89 matches
-
LCR. La pacienții sub 2 ani tabloul clinic de debut este dominat de iritabilitate, scăderea apetitului, letargie, macrocefalie, bombarea fontanelei anterioare, redoarea cefei, absența achizițiilor neuropsihice corespunzătoare vârstei. La copiii peste 2 ani și adulți debutul este cu cefalee, crize comițiale, afectarea nervilor cranieni, nistagmus. Diagnostic imagistic: La examinarea CT scan ependimoamele supratentoriale apar ca formațiuni hiperdense cu semnale diferite date de componentele chistice și solide sau de calcificările intratumorale. La cele subtentoriale aceste semnale mixte nu se întâlnesc așa de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
totalul glioamelor [4]. Invadează și comprimă ventriculul III, astfel că simptomatologia dată de creșterea presiunii intracraniene apare precoce în evoluție. Tabloul clinic mai cuprinde tulburări de vedere, hemipareză, alterarea stării de conștiență, tulburări de memorie, astenie, tulburări endocrine și crize comițiale. Localizarea la nivelul căilor optice anterioare sunt rare, predomină la adult și sunt extrem de agresive. Tabloul clinic este completat de cefalee, febră, diabet insipid. Decesul survine în decurs de 2-3 ani de la apariția simptomelor [2]. Diagnosticul imagistic. Examenul CT si
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de obicei local și sunt mult mai agresive decât tumora inițială. O bună calitate a supraviețuirii celor cu glioblastom multiform depinde de: vârsta (sub 45 ani), durata între debutul simptomatologiei și operație (mai mare de 6 luni), debutul cu crize comițiale și nu cu alterarea stării de conștiență, localizarea frontală a tumorii și un status neurologic bun preoperator [31]. Pentru un prognostic bun este nevoie și de o rezecție tumorală largă, dacă se poate totală. La pacienții la care s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai rar au alte localizări cum ar fi cisterna ambientală, cisterna chiasmatică, fosa interpedunculară, fisura sylviană, cisterna pontină, tela choroidea, emisferele cerebrale, măduva lombosacrată [1,5,9-11,13]. Lipoamele sunt rar simptomatice. În cazurile simptomatice cel mai adesea apar crize comițiale (peste 50% din cazurile simptomatice) sau hidrocefalie (leziunile de unghi ponto-cerebelos și cele de plexuri coroide) [1,11,13]. Unele se asociază cu alte malformații ale SNC cum ar fi displazia și agenezia de corp calos în cazurile lipoamelor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
structura lor intră celule neuronale ganglionare și gliale neoplazice, celularitatea este moderată, rar apare pleiomorfism celular sau mitoze. Macroscopic apar ca tumori ferme, bine delimitate, de culoare gri ce pot avea componente chistice. Prezentarea clinică. Cel mai frecvent apar episoadele comițiale (pentru tumorile supratentoriale) - 40% din cazurile de epilepsie de lob temporal sunt date de această leziune [26]; poate apare cefalea, vertijul sau ataxia (pentru leziunile de fosă posterioară) sau paraplegia/pareza pentru leziunile medulare. Simptomatologia, în funcție de localizarea tumorii, poate evolua
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul fosei posterioare), priza de contrast este moderată. Varianta anaplazică are tendința de a se încărca mai puternic cu contrast și produce mai mult edem peritumoral. Tratamentul acestor leziuni are la bază rezecția chirurgicală, aceasta fiind „gold standard”. Controlul episoadelor comițiale după chirurgie poate ajunge până la 80%. Ratele de supraviețuire post-operator pe termen lung nu diferă semnificativ în funcție de gradul WHO (84% la 10 ani pentru WHO I și 83% pentru WHO II sau III), în schimb procentul de pacienți care supraviețuiesc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Markerul celular CD34 este pozitiv la aceste tumori (ca și în cazul displaziei corticale, sugerând existența unei legaturi patofiziologice între aceste entități epileptogene) [31]. Prezentarea clinică gangliocitoamelor depinde de localizarea lor. Cel mai frecvent acești pacienți se prezintă cu episoade comițiale dar pot apărea și tulburări endocrine (tumori selare), cefalee, deficite neurologice sau simptome date de creșterea presiunii intracraniene [26]. Imagistic nu există caracteristici tipice acestor tumori, pe examinarea CT cranian ele putând apărea ca leziuni hipodense cu calcificări intratumorale, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
minim efect de masă, caz în care pe RMN apar leziuni cu intensități mixte în T1 și hipointense în T2 [33], eventual și cu componentă chistică. Tratamentul acestor leziuni este exclusiv chirurgical, postoperator obținându-se un control bun al episoadelor comițiale și rezultate bune privind supraviețuirea de lungă durată. Există puține date despre terapia adjuvantă în cazul acestor tumori [31]. NEUROCITOMUL CENTRAL Este o tumoră rară ce reprezintă aproximativ jumătate din tumorile intraventriculare la adult dar reprezintă doar 0,25-0,5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diplopie intermitentă sau permanentă; - semne de iritație meningiană (evocatoare pentru posibilatatea de angajare cerebeloasă în absența hemoragiei subarahnoidiene); - tulburări endocrine prin compresiune directă bazal-lichidiană și expansiune intraselară datorită HIC și cu aspect secundar de șa turcească goală („empty sella”); - crizele comițiale - frecvente în tumori supratentoriale cu hipertensiune intracraniană; („iritația” corticală indusă tumoral este relevată mai precoce prin creșterea presiunii intracraniene); - tulburări acustico vestibulare - vertij, nistagmus etc., care par dependente de localizarea tumorală în fosa cerebeloasă. Tabloul clinic poate fi complet sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o evidentă scădere a coordonării mișcărilor de la nivelul segmentelor afectate și multe altele. INFIRMITATE MOTOARE CEREBRALĂ - Afecțiune determinată în mare parte de sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, care au în comun: tulburări ale motricității, obligatoriu alterări mintale și uneori fenomene comițiale. Astăzi, handicapul motor este schematizat în trei grupe esențiale, corespunzătoare tulburărilor fiziopatologice: a) spasticitate - sindrom piramidal caracterizat prin exagerarea reflexului de întindre (miotatic) în mușchi; b) diskinezie - sindrom extrapiramidal manifestat în forme variate: atetoză, tremor, distonie, rigiditate etc.; c) ataxie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
imunocompetent este frecvent asimptomatică (80%). Formele simptomatice sunt obișnuit benigne, apărând ca febră moderată (<38șC), astenie, poliadenopatii persistente câteva săptămâni, erupții, corioretinită (5-10%), sindrom mononucleozic sanguin. Toxoplasmoza la imunodeprimat este dominată de formele cerebrale, manifestate cu febră, cefalee, somnolență, crize comițiale, semne de focar neurologic. Toxoplasmoza congenitală este urmată de avort, moarte fetală, encefalomielită congenitală, infecții viscerale simptomatice (anasarcă fetoplacentară, hepatită) sau infecții paucisimptomatice (retard mental, corioretinite). Diagnostic Contactul cu pisici NU este esențial pentru diagnosticul toxoplasmozei. Manifestările clinice compatibile cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în asociere cu alte boli, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer, sau poate fi "idiopatică". Datorită trăsăturilor comportamentale, hidrocefalia cu presiune normală poate fi confundată mai curând cu stadiul "terminal" al schizofreniei la populațiile instituționalizate, cronice. 8. Epilepsia. Fenomenele comițiale se pot manifesta ca tulburări psihiatrice incluzând o varietate de simptome ale sindromului mental organic. Modificările de 13 personalitate la pacienții suferind de epilepsie au fost descrise pe larg și pot fi luate în considerație în diagnosticul diferențial al sindromelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
riscul este de 3 ori mai mare decât la nefumători), utilizarea de contraceptive orale, consumul excesiv de alcool, abuzul de droguri ș.a. [1-3]. Simptomele cuprind cefaleea (violentă cu debut brusc, în câteva secunde), greață și vărsături, rigiditate nucală, fotofobie, diplopie, crize comițiale. Condiția clinică a pacientului corelată cu vârsta și cantitatea de sânge, observată pe CT pot fi un ghid important pentru evaluarea evoluției. Scara de gradare WFNS este compusă din combinarea scorului Glasgow cu prezența sau absența deficitelor 367 neurologice la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ruptură. Până la efectuarea acestui transfer, responsabilitatea de aplicare corectă a protocolului de îngrijire este în sarcina medicului de gardă ce a preluat cazul. 2. Menținerea pacientului în clinostatism pentru reducerea riscului unei noi rupturi, combaterea agitației psihomotorii și profilaxia crizelor comițiale dar cu evitarea influențării stării de conștientă și a hipotensiunii arteriale prin sedare, tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice, a hipertensiunii intracraniene, menținerea funcțiilor vitale și monitorizarea, evaluarea și corectarea la nevoie a factorilor hemostazei. 3. CT de urgență pentru autentificarea hemoragiei subarahnoidiene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
depășirea cu succes a efectelor inițiale a HSA cât și a complicațiilor posibile: vasospasm, hidrocefalie, 382 edem cerebral, hipertensiune intracraniană, hiponatremie, complicații neurovegetative și sistemice etc. Trecerea cu bine peste episodul acut, nu scutește pacientul de eventuale complicații tardive: crize comițiale, hidrocefalie, noi HSA. Majoritatea acestor complicații pot fi decelate printr-o dispensarizare corectă și tratate. Pacientul trebuie sfătuit pentru înlăturarea factorilor de risc pentru formarea unui nou anevrism: renunțarea totală la fumat și la excesul de alcool, normalizarea tensiunii arteriale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) în hemoragiile talamice și pontine, fie hipertensiunii intracraniene importante. Crizele comițiale la debut se întâlnesc în 5-15% dintre hemoragii, fiind specifice celor lobare (21% din hemoragiile intracerebrale subcorticale). Ele se produc în majoritatea cazurilor (75%) în primele ore după debutul hemoragiei. Monitorizarea EEG a pacienților cu hemoragie cerebrală a depistat și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
care a fost de asemenea rezolvat chirurgical. CLINICA MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE În cele mai multe cazuri MAV sunt leziuni silențioase, care evoluează fără simptomatologie sau cu simptomatologie nespecifică atribuite altor afecțiuni. Ruptura MAV generează hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană. Tabloul clinic mai cuprinde crizele comițiale, cefaleea și deficitul neurologic progresiv. În cazul copiilor mici, prezența unei MAV la nivel cerebral poate fi sugerată de apariția fenomenelor de insuficiență cardiacă, urmare a efectului de shunt vascular arterio-venos [2,8]. Hemoragia este cea mai frecventă formă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la acest nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv a fost, în experiența noastră, a doua cauză de prezentare, în 24% din cazuri, fiind urmată de crizele comițiale (16%) și cefalee (16%). DIAGNOSTICUL MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Diagnosticul MAV cuprinde tehnicile uzuale imagistice utilizate la nivel cerebral: examinarea CT, RMN și angiografia cerebrală, dar și tehnici mai elaborate, cum ar fi examinarea CT cu xenon, angio-RMN și RMN funcțional, angiografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cuprinde excizia chirurgicală, tehnicile de embolizare endovasculară, radiochirurgia stereotactică sau combinații ale acestora - tratament multimodal [1]. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Prezintă avantajul de a elimina focarul hemoragic, de a scădea riscul de resângerare și de a oferi un bun control al crizelor comițiale. Rezultatele tratamentului chirurgical sunt însă influențate de o serie de factori în relație cu MAV și anume dimensiunile acesteia (MAV de mari dimensiuni fiind grevate de o morbiditate mai crescută), de localizare (cele profunde și cele din fosa poste 406
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de masă produs de hematomul rezultat ca urmare a rupturii malformației. Obiectivul de bază al intervenției chirurgicale este excluderea în totalitate a leziunii, eliminând riscul de sângerare ulterioară Rezecția incompletă nu reduce riscul de sângerare recurentă și nici apariția crizelor comițiale [8]. Câteva aspecte ale strategiei chirurgicale necesită însă o nuanțare. În ceea ce privește „timming”-ul operației după hemoragie, majoritatea autorilor recomandă o intervenție chirurgicală la 3-4 săptămâni după sângerare, pentru a avea un creier relaxat, hemoliza cheagului și delimitarea netă a MAV
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
autoreglare spre zone anterior hipovascularizate ca urmare a fenomenelor de furt vascular generate de MAV. Depășirea mecanismelor de autoreglare pot duce la edem și hemoragie în teritoriile adiacente. Postoperator, la cazuistica noastră, complicațiile au constat în deficite neurologice (11%), crize comițiale (4%), hidrocefalie (9%), resângerare (9%); restul cazurilor (67%) au prezentat o evoluție favorabilă, cu recuperare completă postoperatorie. 86% dintre pacienți au prezentat un scor G.O.S. 4-5 (fig. 5.44), mortalitatea fiind de 4,8%. Rezultatele tratamentului chirurgical depind
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tomuri... Da, în ultima vreme citesc dicționare, atlase de plante și animale. Și sorb cafea cu nemiluita din cești de teracotă, zdravene, largi, cu buza ciobită... Cititul cu glas tare l-am folosit și terapeutic. În 2002, după o criză comițială inaugurală (place teribil chestia asta cu "inaugurală"!), am citit timp de aproape un an, pînă am răgușit, Don Quijote de la Mancha... și acum, dacă mă subjugă vreun text, îi dau drumul pe auzitelea, recitîndu-l cu evlavie, sunîndu-l la ureche. Ce noroc
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
doar micșorătoare sub unghi simptomatic: nu vindecă boala, dar îi întrerupe sau îi atenuează pentru o vreme intensitatea manifestărilor. Dar sunt și cazuri cînd muzica declanșează simptomele bolii. Epilepticii, puși să asculte anumite tonalități, ritmuri sau melodii, intră în criză comițială. Uneori aura care precede criza de epilepsie este alcătuită din halucinații auditive. Pacienții aud o muzică divină a căror provenineță nu o pot explica. "Ca angajat într-o clinică pentru epileptici, am văzut numeroși pacienți la care crizele erau induse
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
vitrine, parfumul unei femei). Pătrundeam în epitalamus, mă năclăiam în amigdală, mă ghemuiam în prelungirea abstractă a inelului de aur din centrul minții. Revelația era ca un urlet de bucurie tăcută, care nu avea în comun cu orgasmul decât brutalitatea comițială, dar care exprima ușurare, dragoste, supunere, predare, adorație. Erau străpungeri, ruperi către cisterna de lumină vie din adâncul adâncului ființei noastre, puncte de rupere ciuruind limita interioară a gândirii, făcînd-o să semene cu un cer înstelat, căci avem cu toții bolta
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]