1,013 matches
-
asta chiar nu trec pe acolo, sau, când trec, merg cu ochii închiși? Doar e centrul centrului țării! Lecția lui Corneliu Coposu În revista 22 nr. 18, Ion Stanomir semnează un articol intitulat Corneliu Coposu și secolul său. Pornind de la comentarea volumului Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian, reapărut la Fundația Academia Civică în 2014, eseistul realizează un portret mai larg al marelui om politic, reamintindu-ne lecția sa: „Lecția lui Corneliu Coposu este lecția rezistenței și a refuzului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
fiindcă nici mass-media, nici presa scrisă occidentală sau românească nu s-au grăbit să-l popularizeze, cu excepția lui The Guardian și a lui Berliner Zeitung, primul preluat succint de B.B.C.-ul românesc, de unde provine știrea) merge însă mai departe în comentarea tragediei americane. Unul dintre semnatari găsește nimerit să afirme că nu e o mare nenorocire dărîmarea Gemenilor, care n-ar fi fost altceva decît niște simboluri falice, meritîndu-și soarta. Iar altul nu consideră că aproape șapte mii de morți (cifra
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
poți să consideri, întâi și-ntâi, capacitatea sa nemăsurată de a reflecta pe seama personajelor, de a stărui asupra caracterului lor, capacitate cu mult mai întinsă decât forța de a pune eroii în mișcare. Așadar, digresiunile lungi, biografice, sociale, consemnarea și comentarea atâtor detalii economice, psihologice, filosofice, în timpul acțiunii romanelor, fac dificilă urmărirea intrigii. Aceasta, mai ales pentru cititorul modern de astăzi răsfățat de atâtea oferte narative, cititor obișnuit cu proza directă, fără complicații lăturalnice în raport cu interesul propriu-zis al lecturii. Deprindere accentuată
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
la Oradea, aniversarea lui Ion Pop, considerațiile lui Daniel Vighi despre un jurnal al unei deportate în Bărăgan, poemele lui Ion Horea și altele. Cronicarul a fost un pic șocat de lipsa reacției critice a d-lui Traian Ștef în comentarea dialogului dintre d-nii Adrian Marino și Sorin Antohi intitulat Al treilea discurs. Carte incitantă și contestabilă, care merita, pe lîngă laude, obiecții serioase. Cronicarului îi sună încă în urechi afirmații precum acelea că noi ne-am grăbit a vorbi despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
variantele, evoluțiile și capcanele lor. Ca într-un joc de oglinzi, textul interpretat (Desenul din covor, al lui James), e și cel care (se) interpretează, cartea pe marginea seminarului cuprinde lucrările finale ale celor mai buni 6 studenți, dar și comentarea lor în rînd cu cea a bibliografiei lor. O hartă pe verticală a strategiilor de lectură și interacțiune în jurul textelor, minuțios, aproape pedant, infiltrată de bibliografia impresionantă, o testare lucidă, în același timp, a posibilităților de a crea comunități critice
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
partea lui Petru Dumitriu, păcătosul... O altă amintire ce mă leagă de autorul acestui pamflet este "atacul" amoros dat pe vremuri împotriva unei femei corpolente, de o frumusețe flamandă și care nu voia să-i cedeze. În epocă, faptul se comentare între prieteni mai mult, presa neocupându-se de asemenea lucruri. Vroiam să trec sub tăcere persoana, sau să-i dau un pseudonim. Cred că e mai bine să-i spun pe nume: era Sidonia Drăgușanu, o scriitoare "pentru femei". Așadar
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
și semnele lui Dumnezeu. Cred că în Marfa și banii, în povestea lui Ovidiu, există semnele compromisului, există semnele păcatului și nu mi se pare că par hasard criticii francezi, exagerînd poate, dar fără să se înșele, au trimis, în comentarea filmului la Festivalul de la Cannes, la un pact cu diavolul. (Continuarea "Manifestului" într-un număr viitor)
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
N. Scurtu, Ed. Minerva, 1982). Despre volum a scris favorabil Șerban Cioculescu (în R.F.R., ianuarie 1947), semnalînd, cu bucurie, îmbogățirea literaturii fantastice în epica românească, relevîndu-i curiozitatea intensă de psiholog și factura viguroasă de logician. Să încep și eu cu comentarea primelor două nuvele (schițe?) alese de Ion Barbu. Ochii reflectați e o narațiune curioasă și stranie care surprinde existența unui om de la marginea orașului și a vieții care, de regulă, nu ieșea din casă, ignorînd, cu superbie, trecerea timpului. Singurul
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
80, ca pe o întoarcere la realul caragialesc. "Caragialismul" deturnează atenția de la programe de notație poetică a realului extrem de complexe și de novatoare. Perspectiva critică asupra "caracteristicilor" pe care le-am enumerat mai sus este din ce în ce mai greu de acceptat fără comentarea adecvării lor. Dintre cele șase eseuri dedicate poeților, se remarcă "Poezie și radicalitate morală", despre Mariana Marin. Autorul aduce o perspectivă bibliografică diferită asupra poetei, accentuînd influența poeților germani din România. Un volum colectiv, Vînt potrivit pînă la tare, care
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
posibilități de împlinire la Paris, scriind și publicînd în revistele și editurile de acolo. Ei au optat decis, încă de pe vremea cînd lucrau la postul de radio francez, pentru dezbaterea critică a fenomenului românesc, trăind, în capitala Franței, exclusiv pentru comentarea realităților românești. E, aici, un sacrificiu însemnat, pe care nu-l vom putea niciodată omagia îndeajuns. Și azi, cînd dezlegarea a venit, cele două personalități pînă mai ieri afectiv îndrumătoare, își duc veacul tot la Paris, îngrijindu-și, la bătrînețe
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Iași să poate compta pe 40-50 de amcii, ceea ce ajunge". De notat că, la declanșarea bolii, Maiorescu a fost cel ce a avansat dr. Șuțu suma necesară internării poetului în sanatoriul de pe strada Plantelor. Înainte de a merge mai departe cu comentarea documentelor privind acest episod, trebuie subliniat rolul central al lui Maiorescu în tratamentul aplicat bolnavului și, în general, în îngrijirea lui. Și aceasta pentru că în ultimii ani cîțiva cercetători (d-nii N. Georgescu, Th. Codreanu și Cernăianu) pretind că Maiorescu l-
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
ar fi fost mai important. Am comentat critic două (sau chiar trei) din aceste cărți, relevîndu-le nedreptatea și aberația aserțiunilor. Documentele publicate de dl George Muntean relevă - prin ele însele - stupizenia acestor puncte de vedere absurde. Dar să revin la comentarea acestor revelatoare documente. La 2 septembrie 1883, de îndată ce Maiorescu s-a înapoiat în București, sora sa Emilia Humpel îi scria că "îmbolnăvirea lui Eminescu a fost și rămîne pentru mine ceva adînc tulburător". Promitea să trimită, neîntîrziat, 200 de franci
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Avem de-a face cu atracția sentimentală, în accepție schilleriană, față de naivitatea aurorală a insului, a culturii. Cel realizat râvnește, nostalgic și compensator, la acela pururi virtual, aflat într-o potențialitate inocentă. Aproape o jumătate a cărții este centrată pe comentarea unei probleme care - dată fiind sensibilitatea cu totul specială pentru evoluția post-decembristă a României - a înveninat relațiile dintre intelectuali, reiterându-se grotesc disputa constantă a modernității noastre. Este vorba, bineînțeles, de carențele dificil surmontabile ale identității românești, confruntată fatal cu
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
și corespondența). Și să nu uit încă un fapt. Prima ediție inaugurată, la Editura Eminescu, avea ca redactor pe d-na Doina Uricariu. Acum reluarea ei se produce la editura aceleiași stimate doamne, Du Style. Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediției acum reluate cu titlul decis Opere anunțat din capul locului. Deocamdată, aș vrea să notez că Ion Pillat, nepot, prin mamă, al Brătienilor și fiul unui consistent moșier moldovean (în Miorcanii Dorohoiului) și-a petrecut copilăria la Florica (domeniul
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
în bună parte relegat. La o dogmă, s-a răspuns cu o altă dogmă, un exces a fost negat printr-un alt exces". Ajunși aici, să precizăm că, în spiritul unui fair-play nedezmințit, C. Abăluță consacră un spațiu amplu și comentării, în genere comprehensive, a poeților aparținînd "primului val" șaizecist, celor girați de critica de întîmpinare ultrabenevolentă a momentului, ca și de forurile ideologice care s-au silit, cu reușite variabile, a-i anexa. Dar aceștia nu mai sînt tratați ca
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
lumea "devenea un film paralel, de consistența visului"" (s.m.). Nu cred că am așteptat vreun moment în timp ce citeam Gemenii ca personajele acestei povești să se androginizeze sau, și mai rău, să se desăvîrșească. Alt exemplu ar putea fi ales din comentarea unei secvențe din Frumoasa fără corp de Gheorghe Crăciun în care un personaj își realizează "corporalitatea" cînd îl apucă durerea de măsele. Nu cred că primul lucru care te "lovește" este corporalitatea, ci, mai curînd, intertextualitatea: să ne gîndim la
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
cărți proaste! Scump mi-am mai plătit momentele de delectare! Timp de trei decenii m-am numărat printre cei care au făcut, practic, un fel de cronică de cenaclu. Pentru că ce altceva decât un fel de cronică de cenaclu este comentarea noutăților editoriale dintr-o singură țară, și aceea neînsemnată? Ca să nu mai vorbesc de faptul că s-a întâmplat să mă ocup de cărțile dintr-o epocă meschină, în care trebuia să mă entuziasmeze curajul cine știe cărui autor de a face
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
și exemplul dat de Nicolae Manolescu, cel mai mare cronicar literar român al tuturor timpurilor, care a renunțat după 1989 la cronica literară. A avut o influență negativă asupra mea și faptul că alți critici literari s-au îndepărtat de comentarea noutăților editoriale. Dar cel mai mult m-a obosit agresiunea pe care a trebuit să o suport zilnic din partea a numeroși scriitori (în marea lor majoritate, falși scriitori), hotărâți să obțină succesul cu forța. Înainte de a se trece la pedepsirea
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
și a câștigat. Este inadmisibil ce se întânplă în țara noastră. Este o țară în care oameni și mai ales presa, în frunte cu nesimțiți de moguli și de ziariști, își bat joc de tineri conpetenți și îi stresează cu comentari neplăcute și răutăciuase făcândui să se retragă din funcți. Îmi vine să î-mi dau și eu demisia în semn de solidaritate cu Bogdan să văd cum se descurcă țara fără mine la Brus... la Brucs... la Parlamentul European. Săi
Jurnalul Elenei B. – ediţie specială la nervi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20035_a_21360]
-
desăvârșesc a doua lectură completă a documentatei cărți Istoria secretă a literaturii române, apărută la sfârșitul anului 2007, la editura „Aula” din Brașov, în 512 pagini. De la-nceput, două obiecții - aparent minore, neînsemnate, ca orice găselniță, dar foarte importante pentru comentarea normală a unei cărți de ținută științifică indubitabilă. Prima: formatul cărții, total inadecvat, primește o imprimare de literă minoră care face lectura enervantă, obositoare; un bizar și de neînțeles contrast între un caracter aldin (bold) și un corp nouă. A
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
diferit valorile culturii (când nu sunt instaurate regimuri politice totalitare, exclusiviste); că televizorul și internetul pot îmbogăți nesperat documentele existente. Dar, pentru Dumnezeu! - chiar în progresie geometrică? Dacă ar fi așa, tendința spre infinit va trona periculos aparițiile literare, iar comentarea acestora, indiferent de cadență, ar fi imposibilă. De acord că inițiații vor fi numai aceia care știu să umble la calculator, pentru care manipularea, Domnule Profesor, va fi o joacă de trei parale! În fine, geopolitica nu poate fi înțeleasă
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
părților de a avea un proces echitabil e dat de publicitatea desfășurării acestui proces. Instaurarea unei asemenea cenzuri de tip totalitarist prezintă o teamă viscerala față de adevărul opiniei publice. Să ne amintim că până în 1989 era o lege ce interzicea comentarea în presă a anchetelor sau proceselor. Dacă vor să ne întoarcem la anii aceia, păi atunci să ne întoarcem cu totul!”, a declarat Lucian Bolcaș pentru luju.ro.
Senatul a abrogat articolul 276 COD PENAL care prevedea că jurnaliştilor li se interzice să critice magistraţii [Corola-blog/BlogPost/94193_a_95485]
-
impresia că, în pofida limbii comune, în ultimii 2-3 ani asistăm la o nouă desprindere a literaturii scrise în Basarabia de cititorii ei din țară. Cu excepția notabilă a târgurilor de carte, volumele tipărite la Chișinău sunt aproape invizibile în România, iar comentarea lor în revistele literare a devenit pur accidentală. Eu însumi am publicat anul trecut la o importantă editură din Chișinău o carte la care țin foarte mult, dar pe care nu am zărit-o în vreo librărie din țară. Să
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
Teodor Vârgolici Cu o nobilă pasiune, eminentul critic și istoric literar clujean Constantin Cubleșan s-a dăruit, de aproape două decenii, înregistrării și comentării noile contribuții la exegeza eminesciană. Cronicile literare și articolele sale, apărute în prestigioase reviste, și le-a reunit, succesiv, în volumele Eminescu în conștiința criticii (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
Din punctul de vedere al unui document înregistrat audio footnote> pe teritoriul atât de spinos al freejazz-ului. Erau doar câțiva pași depărtați armonic și melodic de temă, iar swing-ul înfierbântat, uniform, atenua impresia de evadare în free. Respectând ordinea comentării pieselor de pe acest disc, ordine pe care mi-am impus-o în paginile unde le-am menționat prima oară, voi sări (deocamdată) peste înregistrarea cu numărul 5, pentru a ajunge la un alt standard american interbelic: I Can’t Give
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]