362 matches
-
Regina amazoanelor, care domnește peste seminția ei neîm blânzită, este, la rândul ei, o inițiată ce cunoaște secretul luptelor dintre atlanți și locutorii din Mû. Aventura capătă acum o dimensiune fabuloasă ce evocă, în cheie postmodernă, vârsta de aur a comics-ului american. Pierdută în adânc, nefericita Soledad descoperă în Hugues, conducătorul unui popor din centrul pământului, prezența care îi va oferi dragostea refuzată până atunci. Mântuirea ființei damnate este adusă de energia lumii pierdute. Tot în acest pântec al insulei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
italiene a lui Hugo Pratt, Umbra posedă calitățile care fac din proza grafică a creatorului lui Corto Maltese un obiect fascinant și imposibil de încadrat în categorii familiare - suspans, aventură, mister, ironie și fabulos. Descinzând din linia deschisă de maeștrii comics-ului american, de la Milton Caniff la Alex Raymond, jocurile lui Pratt și Ongaro rămân, peste decenii, impregnate de un dozaj de eleganță și putere de atracție mitologică. Umbra este Peter Crane, un savant ce alege să-și asume identitatea secretă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Omul de hârtie descinde din același trunchi ludic și enigmatic pe care îl ilustrează Jesuit Joe al lui Pratt. Vestul sălbatic se reconfigurează, ca și în filmele lui Sergio Leone, ca spațiul în care amoralitatea și ambiguitatea se substituie clarității comics-urilor americane. Lumea de hârtie a lui Manara refuză tăietura etică unidimensională și exhibarea plată de curaj. În ea, un sentiment al absurdului, grotescului și incomunicabilității contrastează cu seninătatea pedagogică a mitului fondator american. L’homme de papier poate fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mâncare gătită; mâncau așezați față În față, aproape fără să scoată o vorbă. Cum se ajunsese aici? Victor Împlinise treisprezece ani de curând. Până acum câțiva ani, făcea desene pe care i le arăta lui Bruno. Copia personaje din Marvel Comics: Fatalis, Fantastik, Faraonul viitorului - pe care le punea În situații inedite. Uneori, jucau o partidă de Mille Bornes sau mergeau la Luvru duminică dimineața. Pentru ziua de naștere a lui Bruno, Victor (când Împlinise zece ani) caligrafiase pe o coală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
serios decât rugămintea obișnuită de a păstra ordinea și curățenia pe birou. Ca o ultimă lovitură, Dilbert 2 și-a bătut joc de intențiile misionare prin prezentarea Generatorului de Misiuni al lui Catbert 1 (postată înainte pe http://dilbert.com/comics/dilbert/career/bin/ms2.cgi), care a dus la atât de cunoscutele formule precum „misiunea noastră este de a continua să personalizăm cu încredere conținutul într-o manieră economică, revoluționând, în același timp, continuu capitalul intelectual orientat spre piață”. Așadar
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică rock, comicsuri, fete sumar îmbrăcate, eliberare sexuală, fun morality, design modernist: perioada eroică a consumului a întinerit, a euforizat, a despovărat semnele culturii cotidiene. Prin mijlocirea mitologiilor adolescentine, eliberatoare și nepăsătoare în ce privește viitorul, s-a operat o profundă mutație culturală. În cursul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
n-ar mai avea sens pe lume. Ei bine, tocmai iubirea dintre tată și fiu le va salva viața. Pornit în tonalitate grotescă, Cum vrea Dumnezeu capătă pe măsura depănării unanimiste a narațiunii datele unei tragedii: între hiperrealism, paroxism și comics, Ammaniti face totodată portretul unei țări devastate de vulgaritate și de fudulie consumistică, de veleitarism, birocrație, cinism și agresivitate. Ammaniti nu este doar un iscusit tehnician al contrapunctului narativ, ci și un romancier care plimbă eficient și cu efect de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
amestecă într-o mixtură implozivă de coduri generice clasice, material dintr-un tărâm divers al culturii mediatice, și a contemporaneității jurnalistice, având ca rezultat o îmbinare postmodernă a filoanelor tradiționale și contemporane".504 Fig. 2 Coperta primului număr al Action Comics, punctul de plecare al mitului "omului de oțel" Dacă în mod tradițional televiziunea și-a deprins publicul să perceapă autoritățile, instituțiile și practicile acestora într-o lumină favorabilă, seria X-Files induce o "paranoia de masă", care să stimuleze criticismul și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-lea occidental (și nu numai), precum și asupra raporturilor inter-generaționale (există și bandă desenată creată pentru adulți, dar marea masă a ei este destinată publicului tânăr, adolescentin). Bradford Wright consideră că banda desenată (având și un termen dedicat în cultura anglo-saxonă, comics) a constituit o "revoluție culturală și comercială", o nouă etapă în cultura de consum, prin ea realizându-se "schimbul cultural de la adulți la tineri", de multe ori în limbaj brut, agresiv, ireverențios, sau chiar absurd.513 De altfel, tot Wright
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adulți la tineri", de multe ori în limbaj brut, agresiv, ireverențios, sau chiar absurd.513 De altfel, tot Wright subliniază că "puține expresii durabile ale culturii americane sunt atât de ușor de recunoscut și totuși atât de puțin înțelese precum comics."514 Definiții și aspecte tehnice ale benzii desenate Surprinzătoarea dificultate în definirea clară a benzii desenate a fost observată de către toți teoreticienii și istoricii domeniului, care deși propun diverse perspective, admit că marea dilemă rezidă în a conferi o definiție
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Bud Fisher sau Little Nemo de Winsor McCay, care insistă pe expunerea dificultăților societății de consum emergente.566 Termenul "comic" a fost împrumutat produselor culturale care ne interesează în acest studiu, recte "comic-books", fiind cunoscute mai ales prin formula prescurtată "comics", și acum în actualitate, și probabil atât cât vor exista astfel de producții (deși primele "comic-books" păstrau aspectul umoristic "Famous Funnies", "Funnies on Parade", "The Funnies" eticheta "comics" se păstrează chiar și după ce conținutul lor devine serios, adresat unei audiențe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în acest studiu, recte "comic-books", fiind cunoscute mai ales prin formula prescurtată "comics", și acum în actualitate, și probabil atât cât vor exista astfel de producții (deși primele "comic-books" păstrau aspectul umoristic "Famous Funnies", "Funnies on Parade", "The Funnies" eticheta "comics" se păstrează chiar și după ce conținutul lor devine serios, adresat unei audiențe mature, cu subiecte de aventură, de dragoste sau chiar de groază, ajungându-se la formule aparent oximorone, ca "horror-comics"567). Conform lui Wright, aceste comic-books "comunică narațiuni printr-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
avea cea mai importantă influență asupra culturii americane.570 Fig. 7 Altă metodă de ruinare a mașinăriei propagandistice naziste: edentarea lui Hitler Pentru americani, comic-books sunt o experiență generațională, întrucât "așa cum fiecare generație își scrie istoria, fiecare își citește propriile comics, pentru că acestea sunt istorie", la intersecția dintre politică, cultură, gusturi ale audienței și economie editorială, ele ajutând la conturarea unei viziuni despre lume și despre sine, având funcție explicativă, terapeutică și comercială.571 Este relevant faptul că Wright își intitulează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-se de problemele și sensibilitățile lor cu o consistență și o franchețe care nu se regăsesc în alte canale media. Înainte de apariția televiziunii și de impunerea acesteia ca mediul de divertisment cel mai larg și mai influent pentru familiile americane, comics erau principalul mijloc de divertisment juvenil. Deși critica estetică le compară adesea cu mass-media vizuale, precum filmul, datorită rolului primordial jucat de imagine în ambele forme de comunicare, Wright le consideră mai apropiate de muzica rock, în semnificație și rol
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Titluri ca Volunteer Corpse Brigade, Cult of the Living Carcass sau New Girls for Satan's Blood Ballet puteau fi achiziționate la prețuri modice în fiecare punct de distribuție a presei.576 Primii eroi care trec din mediul pulp în comics sunt Tarzan și Buck Rogers, urmați în scurt timp de Dick Tracy, Flash Gordon sau The Phantom, în ianuarie 1929.577 Inițial, ziarele editau și volume care cuprindeau benzile desenate publicate într-o anumită perioadă, dar acestea se vindeau subordonat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Rogers, urmați în scurt timp de Dick Tracy, Flash Gordon sau The Phantom, în ianuarie 1929.577 Inițial, ziarele editau și volume care cuprindeau benzile desenate publicate într-o anumită perioadă, dar acestea se vindeau subordonat titlurilor ziarelor respective. Doar comics se promovau exclusiv prin propriile merite, independent de alte titluri "umbrelă". Prima serie de comics, The Funnies, intră pe piață cu 36 de numere editate în format pulp, de dimensiuni reduse, comode, dar vânzările realizate au fost modeste. Eșecul acestei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1929.577 Inițial, ziarele editau și volume care cuprindeau benzile desenate publicate într-o anumită perioadă, dar acestea se vindeau subordonat titlurilor ziarelor respective. Doar comics se promovau exclusiv prin propriile merite, independent de alte titluri "umbrelă". Prima serie de comics, The Funnies, intră pe piață cu 36 de numere editate în format pulp, de dimensiuni reduse, comode, dar vânzările realizate au fost modeste. Eșecul acestei întreprinderi îi inspiră însă pe alții. Astfel, în 1933, doi angajați ai Eastern Color Printing
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pulp, tipărind benzi desenate pentru companii care plătesc reclamă în paginile lor. Astfel se nasc seriile Funnies on Parade pentru Procter & Gamble, Mutt and Jeff și Joe Palooka pentru Canada Dry și Kinney Shoes, și Skippy's Own Book of Comics pentru Phillips Toothpaste, toate încununate de succes.578 În 1934, același cuplu editorial începe noi serii comics, Famous Funnies, care se vând destul de lent până la a șasea, dar care la a 12-a ajung deja la un profit net de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
on Parade pentru Procter & Gamble, Mutt and Jeff și Joe Palooka pentru Canada Dry și Kinney Shoes, și Skippy's Own Book of Comics pentru Phillips Toothpaste, toate încununate de succes.578 În 1934, același cuplu editorial începe noi serii comics, Famous Funnies, care se vând destul de lent până la a șasea, dar care la a 12-a ajung deja la un profit net de 30.000 de dolari pe serie. Până în 1938 Gaines deține monopolul pe aceste producții, dar cu timpul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
12-a ajung deja la un profit net de 30.000 de dolari pe serie. Până în 1938 Gaines deține monopolul pe aceste producții, dar cu timpul se implică și alte companii, iar din 1936 și sindicatele ziarelor își republică propriile comics, apărute inițial în format foiletonistic, în paginile acestora (până atunci ziarele își vindeau dreptul de proprietate asupra propriilor comics cu 7 dolari pe pagină celor care le republicau separat, în volum).579 Astfel se nasc personaje foarte populare, ca Popeye
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
monopolul pe aceste producții, dar cu timpul se implică și alte companii, iar din 1936 și sindicatele ziarelor își republică propriile comics, apărute inițial în format foiletonistic, în paginile acestora (până atunci ziarele își vindeau dreptul de proprietate asupra propriilor comics cu 7 dolari pe pagină celor care le republicau separat, în volum).579 Astfel se nasc personaje foarte populare, ca Popeye și Flash Gordon la William Randolph Hearst's King Features Syndicate, sau Li'l Abner și Tarzan la The
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
violența cu disimularea."582 În 1935, un fost maior al armatei americane de 45 de ani, care a activat și în domeniul literaturii pulp, Malcolm Wheeler-Nicholson, își pune pe picioare propria editură, National Allied Publishing, la care publică noi serii comics, New Fun și New Comics. Marele lui merit este de a fi apelat la autori necunoscuți, majoritar tineri, freelancer-i, implicându-i astfel în industria comics, care beneficiază de idei și tehnici proaspete în creație. Bineînțeles, motivația sa nu a rezidat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1935, un fost maior al armatei americane de 45 de ani, care a activat și în domeniul literaturii pulp, Malcolm Wheeler-Nicholson, își pune pe picioare propria editură, National Allied Publishing, la care publică noi serii comics, New Fun și New Comics. Marele lui merit este de a fi apelat la autori necunoscuți, majoritar tineri, freelancer-i, implicându-i astfel în industria comics, care beneficiază de idei și tehnici proaspete în creație. Bineînțeles, motivația sa nu a rezidat în preocuparea pentru calitatea produsului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Wheeler-Nicholson, își pune pe picioare propria editură, National Allied Publishing, la care publică noi serii comics, New Fun și New Comics. Marele lui merit este de a fi apelat la autori necunoscuți, majoritar tineri, freelancer-i, implicându-i astfel în industria comics, care beneficiază de idei și tehnici proaspete în creație. Bineînțeles, motivația sa nu a rezidat în preocuparea pentru calitatea produsului ori ajutorarea tinerilor artiști, ci în faptul că aceștia își vindeau operele mai ieftin decât sindicatele media, cu 5 dolari
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
abilități manageriale, Nicholson intră în datorii față de distribuitori, mai ales față de Independent News Company, condusă de către Harry Donenefeld și Jack Liebowitz, genii ale marketingului, care intră în parteneriat cu el pentru a scoate pe piață un al treilea titlu, Detective Comics în 1937, care nu mai mizează pe umor, ci pe aventură și mister, cu acțiuni detectivistice și luptă împotriva crimei, în titluri ca "Speed Saunders and the River Patrol", "Buck Regan, Spy" sau "Claws of the Dragon". Odată cu publicarea seriei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]