162 matches
-
că au fost deziluzionați de niște „personalități" puse-n scaunele deciziilor vremelnice și fără acoperire de specialitate. Trebuie să aduc la cunoștința dragilor cititori că în această scurtă perioadă (din iulie până în octombrie), la sfatul „părintesc” primit din partea specialiștilor: Emilia Comișel, Gruia Stoia, Steluța Popa, Eugenia Florea... a trebuit să nu o mai imit pe draga mea Maria Tănase și... să am propiul meu stil de interpretare a folclorului oltenesc, lucru ce l-am realizat foarte bine. Le sunt recunoscătoare pentru
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
stil de interpretare a folclorului oltenesc, lucru ce l-am realizat foarte bine. Le sunt recunoscătoare pentru învățătura și ajutorul ce mi l-au dat! Nu pot să nu amintec despre aprecierea ce mi-a făcut-o distinsa doamnă Emilia Comișel la primul meu album muzical „În poiană la Olteț” imprimat cu Orchestra Radio, dirijor Adrian Grigoraș: „Au trebuit să treacă foarte mulți ani, ca să răsară precum o floare de colț, strălucitoare, curată ca lacrima izvorului cristalin, suavă ca o atingere
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât am fost studentă, la master-class, ca solist liric la Ansamblul Național „Ciocârlia” - unde sunt angajată în prezent - când am făcut turnee în
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În perioada cât am fost studentă, la master-class, ca solist liric la Ansamblul Național „Ciocârlia” - unde sunt angajată în prezent - când am făcut turnee în străinătate cântând muzică de operă, când am înregistrat albume muzicale..., și de fiecare dată, vorba
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
care-și iubește fiii și ficele plecate în lume să-i ducă pe mai departe o părticică din sufletul ei nespus de mare și bun. Aș dori să consemnăm că durerea mea sufletească pentru plecarea spre eternitate a distinsei Emilia Comișel o resimt mereu, căci înțeleg pe deplin mesajul cuvintelor pe care le auzeam când aveam 16 ani: „Tinerețea este stea călătoare”. Amintirea celor dragi ne rămâne pe viață un tezaur sufletesc la care ne întoarcem ori de câte ori ne apucă dorul și
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
și rog Divinitatea să-i dea loc de veșnică pomenire lângă truditorii neamului care au slujit cu demnitate și credință Cultura Românească. A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU București 19 februarie 2013 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - DIALOG CU RODICA ANGHELESCU DESPRE „EMILIA COMIȘEL” (1913 - 2013) / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu, Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor, Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
până atunci muzica populară, prin intermediul colegei de facultate Angela Marinescu să exploreze și să cucerească fascinațiile radioului, ca realizatoare de emisiuni folclorice. Acum este momentul fructificării celor primite de la eminenții profesori pe care i-a avut, Harry Brauner sau Emilia Comișel să valorifice colaborările cu Gruia Stoia sau Teodora Popescu. A urmat pasul cel mare întocmai pe cărarea anume deschisă ei, pe care a întins-o până la gloria muzicii și spectacolului muzical, așternută cu dale și vegheată de lampadarele aprinse ale
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă și flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali și chiar faptici, pe savanta cercetător și etnolog Emilia Comișel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Națională de Muzică din București), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)... Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH... sunt făptuitoare
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
care i le-a pus divinitatea în trup și suflet, a făcut-o să fie apreciată din primii ani de școală, liceu și la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” unde a avut șansa imensă de a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
a fi discipolul profesoarei Emilia Comișel, etnomuzicolog de talie internațională și a profesorului Gheorghe Oprea, de la catedra de Folclor. Iată ce declara într-un interviu despre cei doi dascăli: „În anul IV de Conservator am întâlnit doi profesori extraordinari, Emilia Comișel și Gheorghe Oprea, care nu priveau folclorul ca pe un obiect de studiu, ci era viața lor. Și de la ei am învățat să privesc folclorul ca pe ceva viu, care ne reprezintă, și prin care putem să cunoaștem neamul acesta
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
eleganță și amabilitate fiecăruia pe care îl întâlnește și care i se adresează. După ce o întâlnisem și eu, la Academia Națională de Muzică din București, în primăvara anului acestuia (2013), când s-a sărbătorit prin mai multe manifestări Centenarul Emilia Comișel, am reîntâlnit-o pe floarea cântecului românesc, Floarea Calotă, absolut neașteptat, într-un loc public, din vecinătatea Muzeului Țăranului Român din București. O dată mai mult, realitatea vieții nu mi-a dat voie să îmi pot închipui că întîlnirile impresionante din
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
trezesc interesul celor mici, de a-i înlătura nestingherit din fața marelui public. Poate că s-a încercat vreodată și înlăturarea Zinaidei Bolboceanu, dar pentru alți mari muzicieni ai speciei folclorice românești, mecanismele mentale ale invidiei nu activează. De pildă, Emilia Comișel, Mărioara Murărescu, Irina Dragnea, Elise Stan, Maria Mocanu, Constantin Arvinte, Grigore Leșe, Irina Loghin, Ioan Bocșa, Fuego, Gheorghe Roșoga, și alții expun considerații de valoare despre „privighetoarea Basarabiei”, cum e denumită Zinaida Bolboceanu. Invidia este simptomatică, valoarea e perenă. Încât
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Rezuș, Constantin Robescu, I. I. Rusu, Stela Serghie, Dan Simonescu, Ene Stanciu, Haralambie Teodoru, Gh. Vețeleanu, D. Bălașa, I. C. Chițimia, Rodica Ciocan-Ivănescu,Gheorghe Hrușcă, Ioan T. Ionescu, I. Ionescu, C. Lodovescu, Gh. Ruscanu, Maria Schmidt, Ilie Grămadă, Aurel Bordenache, Emilia Comișel, Gunther Schuller, Alexandru Andronic, A. Mihăescu, Iosif E. Naghiu, Nicolae Petrescu, Gheorghe Șinca, Haralambie Teodoru, Teodor Costescu, Gh. Dumitrescu-Bistrița, George Magherescu, Mircea Iosif, Gh. Paschia, Em. D. Petrescu, Gh. Popescu, Jozsi Sandor,Virgil Medan, Antonie Plămădeală și mulți alții. Mulțumesc
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
impresia că e originea grâului din care s-a copt pâinea cea mai dulce a poeziei, muzicii și teatrului, drept un colac de prescură pură a artelor îngemănate dacă adunăm în monografia lui numai numele: Nichita Stănescu, Toma Caragiu, Emilia Comișel, Mădălina Manole, Nico...?! Născută în acest oraș prahovean, dacă nu devenea interpretă de muzică ușoară, Nico nici nu s-ar fi îndepărtat decât spre o altă ramură a artelor. Dar i-a fost sortit cântecul pornit de la pragul natal până la
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
Băbușanu - Muze, Elisabeta Stănciulescu - Vis, Veniamin Caminschi - Inscripție pe o metaforă, Ana Oprișoreanu - Daimon. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” și Colegiul Economic „Virgil Madgearu” au realizat Expoziția de grafică „Cuvinte, Necuvinte, Imagini” și Muzeul „Nichita Stănescu” în parteneriat cu Școala „Florin Comișel”, Expoziția „Copiii îl aniversează pe Nichita”, coordonatori Carmen Guef și Valeria Mărgărit. Simțul civic puternic, respectul pentru valori, măiestria artistică, devotamentul și creativitatea au fost câteva din trăsăturile de care ploieștenii au dat dovadă în timpul manifestărilor pe care le-au
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
și faptul că am fost acompaniată de Orchestra „Doina Gorjului” dirijată de Marin Ghiocel, fie iertat, pentru că a plecat în lumea fără dor. De care personalități ai avut ocazia să fii jurizată? De mari personalități. Printre ele: Constantin Arvinte, Emilia Comișel, Steluța Popa, Gheorghe Popa... Colaborările tale cu Radio-ul au fost dense și rodnice sau ocazionale? Am cântat de multe ori pe scena Radio București alături de Orchestra Radio, condusă atunci de Paraschiv Oprea, fie iertat, nici el nemaifiind din nefericire
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Dan, Cornel Borza, Petrică Pașca, Angela Buciu, Nicolae Sabău, Anghelina Timiș Lungu, Maria Tripon și multi, mulți alții. De asemenea s-au bucurat de un real succes emisiunile și spectacolele „in memoriam” dirijor George Vancu, Maria Tănase, prof. dr. Emilia Comișel, Mariana Drăghicescu, Dumitru Giurcă-Notar, Cornel Veselău, Ramona Fabian. Ce artist te inspiră, ca model? Toți cei ce slujesc adevăratul cântec popular românesc îmi sunt modele. Dar vocea care mi-a marcat copilăria și care m-a determinat să cânt muzică
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Vasile Cănănău; Mariana Ionescu Căpitănescu; Maria Cârneci; Tiberiu Ceia; Florina Cercel; Elena Cernei; Silvia Chifiriuc; Corina Chiriac; Oltița Chirilă; Tudor Chirilă; Magicianul Christianis; Lucreția Ciobanu; Maria Ciobanu; Angela Ciochină; Sergiu Cioiu; Ileana Ciuculete; Margareta Clipa; Matilda Pascal-Cojocărița; Tavi Colen; Emilia Comișel; Daniela Condurache; Dani Constantin; Jean Constantin; Marin Constantin; Nicu Constantin; Ileana Constantinescu; Mihai Constantinescu; Cornel Constantiniu; Mărin Cornea; Gianina Corondan; Viorica Cortez; Nae Cosmescu; Gabriel Cotabiță; Ileana Cotrubas; Vali Crăciunescu; Eugen Cristea; Remus Cristea; Ion Cristoreanu; Cătălin Crișan; Elena Daniela
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
-i croiește coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o moșie mare, bogată și mirifică pe care au
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
la ceruri pentru dumnezeirea neamului; un adevărat regal de-o mare intensitate și dăruire sufletească din partea distinsei ariste Rodica Anghelescu”. *** Portretul ce definește activitatea sopranei Rodiaca Anghelescu poartă semnătura celui mai mare etnomuzicolog după Constantin Brăiloiu, celebra prof.univ. dr. Emilia Comișel „Au trebuit să treacă foarte mulți ani, ca să răsară precum o floare de colț, strălucitoare, curată ca lacrima izvorului cristalin, suavă ca o atingere de zefir și unduitoare ca valurile dorului, glas dulce de privighetoare care anunță zorile unei muzici
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N.
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 441-450, 465-497; G. Breazul, Patrium Carmen. Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, 1941, passim; D. Caracostea, Poezia tradițională română. Balada populară română și doina, îngr. D. Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, II, București, 1969, 445-571; Emilia Comișel, Preliminarii la studiul științific al doinei, REF, 1959, 1-2; Mariana Kahane, De la cântecul de leagăn la doină, REF, 1965, 5; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gh. Ciobanu, Lăutarii din Clejani. Repertoriu și stil de interpretare, București, 1969
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
I-II, București, 1969; Folclor din Oltenia și Muntenia, V, pref. Ovidiu Papadima, București, 1970; Constantin Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Poezia obiceiurilor calendaristice, îngr. și pref. N. M. Băieșu, Chișinău, 1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (G. Dem. Teodorescu, Al. Lambrior, P. Ispirescu, I. Pitiș, P.N. Papahagi, Al. Bogdan, Gr. Tocilescu, B.P. Hasdeu, I.S. Floru, T. Pamfile) și până la lucrările contemporane (I. Mușlea, I.C. Chițimia, Emilia Comișel, Gh.I. Neagu, V. Medan, Ivan Evseev etc.), creațiile infantile s-au bucurat de o atenție susținută din partea cercetătorilor și culegătorilor de folclor. Punctele de vedere din care a fost abordat domeniul au fost multiple și diferite : etnografic, etnomuzical, lingvistic, poetic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]