86 matches
-
în detrimentul lor. Regele încurajează în defavoarea lor acele noi grupări cu influență politică, apărute la sfîrșitul secolului al XI-lea și care se inmulțesc în secolul al XII-lea: *comunele urbane. Dar el întîmpină o opoziție puternică. În Franța de sud comiții de Toulouse și ducii de Aquitania se comportă ca suverani independenți. În Franța de nord, doi mari vasali ai regelui Franței, stimulați probabil de avansul economic care caracterizează Europa de nord-vest încă din secolul al XI-lea, au știut înaintea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două catastrofe trei stele fiecare) sunt la fel de bune precum Crimes and Misdemeanors sau Zelig (două capodopere tot trei stele). Etc. etc. Chiar și-așa, Tudor Caranfil e de preferat multora dintre cei care sunt în tot felul de comitete și comiții, ling dosurile mahărilor, dau premii și scot reviste. Cu el măcar știi la ce să te aștepți la o ariceală, până la urmă, simpatică... Așa sunt și dicționarele dumisale : nu mătase, nu catifea, ci șmirghel. Titlurile străine sunt un poem al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
expoziții "Aurul dacilor" de la Grand Palais, "Civilizația romana în România" de la Köln și Roma... Fiind doar un pion în cadrul planificării și organizării unor atare acțiuni, treptat am început să fiu cunoscut în cercul larg de reprezentanți ai diverselor "comitete și comiții" ce concurau la concretizarea "actelor culturale", fiind răsplătit regește pentru prestația mea: invitații la concerte, expoziții, gale de film, la acțiunile protocolare organizate de "partea română" sau de ambasade, legitimație specială pentru casele teatrelor și cinematografelor din capitală, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
presă. Problemele personale se reduceau de fapt la una singură locuința. Traiul la comun, într-o singură cameră, nu cred că e pentru nimeni paradisul, așa că am început să fac demersuri pentru "saltul calitativ". Fiind activ în diferite "comitete și comiții", m-am trezit, la un moment dat, vicepreședinte al unei asociații create ad-hoc în minister dintre cei ce doreau să construiască un edificiu pentru diplomați. Cu sprijinul "generalului" Mănescu, cei de la Primăria Capitalei ne făcuseră câteva oferte de terenuri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în vreme de văzboi", "Două loturi" etc). O scrisoare pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48 ZAHARIA TRAHANACHE,prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
adapteze instituțional la o cu totul altă dinamică a reprezentării României în exterior. Nu vreau să intru în amănunte, imaginați-vă numai că va trebui să fim prezenți după ziua semnării Tratatului de Aderare în 1.000 de comitete și comiții la Bruxelles, unde dialogul se poartă sectorial, și nu neapărat filtrat de Ministerul Afacerilor Externe. Va trebui la un moment dat să ne gândim și la legislația europarlamentarilor, va trebui să ne gândim la un moment dat și la felul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Comiții ("comitia"). Prin acest termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Comiții ("comitia"). Prin acest termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe ale statului roman în timpul perioadei
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Comiții ("comitia"). Prin acest termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe ale statului roman în timpul perioadei republicane. Elementul de bază al comițiilor este cetățeanul deplin, care are drept de vot ("ius
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
termen (pluralul de la "comitium") sunt desemnate diferitele adunări ale poporului: "comițiile curiate" (cele mai vechi), "comițiile centuriate" (care datează, poate, de la începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe ale statului roman în timpul perioadei republicane. Elementul de bază al comițiilor este cetățeanul deplin, care are drept de vot ("ius suffragii") și dreptul de a fi ales magistrat ("ius honorum
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
începutul secolului al V-lea î. Hr.) și, în sfârșit, comițiile tribute, care ridică numeroase probleme de cronologie și origine. Comițiile sunt, împreună cu magistrații și Senatul, unul dintre cele trei organe ale statului roman în timpul perioadei republicane. Elementul de bază al comițiilor este cetățeanul deplin, care are drept de vot ("ius suffragii") și dreptul de a fi ales magistrat ("ius honorum"). Liberții posedă "ius suffragii". Comițiile sunt locul unor mari dezbateri politice: de voturile lor depind numirea magistraților, deci, indirect, recrutarea Senatului
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Senatul, unul dintre cele trei organe ale statului roman în timpul perioadei republicane. Elementul de bază al comițiilor este cetățeanul deplin, care are drept de vot ("ius suffragii") și dreptul de a fi ales magistrat ("ius honorum"). Liberții posedă "ius suffragii". Comițiile sunt locul unor mari dezbateri politice: de voturile lor depind numirea magistraților, deci, indirect, recrutarea Senatului și adoptarea legilor. Dar ele dețin și atribuții judiciare importante. Autoritatea lor este, deci, superioară celei a Senatului și chiar celei magistraților. Comițiile nu
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
suffragii". Comițiile sunt locul unor mari dezbateri politice: de voturile lor depind numirea magistraților, deci, indirect, recrutarea Senatului și adoptarea legilor. Dar ele dețin și atribuții judiciare importante. Autoritatea lor este, deci, superioară celei a Senatului și chiar celei magistraților. Comițiile nu se puteau întruni decât în anumite zile, numite "dies comitiales" (184 pe an); întrunirea lor era anunțată prin afișe, cu trei nundine înainte; în prealabil aveau loc reuniuni de informare ("contiones"). Votul în comiții nu era individual, ci colectiv
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Senatului și chiar celei magistraților. Comițiile nu se puteau întruni decât în anumite zile, numite "dies comitiales" (184 pe an); întrunirea lor era anunțată prin afișe, cu trei nundine înainte; în prealabil aveau loc reuniuni de informare ("contiones"). Votul în comiții nu era individual, ci colectiv, adică fiecare curie, centurie sau trib nu avea decât un vot, ce reprezenta majoritatea care s-a manifestat în secțiune. Așadar, nu majoritatea cetățenilor era cea care hotăra rezultatul, ci majoritatea secțiunilor (curii, centurii sau
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
un vot, ce reprezenta majoritatea care s-a manifestat în secțiune. Așadar, nu majoritatea cetățenilor era cea care hotăra rezultatul, ci majoritatea secțiunilor (curii, centurii sau triburi). Doar motivele de ordin religios și exercitarea dreptului de intervenție puteau împiedica întrunirea comițiilor, o dată ce era anunțată. La sfârșitul Republicii, competența lor judiciară a fost redusă treptat, prin înființarea unor jurii permanente. În timpul Imperiului, rolul lor legislativ și electoral, la început pur formal, a dispărut în scurtă vreme, iar competența lor judiciară a fost
Adunările romane () [Corola-website/Science/307263_a_308592]
-
Deciziile erau luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
luate prin vot, iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
iar calcularea rezultatelor se întocmeau în funcție de curii sau centurii. Problemele erau dezbătute în adunări "contiones". Existau mai multe tipuri de adunări cetățenești (în latină "Comitia"), iar toate deciziile erau votate. Erau trei tipuri de adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
adunări: comițiile curiate, comițiile tribute și comițiile centuriate, ce reprezentau trei modalități de adunare a poporului în funcție de criterii. Sistemul electoral era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
într-un "templum", un loc desemnat de magistrații care convocau senatul, fie în Curia Calabra pe Capitoliu, fie în Comitium sau în alte temple ori teatre. Ședințele durau o zi, dar se puteau prelungi. Atribuțiile senatului erau decizionale, pregăteau ședințele comițiilor, soluționau crimele grave și împărțeau jurisdicția publică la Romă și în provincii. Pregătea ședințele, adunărilor poporului, examina proiectele de legi, administra viața religioasă (stabilea calendarul religios, jocurile, supraveghea activitatea preoților, structura panteonului, ridicarea lăcașelor de cult, raporturile dintre Romă și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
religioasă (stabilea calendarul religios, jocurile, supraveghea activitatea preoților, structura panteonului, ridicarea lăcașelor de cult, raporturile dintre Romă și cultele străine). Prin "senatus-consulta", senatul dispunea de putere legislativă. Pe plan extern, senatul primea ambasadele străine, iar pe plan informal, influențau votul comițiilor. În cadrul magistraturilor republicii române, existau două principii: anualitatea și colegialitatea. Anualitatea presupunea participarea unui număr cât mai mare de cetățeni în administrarea Romei, dar și o limitare temporală a puterii magistrale. Colegialitatea depindea de antipatia românilor față de deținerea permanentă a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
un an, erau deținători de imperium, aleși de comitia centuriada. Erau aleși numai dintre patricieni, dar abia după secolul IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau însoțiți de o gardă de 12 lictori-purtători de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau însoțiți de o gardă de 12 lictori-purtători de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau toga praetexta pe timp de pace și toga de culoare purpurie paludamentum pe timp de război. Cenzorii, care erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de fascii, se așezau pe scaunul curul, purtau toga praetexta pe timp de pace și toga de culoare purpurie paludamentum pe timp de război. Cenzorii, care erau doi, erau aleși pentru 18 luni, din 5 în 5 ani, desemnați de comițiile centuriade. Nu dispuneau de imperium, dar întocmeau recesamantul populației, organizau orașul, administrau parțial tezaurul public, întocmeau listele senatorilor și supravegheau moravurile. Censorii erau aleși dintre foștii consuli, despre care se credea că aveau o moralitate ireproșabila. Pretorul era magistrat ordinar
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]