269 matches
-
angajat definitiv. A plecat la Berlin, unde a înregistrat noi discuri pentru gramofon și a cântat în celebrul bar Ciro. La întoarcerea în țară, patronii de restaurante se „băteau” să-l aibă în program. Moscopol a preferat să cânte la Colonade și la bomboneria Lafayette. A acceptat mai apoi să cânte la Lother Park și Vișoiu, până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, când a participat la toate concertele organizate în scop filantropic. În 1931 a făcut un turneu prin
Jean Moscopol () [Corola-website/Science/302639_a_303968]
-
tainițele subteranului astupat artificial, cu dalele pavimentului sălii circulare. Mărțina trage în nări mirosul acela de zidărie vetusta că pe un parfum bun. Se simte în elementul ei și prinde a merge cu pas ceva mai vioi, tot înainte, printre colonadele falnice. Talpă pantofilor din piele galbenă că șo fra nul, apasă ușor, iluzoriu peste gre sia nou nouța care nu are nimic dea face cu istoria locului. Ea este ca o figurina de fildeș pe o tablă imensă de șah
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Lambru (acordeon), Marin Cotoanță (cobză), Nicolae Vișan (țambal), apare în filmul „Mic album muzical” (an 1958, regia și scenariul Traian Fericeanu), acompaniind-o pe Maria Tănase la piesa „Mărioară de la Gorj”. Secvența a fost filmată în iulie 1958 la "Terasa Colonadelor", care se afla vizavi de Universitate, pe actualul Bulevard Regina Elisabeta. „"Ionel Banu, violonist, continuând tradiția marilor primași ai lăutarilor noștri, rămâne unul din cei ce au slujit cu înțelegere și statornicie cântecul românesc, rânduindu-se între colaboratorii apropiați și
Ionel Banu () [Corola-website/Science/332514_a_333843]
-
m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri, reprezentând animale (urs, monstru marin, lup) sau elemente florale. La ele se adaugă însă un palat abațial, o capelă, un refectoriu masiv, portic cu colonade, clădiri gospodărești anexe, turnul-fântână, instalații porturale și docuri, amprenta unei bărci din secolul al XII-lea. In 2007 au fost trasate 16 secțiuni, două la sud de biserică, trei pe latura estică a claustrului, trei la vest de turn, două
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
orchestră. Alăturându-și câteva nume celebre ca naistul Fănică Luca sau precum cântărețele Mia Braia și Rodica Bujor, Victor Predescu evoluează ca șef de orchestră la Terasa Cercului Militar din București și la restaurantele „Athenee Palace”, „Dorul Ancuței” și „Terasa Colonadelor”. A cântat și la Curtea Regală în 1940, împreună cu Jean Moscopol. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu pianistul Mișu Ionescu-Năsoi cântă prin spitalele de răniți, trecând la muzica populară, spre care se îndreaptă, cu pași hotărâți, după război
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
proiectată de Miklós Ybl. Gloriette era o structură hexagonală cu înălțimea de 2.5 metri pe care se înălța un stâlp de 24 de metri înălțime. Monumentul Mileniului a fost construit între 1896 și 1906. El este compus din două colonade semicirculare pe care se află statui ale principalilor suverani din istoria maghiară. Ansamblul este dominat de o coloană impunătoare de 45 m înălțime, ce are în vârf pe Arhanghelul Gabriel. În piață se află și monumentul memorial al celor căzuți
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
și apoi la dreapta (din spate în față) Tas, Huba și Előd. În 1932, piața a fost denumită "Hősök tere" : « Piața Eroilor ». Atunci când monumentul a fost construit, Ungaria făcea parte din Austro-Ungaria și, astfel, ultimele cinci spații pentru statui de pe colonada stângă au fost rezervate pentru membrii dinastiei de Habsburg. De la stânga la dreapta acestea au fost: Ferdinand I (basorelief cu subiectul Apărarea Castelului Eger), Leopold I (basorelief cu subiectul Eugenia de Savoia învingându-i pe turci la Zenta), Carol al
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
în Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. În 2006, statuile lui Franz-Joseph, Carol al III-lea și Ferdinand I sunt aduse de la Sülysáp și urmează să fie amplasate tot în Muzeul de Arte Frumoase. În prezent, statuile de pe cele două colonade îi reprezintă de la stânga la dreapta: în colonada din stânga, Ștefan cel Sfânt, Ladislau I, Coloman, Andrei al II-lea, Béla al IV-lea, Carol Robert și Ludovic I; în colonada din dreapta, Iancu de Hunedoara, Matia Corvin, Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
2006, statuile lui Franz-Joseph, Carol al III-lea și Ferdinand I sunt aduse de la Sülysáp și urmează să fie amplasate tot în Muzeul de Arte Frumoase. În prezent, statuile de pe cele două colonade îi reprezintă de la stânga la dreapta: în colonada din stânga, Ștefan cel Sfânt, Ladislau I, Coloman, Andrei al II-lea, Béla al IV-lea, Carol Robert și Ludovic I; în colonada din dreapta, Iancu de Hunedoara, Matia Corvin, Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen, Imre Thököly, Francisc Rákóczi al II-lea și
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
Muzeul de Arte Frumoase. În prezent, statuile de pe cele două colonade îi reprezintă de la stânga la dreapta: în colonada din stânga, Ștefan cel Sfânt, Ladislau I, Coloman, Andrei al II-lea, Béla al IV-lea, Carol Robert și Ludovic I; în colonada din dreapta, Iancu de Hunedoara, Matia Corvin, Ștefan Bocskai, Gabriel Bethlen, Imre Thököly, Francisc Rákóczi al II-lea și Lajos Kossuth. Pe porticul din stânga sus, în fața Bulevardului Andrássy, se află statuia Muncii și Bunăstării, iar pe cealaltă parte carul Războiului. Pe
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
zugrăvită în gri, cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
în total, toți cu Italia urmăresc zidurile orașului construite pentru a-l proteja pe papa de atacurile externe. Situația este mult mai complexă la faimoasa piață Sfântul Petru în fața bazilicii Sfântul Petru, unde frontiera corectă este în afara elipsei formate de colonadele lui Bernini. Este cel mai mic stat suveran din lume cu 0.44 km². Clima este aproape identică cu cea a Romei; temparată, climă mediteraneeană cu ierni blânde și ploioase din septembrie până la mijlocul lui mai și veri calde și
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
sfârșitul secolului înainte, stilul începe a fi considerat anti-modern sau chiar reacționar în anumite cercuri influente de critici. Între timp, arhitecți conservatori moderniști ca Charles Perret din Franța păstrau ritmul și spațierea arhitecturii columnare chiar și în clădirile fabricilor, unde „colonadele”, descrise ca reacționare, pilastrul clădirii - ca niște panouri canelate sub o abă repetată păreau progresiste. Pablo Picasso experimenta cu motive clasicizante în anii imediat următori celui de-al Doilea Război Mondial iar stilul Art Deco ce a avut vârful strălucirii
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
asemenea celei care apărea în construcțiile Romei republicane: ziduri imense, aproape fără nici un fel de ornament exterior iar deasupra cu o cupola uriașă. Are forma tipică de cruce grecească, cu laturile egale iar interiorul păstrează o decorație luxuriantă. Ei iau colonade, peristiluri, frontoane atice și chiar planul general al templului și le adaptează bisericilor nou construite. În timp ce aceste elemente pătrund, dispar arcurile sprijinite pe stâlpi, adică pe pilaștrii, arcuri ce vor fi înlocuite foarte adesea cu platbande (elemente orizontale) care să
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
lui Isus, iar in spatele lui, imaginea Comitelui Iosif din Tiberiada, care ,se crede, că a donat pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
imaginea Comitelui Iosif din Tiberiada, care ,se crede, că a donat pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un rezalit pe care se sprijină un arc în colonadă în stil gotic. Luneta portalului este decorată cu un relief cu îngeri, în stil baroc, rezultând un ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt prevăzute cu un șir de ferestre trigeminate, geminate
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră. În timpul domniei lui Brâncoveanu activitatea de construcție s-a intensificat. Patronatul domnitorului nu s-a limitat doar la Țara Românească, daniile sale au fost destinate și Mănăstirii Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, unor biserici din Ierusalim, Liban, Epir
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
a constituit Hanka Fahriye, aflată la colțul sud-vestic al Muntelui, și care a fost zidită din inițiativa judecătorului local Fahr ad-Din. Lucrările s-au concentrat în nordul și apusul Muntelui. Muntele a fost înconjurat la nord și la vest de colonade fastuoase, în care au fost incluse intrările în Madrasat Ashrafiye și Madrasat As'ardiye. Sultanii mameluci au zidit arcadele cunoscute sub numele de Balanța Zilei Judecății de apoi care înconjură platforma ridicată pe care se înalță edificiul Cupola Stâncii.Viceregele
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
are marginile fin cioplite. Marginile măsoară între 5 și 20 de centimetri cu adânciri de 1,5 centimetri. În perioada herodiană, cei 10 metri din vârful zidului aveau 1 metru grosime și au servit drept al doilea zid al dublei colonade a platoului. Această secțiune superioară a fost decorată cu pilaștri, resturile acestora fiind distruse în 628 când bizantinii au recucerit Ierusalimul de la perșii sasanizi,care fusesera susținuți de locuitorii evrei. 4 straturi au fost adăugate ulterior de către califii arabi Omeiazi
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
Biserica are o suprafață de 550 m², o lungime de 60 metri și o înălțime de 50 metri. Ea este construită în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. Ea are trei nave, având un culoar principal străjuit de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
locuința cancelarului, unde, Fecioara Maria i se arată acestuia ca în fața unui om pios și respectabil. În planul secundar păunii sunt simbolul nemuririi, iar virtuțiile madonei sunt simbolizate prin grădina cu flori și trandafiri. Magnificul peisaj al citadelei, aflat după colonadă, este asociat de către unii cercetători cu orașul belgian Liège. Prin itermediul unor geamuri, întregul peisaj este separat în trei fragmente distincte. În partea de lângă cancelar se văd câteva dealuri înverzite și șiruri de case. Lângă pruncul Isus și Fecioara Maria
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
într-un spațiu tampon care conține circulațiile verticale, scările și lifturile de acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei săli. Foaierul, flancat de cele două noduri de circulație verticală, are o deschidere de 42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
scările și lifturile de acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei săli. Foaierul, flancat de cele două noduri de circulație verticală, are o deschidere de 42 m, cuprins între două colonade și două nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmură albă, ca și ancadramentele celor cinci uși de acces în Sala Unirii. Decorația este concepută într-o manieră ce amintește de arta orientului antic, având atât tavanul cât și restul elementelor de stucatură realizate în acest fel
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
cât și pentru constructorii și artiștii plastici români. Este compusă dintr-o navă mare centrală (18/54m), cu un luminator central bogat ornamentat (din aluminiu turnat, acoperit cu slagmetal auriu) și două nave laterale (6x42m), despărțite între ele prin două colonade. Nava principală are înălțimea medie de 15m, iar cele două laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersecții de cilindri. Coloanele au caneluri în stil românesc, cu capitel corintic și sunt din marmură albă de Rușchița. Pereții au oglinzi
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]