264 matches
-
Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Doamne, mi-ai împărțit viața în două: în cunoscut, necunoscut; m-ai învățat să gust din roua; de ce otravă am băut!? M-ai înălțat pe colonada, s-ating lumină, vieții croi, dar mi-a trimis ploaie tornadă ce ma atinge cu noroi. M-ai învățat să culeg floarea, mi-ai dat un munte de simțiri, acum nu simt nici chiar răcoarea; au înghețat toate-n priviri
ALINARE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340693_a_342022]
-
Petra a fost complexul de la Jerash considerat a fi al doilea sit român bine păstrat după Foro Româno din Romă. }i Marea Moartă și rîul Iordan, cu locul unde a fost botezat Isus de către Ioan Botezătorul. Pînă azi, Cardo, strada colonadelor din Jerash(sau Gerasa, unul din cele zece orașe ale vechii confederații Decapolis alături de Damasc, Philadelphia (Amman), Hippos, Dion, Pella, Scythopolis (Beisan), Gadara (Umm Qais), Raphana și Canatha), băile, amfiteatrele, piețele, zidurile cetății și arcele au rămas într-o condiție
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
nabateeana. Locuitorii au rezistat aici datorită abilităților în crearea resurselor de apă și a transportului ei prin canale săpate în stîncă. Te întîmpină aici fațade de temple grecești cu obeliscuri egiptene funerare, un cult asirian spiritual pe înălțimi, străzi cu colonade, agore, amfiteatre și palate în stil român. Prin abilități comerciale și diplomație, nabateenii reușesc să rezolve divergențele cu vecinii fără arme și să integreze influențele străine. De aici și faptul că Petra a fost o capitală cosmopolita corintiana în timpul românilor
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
Petra a fost complexul de la Jerash considerat a fi al doilea sit român bine păstrat după Foro Româno din Romă. }i Marea Moartă și riul Iordan, cu locul unde a fost botezat Isus de către Ioan Botezătorul. Pînă azi, Cardo, strada colonadelor din Jerash(sau Gerasa, unul din cele zece orașe ale vechii confederații Decapolis alături de Damasc, Philadelphia (Amman), Hippos, Dion, Pella, Scythopolis (Beisan), Gadara (Umm Qais), Raphana și Canatha), băile, amfiteatrele, piețele, zidurile cetății și arcele au rămas într-o condiție
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
la Petra a fost complexul de la Jerash considerat a fi al doilea sitroman bine păstrat după Foro Româno din Romă. }i Marea Moartă și riul Iordan,cu locul unde a fost botezat Isus de către Ioan Botezatorul.Pina azi, Cardo, strada colonadelor din Jerash(sau Gerasa, unul din celezece orașe ale vechii confederații Decapolis alături de Damasc, Philadelphia(Amman), Hippos, Dion, Pella, Scythopolis (Beisan), Gadara (Umm Qais),Raphana și Canatha), băile, amfiteatrele, piețele, zidurile cetății și arcele au ramasintr-o condiție bună, iar cu
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
numesc oameni. Decebal se interesa de Sarmisegetusa și de Dacia lui... -Și ce le-ai spus? -Că pe pământ oamenii sunt slabi, fără suflet, mișei; vechii romani au devenit romunculi... Apoi m-am rătăcit prin palate subacvatice cu portaluri și colonade de zăpadă și argint din Ophir, căutam o zână căreia trebuia să-i cânt cântul meu care mă mistuia. -Și-ai găsit-o? -Am văzut o copilă ca întruparea unui crin printre bolțile arcate ale unui labirint de zăpadă, părul ei
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Mihai, care-i luase locul lui Dante; îngenunchease lângă mormântul ei și evoca spiritele să-i învieze iubita. Ușor, din mormânt se ridică Veronica, reîncarnată în Beatrice, îl ia pe Mihai de mână și merg așa printre portaluri mortuare, pe sub colonade de gheață... Eminescu avea pe cap o coroană de lauri, cei ai poeziei, și era îmbrăcat în haine albe. Întinde brațele către ea, vrea s-o cuprindă, s-o îmbrățișeze, dar ea, capătă aripi și, înconjurată de îngeri, urcă ușor
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
vremea când ea va fi uitată de public! Cântecul Anastasiei Lazariuc se ridică la cerul Moldovei scufundat azuriu și fără hotare, cu dorurile, iubirile, veseliile și suspinele, în sufletul românilor de pretutindeni. Însuși sufletul românesc, îmbogățit, înfrumusețat și înălțat în colonadele glasului ei muzical și ale poeziei sunt cântecele pe care le interpretează. Iar ea este o artistă frumoasă în suflet și la chip, care înfiorează cu sublimitatea cântecului sensibil, pe oricare dintre români, oriunde s¬-ar afla!... Două răspunsuri primite
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
aici scriitorul englez Hector Bolitho nu întîlnește, în martie 1939, decît nemți și o foarte elegantă spioană a Reich-ului, care se inserează într-un grup. Calmul reapare parcurgînd străzile ample, ca Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său împădurit se lasă pradă parcelării și betonului armat. Se naște un oraș cu vile cochete înconjurate de grădini sau pierdute în spații ample, cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
locuiesc în București, în vilele din cartierul Primăverii; primăvara și toamna sînt frumoase pe aceste alei mărginite de grădini; reprezentanții lor lucrează în institute instalate în vechi case boierești construite la sfîrșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, cu colonade stucate și plafoane înalte. Culoarele drepte ale noilor ministere sau ale sediului Guvernului sînt măsurate cu pași mari, în lung și în lat. Institutele se aliniază, separate de grădini, pe Șoseaua Kisseleff. Orașul este curat, îngrijit de echipe de femei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceeași pagină, cititorul este chemat să reflecteze asupra "eticii noului" urmînd exemplul șefului statului român care lansează un apel la formarea unei conștiințe revoluționare superioare și este invitat să admire o fotografie a noului centru al orașului Satu-Mare: beton și colonade aliniate ritmează fațadele clădirilor masive. În același număr, pe ultima pagină, se semnalează publicarea în Grecia a unui volum din operele lui Ceaușescu, pe tema "noii ordini economice internaționale și soluționării globale a problemelor subdezvoltării". Cuvintele deputatului Partidului Socialist grec
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În căutarea Seherezadei) palat: "Cetățile mari răspândite-s în soare, Palate de-argint se ridic gânditoare..." "Și pe coaste sunt palate, ce din verzi grădini Strălucesc marmora albă și senină ca zăpada, Cu intrări în veci deschise, cu scări netezi, colonade Lungi de marmore ca ceara în lungi bolte se îmbin." (Memento mori) tumul: "Ce-ntâlnesc întâi pe țărm e-un tumul Proroc prea singur al vieții umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul." (În căutarea Seherezadei) dom: În dom
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. El cade, -un astru in haos azvârlit." (Povestea magului ...) Detaliul trădează o "gândire arhitectonică" dedaliană: de la abside care par sprijinite doar pe aer "stânce arcuite în gigantice portale", "înalte albastre hale" -, colonade și ferestre sculptate în "stânce" ("bolte săpate-n granit"), dar adesea sunt doar cadre goale "de cugetări castele" prin care hăuie vidul, precum în viziunile lui Piranesi. Schelăriile cosmice par linii desene Nazca, borne ale unor vechi rute saturniene, resemnificate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici de natura templu (precum în "corespunderile" lui Baudelaire), ci de o natură cetate țară în care omul e integrat ca parte (stâlp) în Marele Tot al Cosmosului: "Ducii-s nalți ca brazi de munte
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vocea printre ramuri și printre flori dulci: 260 "De ce s-a-ntunecat lumină lui Enitharmon în rourata dimineață? De ce-i o grozăvie tăcerea lui Enitharmon, si surîsu-i un vîrtej de vînt, Zvîrlind 24 această-ntunecime în ale mele săli, în colonadele Sfinților mei? De ce plîngi precum Vala și valul tău îl uzi cu lacrimi că de roua, O mincinoasă dimineață strecurînd 25 în somnul meu de noapte, 265 Alungind toate Emanațiile Femei de lîngă Los departe? Eu refuzat-am să privesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
harmalaie de Măcel, si aștrii cerului fugiră. 45 Ierusalimul prăbușitu-s-a în groaznică ruină peste-ntreg Pămîntul, Rece căzu din Văile lui Lambeth în gemete și-nrourată moarte Roua sufletelor zbuciumate, sudoarea cea de moarte-a muribunzilor În toate sălile cu colonade și(-n toate) crugurile cerurilor Albionului. Frate cu frate se scaldă-n sînge peste Severn 58, 50 Fecioara care plînge. Tatăl și mama cu Tatăl și mama Fecioarei nevolnici peste trup leșínă, Iar Omul Tînăr, Ucigașul, aleargă peste munți. Ruben
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
norul tainic Ca să sădească dezbinări în sufletul lui Urizen și-al lui Ahania. 240 Dar în splendoarea-i infinită lucrarea minunată se nalta Cu suferință și cu grijă, Lume de Aur cu portale-n jurul cerurilor Și săli și încăperi cu colonade ce primeau astrele, cele în veci rătăcitoare. Zidire de aur minunată, multe ferestre, multe uși. Și multe crăpături lăsate înăuntru și afară în vastul neștiut. 245 Sub bolțile și zidurile sale, nemișcate, Fost-au închise cerurile, si spirite-și plîngeau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nainte Plantatorii să sădească, Semănătorii ca să semene; 250 Săpat-au făgașurile pentru rîuri, si revărsară-n depărtări Marile și lacurile; nălțară munții, stîncile și dealurile Peste pavilioane 84 largi, pește acoperișuri și portale și nalte turnuri ce-s sprijinite-n colonade, Într-o frumoasă rînduiala; de-acolo nouri dulci suiau și aburi 85 Rătăcind chiar pîn' la Cuburile de lumină 86 și căldura, însorite, 255 Căci multe ferestrui împodobite cu súave podoabe Dădeau spre a lui Tharmas Lume, unde-n șiroaie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un copilaș înfofolit într-o pătură de lână. „Cum a putut oare să se furișeze, m-am întrebat cu stupoare, printre bărbații aceia în frac și femeile în toaletă de seară?” În plus, în jurul ei, în alte fotografii, bulevarde majestuoase, colonade, priveliști mediteraneene. Prezența ei era anacronică, deplasată, inexplicabilă. În trecutul nostru familial avea aerul unei intruse, cu echipamentul acela, purtat în zilele noastre doar de femeile care, iarna, curăță troienele de zăpadă de pe drum... N-am auzit-o pe bunica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
face loc celei de hîrtie, mai solidă și mai durabilă." Carte în piatră, catedrala gotică a fost de atunci descifrată și răscitită de istorici ai artei (printre care și Panofsky). Construcție de hîrtie cu propriile coloane dispuse sub formă de colonade, fiecare pagină alcătuind un plan de biserică cu naosul, traveele și lateralele sale, Cartea dreptunghiulară a fost redată, de către istoricii tipăriturilor (cum este Yvonne Johannot), metaforelor ei originare.85 Așa cum catedrala este o Biblie de piatră, o Biblie precum cea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
baza materială a viitoarei societăți academice. Prin decretul nr. 582 din 1/13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, lua ființă la București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui dicționarul și glosarul limbii române, „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili normele ortografice ale limbii. Societatea urma să fie formată, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești (patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia, câte doi
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
versuri mai scurte, multe turnate în forma fixă a sonetului (care își lărgește stihul până la paisprezece silabe), poemele din Scutul Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
acela de fum era adevărat. M-am plimbat de colo pînă colo prin fața scheletului - dînd la o parte vița - apoi mi-am croit drum printre coaste și, cu un ghem de sfoară vegetală, am cutreierat îndelung prin labirintul acela de colonade și boschete umbroase. în curînd, însă, sfoara mi s-a terminat; urmînd-o în sens invers, am ieșit din labirint afară. înăuntru nu văzusem nimic viu - numai și numai oase. Tăindu-mi o nuia verde în chip de măsurătoare, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
taină, despre vremi apuse, sure, Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în sbor. Palmii risipiți în crânguri auriți de-a lunei rază, Nalță sveltele lor trunchiuri. - Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. Și în templele mărețe, colonade-n marmuri albe, Noaptea zeu se preîmblă în vestmintele lor dalbe, Și al preoților cântec sună-n harfe de argint; Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele din creștet aiurind și jalnic sună Și sălbatec se plâng
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Pe orașul adormit(...) .......................................... Iarna!... Iarna tristă-mbracă Streșinile somnoroase, Pune văl de promoroacă Peste pomi și peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinareUmple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, O ghirlandă de buchete Care tremură-n lumină. Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi, Ici, risipă de petale, Colo, roi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]