Pop, The "Colinda" with the Lion (1975), Monica Brătulescu, Motivul leului în contextul colindelor vânătorești (1979), Vasile V. Filip, Universul colindei românești în perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, studiu monografic și cu un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
unora aplicate asupra unui singur colind, din categoria din urmă făcând parte Colindul leului, examinat de Adrian Fochi (1970), Mihai Pop, The "Colinda" with the Lion (1975), Monica Brătulescu, Motivul leului în contextul colindelor vânătorești (1979), Vasile V. Filip, Universul colindei românești în perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, studiu monografic și cu un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind s-a aplecat, cu stăruință, și Ion Taloș, în 1988, în Fabula (Berlin), în 1996 în Enzyklopädie des
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
lupta corp la corp, și-l duce în sat nevătămat. Colindul celebrează o serie de calități ale voinicului: bărbăția, eroismul, ținuta etică, care-l încadrează "în familia lui Dumuzi, Melqart, Herakles, Samson David etc.". Sunt relevate, totodată, virtuțile artistice ale colindei, expresivitatea, spre exemplu, a scenei înfruntării dintre voinic și animal: Nu există multe scene, nici la noi și nici în alte literaturi orale, care să se ridice la înălțimea estetico-morală a celei din colindul leului. S-ar putea spune că
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
înfățișare. De aici gradul înalt de adaptabilitate la solicitările ridicate de fiecare lucrare supusă actualizării. Așa se face că repertoriul a cappella al corului adăpostește peste trei sute cincizeci de opusuri aparținând perioadei renascentiste, preclasice, clasice, romantice și moderne, totodată genului colindei, cântecului religios și, ceea ce este mai important, variilor orientări din componistica românească actuală. În cei treizeci și cinci de ani de activitate Preludiu a schimbat o sumă de garnituri cât vagoanele unui tren impozant de marfă. Au venit și au plecat în
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
dar aceștia veniseră pregătiți să rămînă mai mult timp, deoarece se ocupau cu prospecțiunile geologice. Pablo se scula și pleca de acasă În zori, cînd Încă nu se luminase de ziuă, pentru a se Întoarce seara tîrziu, doborît de oboseală. Colinda prin pădure fără nici o țintă, fără nici un reper și fără să știe dacă e pe drumul cel bun sau dimpotrivă, nimerise Într-o fundătură, căci Christina Îi ceruse să nu Întrebe nimic pe nimeni, ca să nu fie, la rîndul lui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ai mai fost... Nu. Nu eu. Da? Mi s-a părut atunci. Încurajat, micul mîncăcios îl duce pe o pistă falsă. Poate este Cristi a' lui Panait. Are fesul ca și al meu. Sigur el a fost. De altfel nici colinda n-o prea știa ca lumea. Vădit incomodat, micul mincinos sare ca ars. O știe bine, ca și mine. Da? Mi s-o fi părut. Îhî. După ce s-a mai lăsat întunericul, ulița a redevenit pustie. Noroiul, proaspăt fabricat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chip. Se uită atent la copil și comentează: Ce vină are el? Toți copiii se bucură de sărbători și el săracu'... Analizîndu-l cu atenție pe Răducu, i se aprinde un beculeț pragmatic: Cine ar refuza așa un îngeraș venit cu colinda? Se repede la copil, îl trezește brusc și, fără o pregătire care să-l pună în temă, strigă: Hai să te învăț colinde și urături! Copilul scîncește, însă o palmă zdravănă pune ordine în casa lui Cireș. Începe lecția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i? Colindători, sărut mîna. Așa devreme? Ăsta micu n-are răbdare. Bine, intrați. Sînt primiți pe terasă și Răducu privește intens la minunile de acolo. Lampadare, canapele, mese, bradul minunat împodobit, toate i-au provocat un adevărat șoc. Hai, spune colinda, strigă Vasile nervos. Spune, bre... Steaua... Steaua, repetă timid copilul. Sus răsare... Sus răsare. Vasile îl strînge de mînă pe copil de să-i rupă oasele. O durere cumplită i-a umplut ochii de lacrimi. Zi-i, mă, mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
din care ne-ar fi plăcut să oferim celor doi oaspeți și nu ne-ar fi displăcut nici nouă, femeilor, câte o înghițitură. Atmosfera de sărbătoare s-a instalat greu, prezența celor doi străini ne stânjenea oarecum, dar până la urmă colinzile de Craciun în limba ucraineană au început să se înfiripe. Am strâns-o pe Minodora la piept și am început și noi să murmurăm colindele noastre. "Te gândești la tata, nu-i așa ?", m-a întrebat ea când ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
copii de crescut, fie că au de terminat niște lucruri începute, fie că pur și simplu nu le-a venit rândul. Acea câmpie minunată, din visul mamei, îndreptățea teoria după care în timpul somnului, sufletul omului se detașează de corp și colindă. De aceea nici nu este recomandat să trezești pe cineva brusc, mai 17 ales când doarme profund pentru a nu se produce un dezechilibru ce n-ar mai face posibilă revenirea sufletului în corp. În „Teoria evoluției spirituale”, carte pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
importanță, durerea era deocamdată prea mare, copleșitoare, ca să poată face ceva, ca să poată reacționa cumva, cum copleșitoare era și grija pentru fetele ei, pe care le considera de departe cele mai importante realizări ale sale. Se retrăsese în muncă, mai colinda pe forumuri și își dedica tot timpul fetelor, de care se ocupa, oricum, foarte mult din momentul când intraseră în viața ei. Mama, ai devenit pisăloagă, spunea Crăița, care o gratula pe bunica psihiatră cu acest epitet. Și ca o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
băut? Încă n-am auzit (ori o fi o scăpare a televiziunii?): Am consumat sifon, am consumat apă chioară sau am consumat picături de valeriană." Dar nimic nu-i târziu niciodată. Un poet masiv, din cei nerecomandați anticomuniștilor, îmbunătățește o colindă populară cu următoarele: "Mi-a pus mama o gutuie/ La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează,/ N-am puterea s-o consum..." În cazul de față mă interesează mai puțin cine nu poate fi consumat: gutuia sau mama
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
La fereastra dinspre drum/ Și o văd cum luminează,/ N-am puterea s-o consum..." În cazul de față mă interesează mai puțin cine nu poate fi consumat: gutuia sau mama. Nu mă miră nici prezența unui neologism într-o colindă, în care, dacă se consumă ceva apoi se mănâncă totuși. Mă tem de altceva: de clipa când una din adulatoarele poetului masiv își va întreba copilul: - Ionel, nu vrei să consumi un măr? La care, nădăjduiesc, micul vobitor de limbă
Ce mai consumăm?... by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7841_a_9166]
-
lăsată însă nelămurită". "Din punct de vedere filologic - scrie Densusianu - slavul koleda e explicat ca provenind din latinescul calandae prin intermediar românesc, călendă, ceea ce nu se poate admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
Căloiu Oana „Cioc, cioc, cioc, la poarta hip-hop-ului românesc - Primiți cu colinda lui Krem?”, așa începe Love II, melodia lui Krem, featuring Silviu Mircescu și Gecko. Totodată, așa începe și cariera „actorașului rapperaș din Bacău”. Îndrăgostit de muzică din clasele primare, Răzvan „Krem” Alexe a fost, încă de pe atunci, un tonomat de
Era fumat Krem când a făcut ”Mă-ta are cratimă”? Vezi ce răspunde - INTERVIU by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/73296_a_74621]
-
asemenea pentru Doina Rotaru însăși flautul este un instrument „cu totul straniu“, cum mărturisește autoarea, un instrument a cărui frumusețe ne este dezvăluită într-un adevărat poem al spațiului indoeuropean. Este un spațiu generos ce cunoaște rugăciunea din doină, din colindă. Este un poem vechi de când lumea, mereu nou pentru noi. Au fost prezenți în concertele „Săptămânii...“ importanți autori originari din România, stabiliți de decenii în partea de Vest a continentului european, sau peste ocean, în Statele Unite, compozitorii Eugen Wendel, Corneliu
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
bradul natural de Crăciun nu mi-a lipsit și întotdeauna cumpăra mama „O poveste dulce” și punea figurinele din ciocolată în el. Așa a fost, acum sunt cu totul alte posibilități dar nostalgia rămâne și lucrurile urâte s-au estompat! Colinzile în Ajun răsunau pe toată stradă, ne vizităm unii pe alții mult mai des, oamenii erau mai buni". "O amarata de sărbătoare petrecută furișat" 7. "Crăciun? Ce-i aia Crăciun pe vremea de dinainte de '89? Zâmbete, pe vremurile alea? Doar
Crăciunul în comunism: Moș Gerilă, miros de portocale și banane. "Jucăriile erau grozave pentru că nu aveam termen de comparație" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/53687_a_55012]
-
nu părea să fie pentru prima oară când transilvănenii copleșiți de „dor” scoteau pe gură astfel de calamități. Nu trebuie trecut cu vederea nici extazul prezentatoarei de la televiziune, care a rotunjit odioasa prestație cu un dublu și efuziv „mulțumim de colindă!”, rostit de altfel într-o românească ea însăși defectă, dar care dovedea profunda satisfacție generată de grozăviile textului ce îndemna la asasinat. Ceea ce ridică la nivel de urgență chestiunea competenței și orientării democratice a indivizilor selectați pentru a face educație
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]