352 matches
-
doi-trei știau. Cailor li se punea pe spate câte o pătură țesută, groasă, din lână, să nu le fie frig, că era un ger de crăpau pietrele, nu alta și nu aveau hamuri. Întotdeauna caii înconjurau ceata, care mergea la colindat. Erau împodobiți și cu faete (panglică) de diferite culori. R: Ce îmi mai puteți povesti despre împodobirea cailor? M.V.: Ehe!, zise Moș Vasile, erau foarte frumoși. Le puneam pături pe spate, după cum am mai spus, să nu le fie frig
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
puneau doi boi, ca să-l poată trage unde participau doi flăcăi zdraveni, unul care să țină boii, iar celălalt care să țină plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și această datină așa. Eu, de când mă știu, numai așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și această datină așa. Eu, de când mă știu, numai așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat; îmi tot repeta cu părere de rău bătrânul și regreta. Timpul care a trecut nu mai era pentru datina Plugușorului așa cum fusese
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cu el o cutie în care i se puneau banii. În timp ce gazda punea banii în cutie, contabilii, nu mai țin minte cum le spuneam, scriau câți bani s-au primit. Ei erau tot timpul lângă vătaf. După ce se termina de colindat trebuiau să iasă toți banii. Să știți că în satul nostru nu au fost niciodată probleme în această privință. Lăutarii, după cum am mai subliniat și în rândurile de mai sus, însoțeau ceata de băieți, de dimineața până seara târziu. În
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
colindători. Se impune însă observației faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare, celebrare prin intonare de imnuri a sărbătorii, urare, felicitare, și pe aceea de catehizare, informare teologică. Prima, și cea mai însemnată, este că astfel caracterul dramatic poate să
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
câte puțin necesitatea prezenței plugului, ca și trecerea obiceiului în repertoriul de vârstă al amatorilor neinițiați, deoarece încredințarea acestei unelte atât de folositoare la munca câmpului, deosebit de prețioasă, tineretul a renunțat la a-l mai folosi ca recuzită în obiceiul colindatului și pentru că anotimpul nu le mai permitea transportarea lui rapidă, atât din cauza roților din fier cât și a greutății lui. Ei trebuiau să parcurgă distanțe mari, câteodată prin troiene și faptul acesta i-a făcut să renunțe la acest obiect
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și fără griji, colindătorii au pus bază pe o recuzită ușor transportabilă cu efecte auditive, spectacolul fiind mai mult ascultat. Cam din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, grupurile de colindători și-au asumat transportul următoarei recuzite, pentru colindatul de Anul Nou însă colindatul era un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
pus bază pe o recuzită ușor transportabilă cu efecte auditive, spectacolul fiind mai mult ascultat. Cam din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, grupurile de colindători și-au asumat transportul următoarei recuzite, pentru colindatul de Anul Nou însă colindatul era un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul folclorist român, Gh. Dem. Teodorescu, buhaiul exista, numai
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
va fi și bogăție-n lan. Despre cel ce în Ajun se-nvrednicește să postească și-ncredință să se roage, se spune că norocul nu-l ocolește. Iar binele din an, pe sine-l alege. Băieții, în cete pornesc la colindat, ritual ducând dintr-un an în celălalt. Prin cântări urează la oamenii din sat, ca anul să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
revin la sărbătoare, ritualuri străbune. Cu-a vremii repetare. Că-i zi de veselie, bine-i să te veselești. Veselă să îți fie viața pe care-o trăiești. Iordănitul fetelor e obicei preferat în jocul tinerilor, ce se-ntrec la colindat. Când slujba s-a isprăvit, de la Casa Domnului, veseli merg la iordănit, toți feciorii satului. Cu Aghiasmă îi stropesc pe localnicii din sat și pe drumeți ce-ntâlnesc, până ziua s-a gătat. Cei iordăniți le dau bani, colaci sau
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
uitat de Dumnezeu. Pentru a le îndrepta faptele și a-L iubi din nou pe Dumnazeu, Moșul le-a trimis Colindele. Când nu se vor mai auzi Colinde pe pământ atunci se va sfârși lumea... (Pamfile, 1997, pp. 291). Tradiția Colindatului este structurată pe mai multe variante: -Colindatul cu Steaua, cea care are 12 colțuri, nu 5 ori 6, însoțită de oameni maturi ce se numesc: crai, colindători sau stelari și umblă de la Crăciun până la Sfântu Ion (Pamfile, 1997, 345). -Sorcova
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
colaci, covrigi, turtă dulce, eugenie, bani, băutură rece ori fiartă la cei maturi etc. -Ceată însoțită de capră-turcă, brezaie, cerb, barză, restul grupului purtând măști, ca simboluri rituale. Grupuri de 4-5 băieți de până la 19 ani. Capra se joacă după colindat, urat. -Turca-un personaj urât, îmbrăcat cu piele de țap (la ovrei), cu coarne pe cap și cu pene de cocoș în vârf, un clopot la spate și cu o măciucă mare în mână, îl simbolizează pe Irod cel rău, turcul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Să mergem iar prin Țara înghețată (la propriu nu, dar e la figurat...), Să încercăm cu toții înc-o dată, să îi trezim pe "domni" c-un
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Să mergem iar prin Țara înghețată (la propriu nu, dar e la figurat...), Să încercăm cu toții înc-o dată, să îi trezim pe "domni" c-un Colindat ! S-audă iar (pentru a cât-a oară ?) că nu doar noi (și ei, sunt muritori !) Să vină la "arat" și pentru Țară ! nu doar la ei și la moștenitori... S-au cocoțat pe avuția Țării ca zeii falși pe
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
mintea lor) de spațiu și de timp... Să Colindăm din nou prin România să-și amintească dragul nost ' popor Că pentru oameni, Fecioara Maria din DUHUL ne-a Născut Mântuitor ! Să folosim din plin orice mijloace în Misiune și în Colindat, Că Pruncul Care-I Pâine, dar și Pace, din Betleem în inimi S-A mutat ! Hai să-L păstrăm în inimi ca Să crească (de la-Împărat la omul cel de jos) Și toți să I se-Închine, să-L Slăvească, pe
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
să-L păstrăm în inimi ca Să crească (de la-Împărat la omul cel de jos) Și toți să I se-Închine, să-L Slăvească, pe Cel Născut, Mântuitor, CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu Referință Bibliografică: Să îi trezim pe „Domni” cu-n colindat! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1817, Anul V, 22 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
lumina aceea aducea miracolul umbrelor și teama de răzvrătire, jinduiau mai mult ca noi, cei de azi, după liniștea meditației rugăciunii. Însăși lumina aceea era sacra aprindere a lumânării slujite, a purificării interiorului și a așteptării în cumințenie a vremii colindatului, ritual de mare concentrare realizat în noaptea de Crăciun: Astăzi s-a născut Hristos / Mesia chip luminos / Lăudați și cântați / Și vă bucurați! (“Astăzi s-a născut Hristos”, colind popular). În tradiția populară românească iarna începea odată cu Sânmedru, acel fecior
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani! În lucrarea sa Folclorul românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
zăbrelele ușii de la sobă. Pe perete, candela era aprinsă imprăștiind în jur pace si liniște. Masa era gătită ca de sărbătoare și în jurul mesei, oaspeți: fiul cel mic, nora și nepoțelul, prietenii Nelu, Tudor și Sandu care au venit la colindat și să ureze acestor oameni, Sărbătoră fericite. După ce mulțumii Moșului pentru ajutorul acordat, Ion îl petrece până la poartă, îi urează drum bun, după care intră în casă, își îmbrătișează oaspeții, apoi cântă impreună "O ce veste minunată". Ion era fericit
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care nu doreau colindătorii, lăsați slobozi pe uliță. Toți cei din ceata de colindători aveau traistă și ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și tihna bătrâneții. Noi ne apropiam
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418318187.html [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
dați ori nu ne dați? La anul și lamulți ani! Oamenii ne dădeau colindețe, covrigi, mere sau nuci, abia mai căram traista prin nămeți,mai mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă, dar inimoasă, mergeam la colindat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca bastoane prin nămeții care, pe
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418318187.html [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
a bucuriei și a generozității. Cu această ocazie, românii dau și primesc daruri. Până în secolul al IV-lea, acesta se sărbătorea odată cu Botezul Domnului, pe data de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
la „Vacanța de Crăciun” - așteptată cu înfrigurare de toți copiii. O îmbinare de versuri și proză, dau farmec povestirii. Prilej pentru autor să facă portretul bunicii lui, care i-a rămas ca o iconiță în suflet. Respectarea tradițiilor, mersul cu colindatul în Ajun de Crăciun, mersul cu Steaua, toate acestea sporesc farmecul acestui anotimp mirifc, înveșmântat în mantie albă. Dar, cea mai mare bucurie este pentru copii, primirea darurilor de sub brăduț în Noaptea Nașterii Sfinte. „Să ne alegem meseria!” - îl are
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
albă și magică. Toți au răsfățat-o cu banane, portocale, mere și dulciuri. Floricica era în al nouălea cer. După câte i se întâmplaseră în seara asta, era copleșită de minunata întorsătură. Dar...până la urmă s-a plictisit de atâta colindat și i-a spus lui nenea doctoru’ că...vrea acasă. -Unde mă, asta mică? -Acasă! Nu înțelegi? Nu înțelegea bietul om. Împreună cu Sorina au bâjbâit prin tot cartierul până noaptea târziu. Au luat-o metodic precum cei mai experimentați detectivi
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418678691.html [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]