164 matches
-
comportă ca un gânditor liber și un moralist independent, ceea ce îi aduce statutul de liberal moderat. Se opune ferm ordinii morale, în special prin romanul "Cucerirea orașului Plassans" ("La Conquête de Plassans"), interzis la vânzare în gări de către comisia de colportaj , și prin "Greșeala abatelui Mouret" ("La Faute de l'abbé Mouret"), un atac împotriva dogmei castității, consolidată atunci de Biserică prin taina căsătoriei. De asemenea, Zola ia apărarea comunarzilor grațiați prin legea amnistiei, evocându-i pe paria Revoluției din 1848
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... ------------ Lit. b) a alin. (8) al pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 127 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155573_a_156902]
-
la poala colinei, din templu se auzi un soi de trepidație. Desișurile fremătau, zburau pietre, iar clopotul sună din nou. După apusul soarelui, copiii, plini de sânge și vânătăi, coborâră dealul șchiopătând. În fiecare seară, când preoții se întorceau din colportaj, sătenii urcau la templu să se plângă. În acea seară, însă, la întoarcere, preoții nu putură decât să se uite unul la altul, șocați. Arzătorul de tămâie din fața altarului era despicat cu precizie în două. Donatorul acelui vas prețios era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sau auzise, dar uitase între timp. Își scormoni creierii. În China! Asta era! O imagine din China! Fu mulțumit de sine însuși. În timp ce privea porțelanul glasat, zbură spre China pe aripile fanteziei. În sfârșit, ziua se încheie. Preoții reveniră de la colportaj. În loc de a-l găsi pe Hiyoshi în lacrimi, așa cum se așteptaseră, văzură că zâmbea. — Toate pedepsele sunt zadarnice. Nu-l putem ajuta. Mai bine să-l trimitem înapoi la părinții lui. În aceeași seară, unul dintre preoți îi dădu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulițele și medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, produsele necesare exercitării activității de cult religios precum tămâia, lumânările, dar cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... (3) În sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurențiale rezultă atunci cand aceeași activitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191846_a_193175]
-
a) acordarea de bunuri și/sau servicii în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial; ... b) livrarea următoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulițele și medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, produsele necesare exercitării activității de cult religios precum tămâia, lumânările, dar cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri. ... (3) În sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurențiale rezultă atunci cand aceeași activitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211651_a_212980]
-
EminescuOpXII 367} lupta de conservare și de existență la care are drept orice popor, deci și cel românesc, vederile pur umanitare [î]și au marginile lor. Nici un popor din lume nu poate fi dator de-a se sacrifica pe sine colportajului, cârciumelor, uzurei, pentru cuvinte umanitare. Evreii nu pot pretinde ca principiile ce le propagă să nu fie atât de scumpe încît să le sacrificăm bunăstarea, sănătatea, viața morală și fizică a țăranului nostru, câștigul meseriașului și a negustorului nostru, numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străină și imigrată de 40 de ani încoace, un adevăr că corupția și imoralitatea formează alaiul imigrațiunii lor, un adevăr că - escepție făcând de cei asimilabili dintre ei - cată să fie înlăturați din sate, că trebuie să li se interzică colportajul în orașe, că trebuie aduși la necesitatea de-a munci. A munci însă va să zică a produce obiecte de indiscutabilă utilitate, nu a vinde rachiu sau a colporta productele altora. Iată cestiunea cum se prezintă astăzi. Nu mozaismul ca antiteză a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de cătră un om decât prin muncă intelectuală sau musculară. Munca musculară consistă în producere de obiecte de utilitate necontestată, cea intelectuală în facilitarea producțiunii acestor obiecte. Din acest punct de vedere vânzarea de rachiu de cucută prin sate și colportajul nu ni se par nici a fi produs obiecte de utilitate, nici a fi înlesnit producțiunea prin o mânuire mai inteligentă a instrumentului de muncă. La noi, ca în toate țările, evreii se prezintă ca un element parazit de mijlocitori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la esploatarea claselor muncitoare, de la traficul viciilor și slăbiciunilor. La muncă Caradalele, Costineștii și Mihăleștii, dar la muncă și evreii. Iată punctul important al discuției. Trebuie să li se îngreuie paraziților de tot felul meseria lor. Negoțul cu băuturi spirtoase, colportajul trebuiesc mărginite la strictul necesar. Nu specula, munca trebuie să determine mersul societății și înaintarea pe scara socială. "Cumpăna" zice că toate țările au pe evreii pe cari - i merită, deci și România. Noi tăgăduim aceasta. N-am meritat prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește, cam eufemistic, precupețirea și colportajul. Izraeliții în numărul în care sunt astăzi constituie o putere de a cărei acțiune cată neapărat să se țină seamă. A face să nu existe această putere nu stă în facultatea omului {EminescuOpXII 444} de stat, precum nu poate cineva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fie conduse de specialiști români, nu de diletanți, care nu pot acționa fără sprijin evreiesc. 3). Niciodată „Opinia Publică” nu va putea face deosebire între evreii legali scutiți de muncile obștești ca exceptați la muncă, așa că bănuielile, zvonurile și colportajul va continua să compromită cinstea funcționarilor români civili sau militari. Aci poate fi și o ponegrire organizată de elemente dușmane neamului. Numai formarea de ghetto-uri, de zone pur evreiești, poate pune capăt acestei atmosfere, până se va găsi soluția definitivă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
stilizat și mai puțin bestial: el a „dezvăluit” puterea „artei publicității semite” - sau, cu alte cuvinte, capacitatea ei de a induce În eroare oamenii naivi (adică pe români). „De un sfert de secol”, a scris Șeicaru XE "Șeicaru, Pamfil" , „geniul colportajului semit Înebunește lumea cu minciunile revoluției bolșevice, Înfăptuitoare a raiului comunist. Evreii au fost impresari ai acestei minciuni”. S-a terminat. Ziarul antisemitismului românesc a fost mai puțin delicat, anunțând că „jidovii Încep din nou să-și facă meseria de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
de natură să infirme mitologia construită Leanei ("mi-a lăsat impresia unui om perfect normal. O femeie tânără, frumoasă, echilibrată, trăind în lumea noastră, aici, pe pământ - cu toată melancolia ei..."581) de către Hrisanti, să-i dea accepția desacralizată a colportajului ("Zic mitologie, pentru că circulau fel de fel de zvonuri pe seama ei - că era protejată de cutare ministru, că era marea pasiune a unui foarte distins ambasador..."582) sau să o situeze într-o perspectivă raționalistă ("Exista o mitologie a Leanei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe estetice și morale”. Ferindu-se de pitorescul ieftin, de anecdotica de colportaj, Z. evocă în „diapazon subiectiv”, sub semnul unei „alianțe spirituale”, oameni de seamă pe care a avut șansa de a-i întâlni, privindu-i sub două aspecte - în societate și în intimitatea lor sufletească. E o portretistică generoasă, cu accent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
ies unele din altele ca sertarele cu povești ale Decameronului. Harul său - se precizează - stă în aceea că „poate lega și strânge laolaltă, ca într-o avere nevisată, poveștile strânse la întretăierile timpului”. El se dedă unor manevre complicate de colportaj și de aglutinare a vorbelor, meșterind o „cutie cu povești” în adâncurile căreia s-a plămădit și universul Cărții. Dacă în special Povestirile din insulă sunt proto-forma (pretextul) unei bune părți din Cartea de la Metopolis, ultima parte a culegerii, Povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
autorul unei bune părți din beletristica originală și din traducerile publicate. Deși nu era încercat de mari ambiții, Alexi avea totuși dorința de a menține periodicul la un nivel literar satisfăcător, motiv pentru care a respins propunerile unei librării de colportaj din București de a publica romane de genul Nihiliștii sau Mireasa ucigașului. Se dau în fiecare număr articole biografice dedicate unor personalități culturale și literare: Racine, Molière, J.-J. Rousseau, Byron, Dickens, Vincenzo Monti, Vörösmarty Mihály. În cadrul aceleiași rubrici figurează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
limitând libertatea individului la un set de automatisme și de opțiuni previzibile, în schimb materialul faptic menit să probeze aceste automatisme poate fi cu mult mai divers așa se explică interesul lui Lovinescu pentru "intrigă", fie în forma vulgară a colportajului anecdotic, fie în maniera experimentală a "exercițiilor de digitație" din intermezzo-ul nuvelistic. Într-adevăr, în proza scurtă autorul lui Bizu nu adâncește psihologia personajelor (inexistente în afara "rolului" prescris), în schimb consemnează o serie de topoi meniți a scoate în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a eului"), când realistă (ipoteză ce presupune un determinism invers, dinspre mediul exterior spre configurația interiorității psihice). Literatura lui Lovinescu nu este însă nici romantică, nici realistă, ci... lovinesciană, amestec de jurnal intim și de melodramă, de reflecție angoasantă și colportaj anecdotic, totul prins în rama unei forme austere, cu profil de "icoană". O "icoană" ar vrea să rămână și Mab, în sufletul lui Andrei cel puțin. De aceea, îngrijorată fiind de reacția partenerului, ea se arată "nepăsătoare la frumusețea dimineții
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bătrânul Colea, privind-o, pare să-și piardă cumpătul numai Ciprian i se înclină reverențios, elogiind "feminitatea fluidă și multiplă", de "Afrodită Polyandră", a "muzei" ce se lăsase cândva iubită și cântată în versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe despre tânărul lui prieten (motivația e tipic lovinesciană: "Prin tăcere îți las câmpul deschis închipuirii"). Manevra dă roade iar Lulù, zărindu-și alesul, se năpustește asupră-i și-l cheamă la dans
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pregătiți pentru orice lașitate, trăiesc ca în vis, se comportă ca niște amnezici, auzul lor nu mai este demult sincer și de aceea le vorbești în zadar, deși altminteri apreciază estetica discursurilor morale (...)." Pe fondul vieții de provincie universală, al colportajului benign, ispitit de otrava invidiei și a dihoniei, apare brusc senzaționalul cazului ce tulbură apele, ierarhiile, rutina mentalităților de abordare. Aparent suntem în plină intrigă polițistă. Protagonist al anchetei ce-i va ocupa viața este comisarul, excelent în tactica "cunctației
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
strictă filiație husserliană de o recepție foarte generoasă 4. Lucrările sale de tinerețe au ajuns să fie privite, adeseori, cu suspiciune, datorită curajul ultimelor mărturisiri religioase ale filozofului. În raport strict cu analitica fenomenologică contemporană, care înseamnă frecvent un simplu colportaj de idei primite de-a gata ori niște permutări de indici bibliografici, cărțile lui Henry debordează orice limite și rivalizează nietzschean cu excentricitatea marilor uitați ai istoriei gândirii europene (e.g. Maine de Biran, Condillac sau chiar Kierkegaard). Un fapt rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ist, wahrgenommen.“ Modul în care Benjamin se referă, în Passagen-Werk, la experiența spațială a flaneurului trimite, aproape literal, către un alt loc al scrierilor sale, acela în care autorul descrie experiențele sale sub influența hașișului (Protokolle zu Drogenversuchen, 1933- 1939). Colportajul este în aceste protocoale un fenomen esențial care produce un dublu efect asupra lucrului, în măsura în care este perceput: pe de o parte, acesta devine o prezență sesizabilă nu prin trăsăturile sale proprii, ci prin similitudini: „ich sehe Venedig, aber es sieht
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
modalitate de a asuma alienarea specifică vieții metropolei prin identificarea exterioară a mărcilor care conferă celorlalți o identitate fluidă, con struită ca diferență. Trăsăturile identificate ca fiind individuale se dovedesc a fi de fapt trăsături tipologice, ele stau sub legitatea colportajului și creează un univers fantomatic (o aparență „infernală“, după cum o numește Benjamin pe urmele lui Baudelaire), din care lipsește identificarea conceptuală a obiectelor și persoanelor. Percepția exteriorității radicale a orașului și a mulțimii sale, a stranietății cu chip incert reprezintă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
citită invers, aceeași relație evită capcana subiectivismului și a șocului rememorării personale. Mesianicul „Jetzt der Erkennbarkeit“ este în cazul flaneurului de recunoscut sub chipul „privirii ilustrative“, care saturează de tensiuni obiectul, îi deschide limitele și îl percepe prin infinită similaritate. Colportajul spațial și temporal generează imaginea dialectică a orașului și, astfel, momentul când acesta din urmă se confruntă cu sine în momentul „judecății“ istorice. La fel, indecizia politică a flaneurului este, în negativitatea ei infinită, corespondentul „secularizat“ al teo crației radicale
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]