56 matches
-
încalci tabuurile sex-rolului; - Să fii anexa unui bărbat important (personaj politic, om de afaceri, vedetă artistică sau sportivă). Dacă în această calitate ești tăcută și frumoasă, este bine. Dacă îl influențezi, devii în genere malefică; - Să devii politiciană sau măcar comentatoare a politicii. Dar atunci riști să te compare jurnaliștii cu toate femeile malefice din istoria României, să te insulte că îți permiți să îmbătrânești, că ești subiectivă în tot ceea ce faci, sau că ai ajuns acolo prin niscai tertipuri muierești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mă bucur atunci când unii critici importanți, ca Grigurcu, Cistelecan, Mincu, Dan Cristea, Ion Pop sau Mircea A. Diaconu găsesc notabilă poezia mea. Au scris destui critici (unii chiar poeți valoroși, ca Pantea sau Ioan Moldovan) despre cărțile mele. Vorba unei comentatoare recente, "Nicolae Coande a fost întrucâtva răsfățat de critică". Întrucâtva-ul ăsta spune... ceva, pentru că să fim serioși, nu toți criticii pot scrie despre tine și nici unanimitatea nu e de dorit. Poeții plebiscitați sunt cumva suspecți. Cât despre ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
critice”, VR, 1973, 7; Mircea Iorgulescu, „Caruselul”, LCF, 1974, 9; Valeriu Cristea, Literatura criticilor, RL, 1974, 11; D. Micu, Romanul unui critic?, VR, 1974, 6; Ulici, Prima verba, I, 203-204; Valeriu Cristea, „Ipostaze ale prozei”, RL, 1977, 49; Al. Săndulescu, Comentatoare a prozei, VR, 1978, 5; Fănuș Băileșteanu, Eseuri despre proza psihosocială, CRC, 1978, 20; D. Micu, Vocația analizei, RL, 1980, 42; Edgar Papu, Claustrare citadină, CNT, 1981, 42; Valeriu Cristea, „Prețul singurătății”, RL, 1981, 44; Eugen Simion, Un roman de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
nu au nimic de a face cu cauza clasei muncitoare, cu arta realismului socialist. Există Încă, În parte, o tendință a criticilor spre interpretarea mecanică, Îngustă a sarcinilor trasate de partid. De cele mai multe ori, critica literară se mărginește a fi comentatoarea și informatoarea asupra operei literare. Critica noastră, deci, ieșind din acel cadru birocratic pe care Îl manifestă uneori - și În care trebuie să vedem și să combatem rămășițele estetismului burghez - trebuie pe baza operei de artă - cu elementele oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de sinteză: „realism expresionist”. În același spirit se face diagnosticarea critică în cazul unui prozator ca D.D. Pătrășcanu, comparat cu Mihail Sadoveanu și plasat sub categoria „umorului duios”. De reținut sunt și comentariile pe marginea însemnărilor Hortensiei Papadat-Bengescu, din care comentatoarea încearcă să extragă datele unei poetici a prozei. Cu aceeași rigoare este construită lucrarea Originile conștiinței critice în cultura română (1981). Plecând de la conceptul propus de Georges Poulet, cercetătoarea își propune să contrazică prejudecata curentă conform căreia literatura română nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
au referit la drepturile omului și acesta avea să fie unul din laitmotivele vizitei lui Ceaușescu, pe parcursul celor șase zile. Apoi, Carter și-a exprimat aprecierile față de eforturilor de mediere întreprinse de președintele român în Orientul Mijlociu 1935. După-amiaza, Barbara Walters, comentatoare a Televiziunii ABC, l-a intervievat pe președintele român. Răspunzînd la o întrebare legată de drepturile omului, Ceaușescu a subliniat eforturile depuse de România în acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]