6,231 matches
-
este excelentă în combinație cu fructele de mare. Zmeura nu doar că este delicioasă, dar conține și foarte multe fibre, vitamina C și un arsenal puternic de antioxidanți. Adaug-o în cereale sau în salate.Spanacul conține antioxidanți puternici care combat numeroase forme de cancer, incluzând cel ovarian, cel mamar și cel la colon. În plus, spanacul reduce declinul cognitiv și protejează inima de bolile cardiovasculare. Daca vrei să-ți faci plinul de beta-caroten, un singur cartof roșu conține de patru
TOP 10 alimente gustoase şi sănătoase [Corola-blog/BlogPost/94313_a_95605]
-
Au fost reliefate forme ale umorului eminescian precum ironia, satira, caricaturalul, causticitatea, vehemența, grotescul. A fost încă un argument care dovedește complexitatea preocupărilor marelui poet și jurnalist.El nu a rămas indiferent față de relele epocii sale, pe care le-a combătut în variate moduri. N-a fost indiferent nici față de politică și politicienii contemporani, pe care i-a observat cu mare atenție. ”Istoria , cu tot cu actori, pare că se repetă și în zilele noastre”, a remarcat, pe bună dreptate, doamna dr. Corina
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
la suferințe grele Unesc cu ele știrea nimicniciei mele. Sfânt n-am nimic, în bine nu cred și nici în rău. Via’a mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu: A vieții osteneală o simt și n-o combat, Aș râde doar de-o viață, disprețuind-o toată, Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată, Muncind în mine însumi, voința-n orice nerv, Peirea cea eternă din mine să o serv, Dar vai! nici siguranța n-o am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Ștefan Cazimir Omul primitiv vîna pentru a avea ce să mănînce. Omul modern vînează ca să aibă ce povesti. " - Pentru ce să nu combatem erorile răspîndite în public de reaua credință sau de fanfaronada unora? De ce, chiar în materie de vînătorie, să nu hotărîm marginile posibilului?" Așa socoți că te-ar fi întrebat amicul domniei tale, dl. Constantin Cornescu, cel ce a scris Manualul
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
inversării raportului firesc dintre statul și societatea burgheză, nu este pe deplin caracteristic epocii lui Maiorescu și Caragiale, dar și epocii noastre de tranziție. S-ar părea că procesul este același și că, din nou, problema nu este de a combate, de a ironiza, făcînd din ele subiect de studiu politologic ori de operă literară, acele principii liberale, capitaliste, la care am revenit după comunism, ci doar instituțiile, unele cu totul false, altele doar imperfecte, a căror formă au luat-o
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
Nicolae Manolescu Am combătut încă o dată [...] formula calpă, dar de mare succes, «forme fără fond», manevrată de mulți pînă în ceasul de față, deși ea a fost infirmată de evoluția problemei în timp (sau de Istorie, dacă vrem să ne exprimăm în termeni marxiști
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
în timp (sau de Istorie, dacă vrem să ne exprimăm în termeni marxiști)”, scrie dl Alexandru George într-un articol recent din Luceafărul referindu-se la faimoasa teză a lui Titu Maiorescu. Aș remarca, înainte de orice, că teza a fost combătută de absolut toți comentatorii, așa că „manevrarea” ei nu-mi este deloc limpede în context. Cît despre infirmare, am o părere complet diferită de a dlui George, ca de altfel, și de a lui Lovinescu, Zeletin, Ornea sau Marino, spre a
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin exotică și mai aproape de cumpăna istorică prin care trecea țara. Însuși Pompiliu Constantinescu ar fi putut face loc între preocupările cronicilor sale de la Vremea unor idei și idealuri care să combată direct deruta intelectuală ce se întinsese la un moment dat ca o pecingine. Lovinescu era bolnav, Călinescu redus la tăcere după scandalul dezlănțuit de apariția Istoriei sale în 1941”. Fără ca obiecțiile de acest gen să se oprească aci... Din nefericire
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
cu glasul lui de buhai, protestînd, și pe Geta care argumenta destul de iritată. «Domnul Gelu Ionescu ar face mai bine să se ocupe de marii noștri scriitori, de Bogza, de Jebeleanu, de Preda - și nu de unii care ne înjură!» - combătea Păunescu (ce jalnică ierarhie avea momentul acela, în care chiar un semidoct ca Păunescu putea numi mari scriitori pe un Bogza, un Jebeleanu sau Preda...). A trecut vreun sfert de oră și au ieșit din birou Alecu și Geta, pleoștiți
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
o are când denunță activitatea xenofobă, antisemită sau rasistă a unor concetățeni. Invocam, ca exemplu de diminuare ori chiar zădărnicire a eforturilor sale, faptul că unele instituții finanțate din exterior, specializate în combaterea fenomenelor pe care și el le-a combătut și le combate, se întâmplă să dea un fel de „cartes blanches” indivizilor ce ilustrează la modul paroxistic tocmai deraierile în discuție. Îl lasă, cum se zice, în off-side. Textul meu era de-o perfectă limpezime în acest sens: „Curg
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
denunță activitatea xenofobă, antisemită sau rasistă a unor concetățeni. Invocam, ca exemplu de diminuare ori chiar zădărnicire a eforturilor sale, faptul că unele instituții finanțate din exterior, specializate în combaterea fenomenelor pe care și el le-a combătut și le combate, se întâmplă să dea un fel de „cartes blanches” indivizilor ce ilustrează la modul paroxistic tocmai deraierile în discuție. Îl lasă, cum se zice, în off-side. Textul meu era de-o perfectă limpezime în acest sens: „Curg avertismentele spre România
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
a impus ca un fel de stindard al nonconformiștilor de orice fel. În rest, convențiile sînt o necesitate, vrem-nu vrem. Și în viață, și în artă. La urma urmelor, pînă și avangardele sfîrșesc prin a se convenționaliza, prin a fi combătute și înlocuite de avangarde viitoare, de convenții viitoare. Nu spun nimic nou. Cred că problema e să facem o distincție clară între diferitele convenții și norme care coexistă la un moment dat. Ca să dau un exemplu banal, nu poți lua
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
chiar umană, când vrăjitorului în chestiune i se pune pe încheietura mâinii stângi un ceas de aur, cu certificat, firește). Dăm bacșiș spre a ne câștiga liniștea, șpagă spre a scăpa de belele, corupția nu are culoare politică, autoritatea o combate fără s-o întrebe de apartenență, factorul prezidențial ne asigură că fenomenul e universal, dincolo de timp și spațiu, de neînvins, dar controlabil, cu bune posibilități de a fi adus la un nivel acceptabil, sarcina fiind a justiției cocoțată pe un
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
în casa de toleranță? Și că editorialiștii nu sunt decât peștii cinici a căror singură obsesie e să-și vadă curvele din subordine producând peste plan? Spuneți-mi că nu e adevărat, că mă înșel, că n-am văzut bine! Combateți-mă! Aduceți argumente! (Aștept și provincia!)
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
străini 72%. în Basarabia: la Tatar Bunar, români 0%, străini 100%; la Hotin, români 42%, străini 58%". "Ideea de dominație națională" pe care o preconizează acum Goga ar putea fi mai onorabilă decît manifestarea șovinismului maghiar pe care l-a combătut în tinerețe? Dacă trecem însă peste acest capitol inacceptabil, cu tangențe fasciste și naziste, al poetului aflat în impact cu propriul său crez inițial, avem prilejul de a descoperi în paginile sale propoziții luminate, în care ne-am putea regăsi
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
un film care din cauza multifațetelor sale, a avut ca efect post factum un conflict major între actorul principal (Sean Connery) și regizor. Dar, despre asta, ceva mai târziu. Chiar în ajunul victoriei lui Castro din 1959, dictatorul Batista decide să combată forțele revoluționare într-o manieră științifică și își achiziționează un fost maior al armatei britanice, Dapes (Sean Connery), specializat în lupta de gherilă. Dar el vine prea târziu ca să mai poată schimba ceva; țara e în plin haos, iar Dapes
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
actul critic e o formă de cristalizare a tensiunii creatoare. Valorizarea și interpretarea apar în felul acesta ca materializări ale aventurii interioare". Și nu unica posibilă, ci doar una din "materializările" ce se pot produce în cadrele aceleiași personalități. Este combătută cu energie subestimarea poeziei sau a prozei semnate de autori cunoscuți mai mult în calitate de critici, văzute uneori, din oficiu, drept o violon d' Ingres. Critica nu e o jugulare, o deturnare, o ratare a spiritului creator, ci o ipostază a
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
Ion Creangă "depășește folclorul și mentalitatea arhaică a cronicarilor", relevînd "o structură care inaugurează o categorie de sensibilitate țîșnind din subconștient ca dintr-un fel de stil latent al spiritualității românești", dovedindu-se un creator de expresie specifică. Tudor Vianu combătea expres concepția potrivit căreia paginile scriitorului ar constitui "o simplă culegere folclorică sau un medium întîmplător, prin care se rostește fantezia lingvistică a poporului (...). Zicerile tipice sînt în Creangă mijloacele unui artist individual. Prin ele ne vorbește un om al
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
suferind De la bun început subliniem faptul că mesajul hristic în ceea ce privește suferința nu este acela de a ne îndemna să ne complacem în ea. Suferința a reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de-un junghi între coaste pe mai sus pomeniții oameni ai muncii. Și se mulțumesc să se amuze, chit că nu-i totdeauna rîsul lor. Peste toate lumile astea, strînse în boccele înnodate gazetărește, s-a întins comod un non combat de vacanță, tulburat de repejunea cîte-unei pase profesorale: ,din fericire, America depinde în mai mică măsură de imbecilii ei decît depindem noi, deocamdată, de imbecilii noștri. E însă un fapt că există o internațională a imbecilității, în care riscăm să
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
amfitrion, drept un tutore al vieții artistice de pe un perimetru mușatin prea mult ocolit de raidurile întreprinse de la ,centru" și prea puțin băgat în seamă de contemporanii apatici sau orgolioși. Cu siguranță, ați beneficiat de ceea ce e nevoie pentru a combate obstacolele pe care inerția naturii și lașitatea inimii le ridică în fața cunoașterii; mai mult decît simplă agilitate, energia dumneavoastră creatoare este puterea productivă orientată spre exterior, o exaltare a psihicului ce tinde în chip imperios către expresia poetică. Din aproape
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cât și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare din afară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărâre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriiitori și critici a învățăturii marxist-leniniste și în special a teoriei marxist-leniniste a cunoașterii, însușirea
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
în lupta pentru înflorirea literaturii îi revine criticii literare. Literatura noastră are nevoie de o critică combativă, care să analizeze în spirit partinic operele literare apărute, să susțină cu tărie tot ceea ce e nou și înaintat, să descopere și să combată cu fermitate tendințele de cocoloșire a lipsurilor de care suferă unele cărți în ce privește conținutul lor de idei și nivelul de măiestrie artistică. Criticii literari au sarcina de a contribui la aprofundarea și dezvoltarea principiilor esteticii marxist-leniniste, de a aborda cu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
o revistă proaspăt apărută la București - era primul număr -, revista se numea Stânga. Erați prezent acolo cu un interviu despre importanța unei stângi moderne și puternice. Nu v-ați temut să susțineți necesitatea unei stângi? A.M. : Nu, nu. Eu am combătut în acest interviu, dacă ați citit atent, toate tezele stângii. Le-am combătut punct cu punct, țineți minte. Dar mi-am zis că o stângă autentic social-democrată, în definitiv, de ce n-ar fi, dacă suntem democrați! Să fie însă o
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Erați prezent acolo cu un interviu despre importanța unei stângi moderne și puternice. Nu v-ați temut să susțineți necesitatea unei stângi? A.M. : Nu, nu. Eu am combătut în acest interviu, dacă ați citit atent, toate tezele stângii. Le-am combătut punct cu punct, țineți minte. Dar mi-am zis că o stângă autentic social-democrată, în definitiv, de ce n-ar fi, dacă suntem democrați! Să fie însă o stângă, cum să vă spun, autentică, nu compilativă, nu marxizantă. Este vorba de
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]