79 matches
-
axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei, dispusă în frize: Răstignirea, Apostolii în arcade pe colonete; Proorocii, uneori pe două registre. Dacă data executării picturii, 1829, se mai citește din pisania, în rest curățată, numele zugravului Mihai de la Abrud, este transmis prin informația locală. Merită a semnala din podoabele rămase de la lăcașul anterior, remarcabila icoană prăsnicar
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
Catedralei Evanghelice din Piața Huet. Statuia este realizată din bronz și are o înălțime de 3,5 m. Episcopul este reprezentat în picioare, îmbrăcat într-o robă preoțească, ținând în mâna stângă Biblia, iar mâna dreaptă este sprijinită pe o colonetă pe care sunt așezate un vraf de documente ce simbolizează libertățile medievale ale sașilor. De unul din documente atârnă sigiliul regal al Ungariei. Pe colonetă este aplicat un medalion circular ce redă simbolic fondarea Sibiului și venirea sașilor; pe medalion
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
o robă preoțească, ținând în mâna stângă Biblia, iar mâna dreaptă este sprijinită pe o colonetă pe care sunt așezate un vraf de documente ce simbolizează libertățile medievale ale sașilor. De unul din documente atârnă sigiliul regal al Ungariei. Pe colonetă este aplicat un medalion circular ce redă simbolic fondarea Sibiului și venirea sașilor; pe medalion sunt reprezentați în basorelief cei doi conducători legendari ai sașilor ce depun jurământul cu săbiile încrucișate. Ea se află pe un soclu din granit, înalt
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
are caracteristici rar reunite în arhitectura aceleiași construcții: folosirea exclusivă a lemnului, chiar și la îmbinări, proporții miniaturale echilibrate, stil pur și execuție caracterizată de măiestrie. Planul cruciform a fost dezvoltat spre sud cu un pridvor deschis, având câte patru colonete de lemn pe laturile de la intrare. Acoperișul de șiță lasă să se întrevadă elementele de bază ale edificiului: altarul, absidele laterale și încăperea pătrată a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
masive care să amortizeze presiunea laterală contravenea tendinței gotice de a proiecta clădiri înalte, ușoare și aerisite. Arhitecții gotici au propus o serie de strategii care să faciliteze amortizarea presiunii. Una din aceste inovații consta în suplimentarea stâlpilor structurali cu colonete, coloane mici și subțiri care urcau pană la grinzi, susținând presiunea bolții. Fortificarea exterioară a pereților cu ajutorul stâlpilor, la care se adăugau arcele brutante, curbate peste stâlpi, și distanțele mari dintre stâlpi, constituiau elemente menite să preia presiunea laterală. Toate
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
prin măiestria decorațiunilor exterioare. Ea este înconjurată în exterior, la un metru de temelie, de un brâu de lemn sculptat în torsadă (un colac de ciubuce), iar la partea superioară se află un șir de 92 de ocnițe mărginite de colonete torsionate. Portalul de intrare, aflat pe latura de vest și având dimensiunile de 0.8x1.5 metri, este sculptat cu măiestrie. El este format din două bârne masive verticale și una orizontală, decupată în acoladă. Deasupra acoladei este o cruce
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
Turnul a fost modificat ulterior, adăugându-i-se în secolul al XIX-lea (în anul 1845, când a fost refăcut turnul după un incendiu) un nou etaj de forma unei turle cu baza octogonală, peste care se înalță, pe opt colonete de lemn, vârful acoperișului. În prezent, turnul-clopotniță are 40 metri înălțime, fiind cel mai înalt turn de biserică din Suceava. În decursul timpului, turnul a îndeplinit rosturi administrative complexe, el dominând prin înălțimea sa întreaga panoramă a orașului atât în
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
în colțul de sud-vest al refectoriului, cinci pe latura sudică a claustrului și una lângă drumul forestier care leagă satul de pădure, suprafața totală investigată fiind de 400 m2. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând, fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment) la care se adaugă ceramică uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete. Cele mai valoroase sunt mozaicurile bisericii (4, 20 m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în pătrate, romburi, dreptunghiuri
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
abațial, latura nordică a clădirii identificate la vest de turnul-fântână, spațiului de la est de refectoriu, suprafața totală investigată fiind de 350 m2. Principalele descoperiri constau din amprenta unei bărci (lotcă), datată în secolul al XII-lea; fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment), la care se adaugă ceramică fină și uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete.
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
formării zugravilor locali, a păstrării cu consecvență a tradițiilor bizantine. Cele trei frize ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
de 5,60 m. Biserica nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă tâmplă un registru transversal reprezină pe Ioachim și Ana, Zaharia și Elisabeta, ș.a. Pe suprafața pereților vertical sunt redați: Sfinți militari
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
chipurile împăraților bizantini Constantin și Elena. Pilda fecioarelor, de pe vest, a fost sacrificată prin tăierea peretelui. Tâmpla cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane, asemeni celor din absidă; apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana Deisis), artist pe care îl identificăm cu cel ce semna anterior “Ion ot Beriu”. Ansamblul de pictură de la Cojocani
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
ce înscria două suprafețe patrulatere, dintre care una păstra însemne heraldice. Etajul întâi a fost despărțit de cel următor printr-un brâu de cărămidă. Fațada vestică a etajului doi era dominată de un trafor și de pisania sprijinită pe două colonete adosate ce încadrau o fereastră. Pe latura de sud se aflau un trafor și o fereastră. Catul trei, mai scund, avea un balcon închis cu balustradă, alcătuită din parapete de piatră pe suprafețele cărora alternau trei motive: acvila cantacuzină, un
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
servi exclusiv accesului sultanului. Astfel, această poartă a fostelor fortificații a devenit una dintre cele mai bine protejate de vitregiile timpului și de acțiunile oamenilor. Mihrabul este decorat cu stalactite aurite, iar mimberul este acoperit de un foișor conic cu colonete fine. Asemănător unor alte moschei imperiale din Istanbul, este cunoscută drept o "külliye", adică un complex cu structuri adiacente pentru servicii culturale și religioase. Complexul avea un spital, o școală primară, băi publice, mausoleu (türbe), două fântâni publice și o
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
calotă sferică susținută de opt pandantivi. Pe pereții pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
intrare este în stil maur este incununat de o arcada in plin cintru cu lambrechin. În registrul superior se află decorațiuni cu rozete. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 6 turnulețe pinaclu împodobite cu arce și colonete. Interiorul este împărțit în trei nave (nava centrală acoperită de o boltă semicilindrică și navele laterale separete de arcade de nava centrală).
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
peretele nordic al corului se face intrarea în sacristie, corul fiind boltit cu nervuri datate în prima perioadă de existență a edificiului. Consolele sculptate ale corului cu măști, viță de vie și figuri fantastice sunt susținute de un șir de colonete alipite pereților corului. Odinioară biserica a fost pictată, însă în urma schimbărilor impuse de Reformă, astăzi nu se mai păstrează decât doar două fragmente de frescă poziționate pe peretele nordic al sălii. Acestea reprezintă un grup de închinători în costume specifice
Biserica fortificată din Băgaciu () [Corola-website/Science/326921_a_328250]
-
Victor Ciorbea și academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. În interiorul bisericii, între pronaos și naos, pe partea dreaptă se găsește mormântul domniței Bălașa. Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu șiruri de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
de pește. Urmează apostolul Marcu, reprezentat așezat pe un leu, flancat de doi diaconi care țin în mână o cădelniță și o carte. De remarcat este faptul că s-au păstrat culorile cu care au fost pictate aceste scene inițial. Colonetele au la bază în locul frunzelor sculptate capete de pisici, deasupra portalului, pe partea de vest a turnului, regăsindu-se un bazorelief ce-l înfățișează pe Sfântul Ioan și Isus în scena botezului, Ioan având pe el o haină mițoasă. La
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
vârful dealului de la Cisnădioara, este conservată așa din prima jumătate a secolului al XIII-lea, portalul său vestic fiind construit în jumătatea a doua a aceluiași secol. Portalul este constituit din patru arce care sunt sprijinite pe patru perechi de colonete care se termină superior cu capiteluri cubice sculptate, portalul fiind străjuit pe părți de către două arcade oarbe. Deasupra intrării se mai pot vedea astăzi urme de pictură ornamentală de culoare roșie. Prezența acestui portal construit în acele timpuri, denotă o
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
m. La partea superioară este amplasat un altorelief ce redă armamentul de paradă al armatei habsburgice (steagurile imperiale, coiful imperial și țevile tunurilor). La partea inferioară se află o placă de marmură roșie cu o inscripție votivă așezată între două colonete. Inscripția votivă a fost amplasată în amintirea generalului ("Generalmajor", cu rangul de la 6 octombrie 1826) Johann de Vecsey (d. 1. iulie 1833), care amenajase Platforma Invalizilor. Textul inscripției este în limba latină și are următorul cuprins: "„IOANNEM A VECSEY/ SUPREMUM
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți de lup" și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale din fier forjat. Acest obiect a fost inscripționat cu următorul text: Această coardă de sfeșnice s-au făcut cu cheltuiala servului lui Dumnezeu
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.). În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna kilometrică din anul 108, însă acum micul sit este acoperit de deșeuri. Aici a fost centrul unei unități spaniole ecvestre. Prima menționare documentară a satului Aiton cu numele "Villa Ohthunth" este din 1320, iar în
Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/325134_a_326463]