273 matches
-
marilor proiecte de irigații, În cazul cărora autoritățile sunt cele care decid când să dea drumul apei, cum să o distribuie și ce preț să ceară, sau al plantațiilor agricole, unde lucrătorii sunt supravegheați ca Într-o fabrică. Pentru agricultorii colonizați, efectul acestei centralizări și expertize a fost o scădere gravă a nivelului de calificare. Chiar și În contextul existenței fermelor familiale și al unei economii liberale, aceasta era, de fapt, perspectiva utopică susținută de Liberty Hyde Bailey, apostol al științei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
trebuit să-și dovedească propria capacitate de dezvoltare. În plus, regulile expansiunii capitalului nu se suprapun neapărat cu deschiderile pe care le produce inițiativa politică. Așa se face că, în plină expansiune către est a Europei dezvoltate, capitalul occidental a „colonizat” și a produs dezvoltarea într-un ritm accelerat a occidentalei Irlande, de care părea să fi uitat în toată perioada de după al doilea război mondial, și mai puțin a nou-venitelor țări est-europene. În aceste condiții restrictive de expansiune limitată și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania de Est, Cehia, Ungaria și alte țări central-europene s-au predat necondiționat ofensivei capitalului occidental. Rezultatul a fost „capitalismul fără capitaliști” al noilor membri ai Uniunii Europene, colonizați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de capitalul european. Dimpotrivă, Rusia a apelat la susținerea politică pentru a-și proteja capitaliștii autohtoni și a intervenit politic pentru a bloca, de fiecare dată, efortul capitalului occidental de a prelua
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcea griji pentru consecințe. ― Sânii mei n-or să mai fie niciodată la fel. Știu eu. După asta niște talăngi. Ca În National Geographic. Graviditatea o făcea să simtă că seamănă prea tare cu un animal. Era jenant să fii colonizată Într-un mod atât de public. Fața părea să-i ia foc pe durata afluxurilor hormonale. Transpira. I se Întindea machiajul. Întregul proces era o relicvă a unor stadii de dezvoltare mult mai primitive. O lega de formele de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
eu față cu occidentalele (fie ele și specialiste în estul Europei) la începuturile lui ’90. Ieri am fost cu ele la Blackwell și la Bodley să le arăt cum să caute cărți up-datate. Mă simțeam ca omul alb care luminează colonizații. Uitasem de mine cea din ’91, plecată prima oară în buricul Vestului, adică la Manhattan. Atunci mi-am făcut poze și cu un frigider american. Era mai înalt ca mine. Eu stau cu genunchii ușor flectați, ținându-mă de diafragmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai zicea că trebuie să fi purtat numele: Volfgang Ludvigovici Șmit; sau Guido Cezarevici Aspramontov - dacă nu cumva Jeanjac Jeanjacovici Dupontov... De aceea, când - după 1918 - „Bessarabia” a devenit: Basarabia, Mana era un... sat-nou cum Întâlneai cu zecile În Bugeacul colonizat, Însă pe care le numărai pe degetele unei mâini În Codru și În Țara de Sus (adică În centru și În nord). Locuitorii Manei: foste suflete, slugi, aduse din Rusia, foști rătăcitori prinși, siliți să se fixeze. Ce o intriga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au fost totdeauna un obiect - și încă unul cu statut ontologic inferior. Mai departe, antropologul francez atrăgea atenția încă de la începutul anilor ’60 că ceea ce avea să devină faimosul „drept la diferență” este doar o altă fantasmă occidentală : „aceștia [popoarele colonizate, n.n.] se tem ca, sub masca unei viziuni antropologice a istoriei umane, să nu se promoveze ca diversitate dezirabilă ceea ce lor le apare ca o inegalitate insuportabilă”. Ceea ce își doreau era să devină subiecți, autorii propriilor lor acțiuni, și nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vorbit altă dată despre „ascuțirea luptei de rasă”. Ceea ce mă interesează de data aceasta este imaginarul românilor despre ei înșiși, fantasma „cetății asediate” prin care par a citi și interpreta realitatea în care trăiesc. România este o țară asediată, asaltată, colonizată, ocupată, inundată și, în final, înlocuită : „Am fost o națiune, devenim o sumă de triburi” ! „Să mori tu ?”, îmi vine să întreb, păstrînd registrul discuției. Mai academic spus : oare chiar așa să fie ? Am un (în)ciudat sentiment de déjà-vu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizație, fatalism, claustrofilie reacționară, risipitorism inconștient, mimetism caricatural și permisivitate autodisolutivă!?! Ca să evit riscul victimizării nombriliste, am băgat la înaintare circumstanțele atenuante. Unu: între cinci și nouă secole
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
diversificată și variabilă ca alcătuire. De la începutul secolului XX, alți tovarăși de sărăcie, originari din țările europene, se alătură imigranților din provinciile franceze. Mai întîi belgieni și polonezi, apoi italieni și spanioli. După Primul Război Mondial, lucrători provenind din țările colonizate ale Africii sau Asiei vin să sporească mișcarea de imigrație, care începea să slăbească, cu atît mai mult cu cît conflictul se încheiase brusc, iar tinerii din zonele rurale fuseseră decimați. Totuși, imigrația europeană a cunoscut noi zile de înflorire
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și ale tribunei îi strigă în același timp: Organizați munca și muncitorii. Extirpați egoismul. Reprimați insolența și tirania capitalului. Faceți experiențe asupra bălegarului și asupra ouălor. Brăzdați țara de căi ferate. Irigați câmpiile. Împăduriți munții. Fondați ferme-model. Fondați ateliere armonioase. Colonizați Algeria. Alăptați copiii. Instruiți tineretul. Ajutați bătrânii. Trimiteți la țară locuitorii orașelor. Ponderați profiturile tuturor industriilor. Împrumutați bani, și fără dobândă, celor care doresc. Eliberați Italia, Polonia și Ungaria. Creșteți și perfecționați calul de șa. Încurajați arta, formați-ne muzicieni
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
întrebe la vro socoteală de aceste, ci el are asemenea volnicie ca și patriarhul. Din toate acestea, scrise de mâna bătrânească, se vede curat că stat și biserică erau neatârnate, că clasele societății erau libere, căci până și vecinii, îndeobște colonizați, aveau scutirile și dreptățile lor, c-un cuvânt un popor liber de țărani și de păstori. Și cum era acest popor se poate judeca de împrejurarea că, chiar la 1777, Austria avea de scop a împărți Bucovina în "ocoale de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
democrația, bazată pe proiectul individului și societății și cunoașterea-recunoașterea celuilalt își continuă traseul, nu rareori sinuos și dificil: "Ea este indisociabil legată de mișcarea centripetă ce apropie de noi tot ceea ce raționaliștii, expulzaseră, refulaseră: sexualitate și folie, inconștient și univers colonizat, muncă proletară și experiență feminină" (A.Touraine, 1994:201). Este o reconfigurare a lumii, marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
devenea tot mai vizibilă odată cu impasul conflictului israeliano-palestinian. În Le Juif imaginaire, carte apărută în 1980, Alain Finkielkraut anunța deja acest lucru: " Credeam că sunt fidel vocației Israelului jucând nu numai rolul evreului, ci și pe cel al negrului, al colonizatului, al indianului sau al săracului din lumea a treia: ani fericiți și volubili, când mă agățam cu toată inocența de originile mele. Acum nu se mai poate. Resortul dramaturgic s-a stricat. [...] Nici măcar nu mai pot afirma: "sunt evreu" fără
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care penaliza negarea genocidului armean, votată pe 12 octombrie 2006. Se trădează astfel tendința Occidentului de a-și repertoria "păcatele" și pe cele ale altora, în nesfârșita căutare a inocenței. O tendință totuși selectivă, memoriile evreiască, neagră, armeană, maghrebiană, musulmană, colonizată și altele nefiind toate tratate la fel. Trierea efectuată de majoritate în recunoașterea memoriilor de suferință ale minorităților și chiar ierarhizarea lor nu sunt străine de exacerbarea concurenței victimare. Note CONCLUZIE Dreptul la uitare Urcând până la temeliile scripturistice însele, am
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
agresiv al „locurilor de reconfortare” se manifesta prin două aspecte paralele. În primul rând, Japoniaxe "Japonia" - ca stat - era cea care le aducea pe victime la condiția de sclavie - neputincioase și neajutorate din cauza statutului lor de locuitori ai unor țări colonizate și ocupate (Coreeaxe "Coreea", Taiwanxe "Taiwan", Chinaxe "China", Filipinexe "Filipine", Indonezia). Acesta constituie un exemplu șocant de stat puternic care amenință demnitatea umană și securitatea cetățenilor țărilor mai slabe și ai celor ocupate; astfel, la temelia instituției prostituției se aflau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
brutal și prin finanțarea sa chiar de către stat. Femeile au fost cele mai afectate de Japoniaxe "Japonia" militaristă care a comis multe atrocități și a încălcat și în alte moduri drepturile celor din regiunile pe care le-a ocupat sau colonizat. Totuși, mulți observatori ce au analizat Japonia atât în etapa sa de expansiune militară, cât și în cea de expansiune economică au ignorat importanța crucială pe care au avut-o diferitele forme de violență împotriva femeilor, mai ales în sfera
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul raționalității căruia i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru a spori supărarea unora, că piața trebuie colonizată cu indivizii care au comportamente și alegeri parțial raționale, parțial emoționale, chiar iraționale. Piața devine prin această viziune o expresie a jocului de compensare dintre cerere și ofertă, unde consecințele optimului paretian pot fi la rândul lor armonizate prin negocierea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
contactelor dintre indivizii cu medii culturale diferite și cunoaște diferite grade de manifestare. Astfel, se disting mai multe tipuri de aculturare: a) Colonizarea și invazia. Sunt forme de contact între societăți globale. În situațiile de colonizare, populația colonizatoare impune populației colonizate propria cultură; este, de exemplu, cazul colonizării romane în Dacia, cu efecte civilizatoare, în urma căreia s-a născut poporul român și limba română, o limbă de origine latină. În situațiile de invazie, membrii culturii invadate adoptă unele elemente din cultura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fapt ce demonstrează lipsa oricărui acord de fond în rîndurile socialismului internațional, referitor la această chestiune. În sfîrșit, în cursul unei a treia perioade, care datează de la sfîrșitul anului 1908, interesul pentru chestiunea colonială se diminuează, chiar dacă în anumite țări colonizate apar lupte revoluționare, urmărite cu mare atenție de unii membri ai Internaționalei și în special de Lenin. De acum înainte, mișcarea socialistă se va dedica luptei împotriva războiului, problema constînd în a ști dacă socialismul este capabil "să stabilească o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nerușinat, exploatare în beneficiul metropolelor, "împiedicînd astfel chiar dezvoltarea forțelor naturale și organizarea producției în țară". Însă nu trebuie condamnat chiar totul: acest proces a constituit "punctul de plecare al unei evoluții moderne a stării sociale și culturale a popoarelor colonizate, făcîndu-le astfel sensibile la ideile moderne democratice, naționale și sociale". Această evoluție continuîndu-se în mod inegal, rezultă că popoarele colonizate au atins "stadii diferite de dezvoltare". Urmîndu-și analiza, Comisia colonială a ISM stabilește o distincție între doi poli diferiți. În
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
chiar totul: acest proces a constituit "punctul de plecare al unei evoluții moderne a stării sociale și culturale a popoarelor colonizate, făcîndu-le astfel sensibile la ideile moderne democratice, naționale și sociale". Această evoluție continuîndu-se în mod inegal, rezultă că popoarele colonizate au atins "stadii diferite de dezvoltare". Urmîndu-și analiza, Comisia colonială a ISM stabilește o distincție între doi poli diferiți. În cazul popoarelor cu civilizații străvechi, colonialismul a putut să joace un rol progresiv, deoarece a permis o dezvoltare "din punct
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
vreo cădere din faza capitalistă într-o fază mai veche și primitivă, fără să le fie distruse metodele moderne de producție și transport și fără să fi ieșit din cercul schimbului internațional de mărfuri". La polul opus se află popoarele colonizate "care se găseau înainte de dominația străină într-un stadiu de evoluție primitiv", pe care nu l-au putut depăși. În acest caz, dominația străină mai poate încă juca un rol progresiv, iar dispariția sa ar însemna: "nu progresul către o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
unei minorități de coloni albi, fie de despoți și seniori feudali indigeni". Între aceste două extreme poate fi inventariată o întreagă gamă de nuanțe. Cu toate acestea, pozițiile adoptate de ISM variază. "Respingînd însuși principiul dominației străine instalată peste popoarele colonizate", socialismul trebuie să distingă între două tipuri de revendicări. Pentru popoarele coloniale care au atins "condiția unei civilizații moderne", trebuie subliniat cuvîntul de ordine al eliberării complete de sub "jugul străin" și sprijinită revendicarea independenței acestora. Pentru celelalte popoare coloniale care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]