71 matches
-
înțelege că atomii din mezul acelui mărgăritar a cărui margini îi era cerul, a cărui stropi soare, lună și stele, acei pitici nemărginit de mici aveau regii lor, purtau războaie, și poeții lor nu găseau în univers destule metafore și comparațiuni pentru apoteoza eroilor. Dan se uită cu ocheana prin coaja acelui mărgăritar și se miră cum de nu pleznește de mulțimea urei ce cuprindea. Îl luă și, întorcându-se, atârnă în salba iubitei sale albastrul mărgăritar". Dan seamănă cu Gulliver
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
care l-a impus, în fața criticii obiective, prin noutatea interpretării din încercare asupra semasiologiei române (1887), prin informația la zi din Raporturile dintre gramatică și logică (1891), și din Istoria filologiei române (1892), prin noua abordare din Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895; premiul "I. Heliade Rădulescu" al Academiei Romăne), un "adevărat corpus al literaturii orale române", cu rezumatele a cinci sute de basme românești, grupate în cicluri
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
și Suferințele tânărului Werther a fost relevată, încă din epoca apariției romanului lui Dimitrie Bolintineanu, de către unul dintre primii noștri critici literari și comparatiști, Mauriciu Flügel, rămas necunoscut până acum, prin amplul articol ,Manoil" de d-nu D. Bolintineanu în comparațiune cu ,Werther" de Goethe, clasic german, apărut în Buciumul din 27 august și 2 septembrie 1863. Cu comprehensiune și finețe analitică, Mauriciu Flügel admitea că Manoil era provocat de lectura Suferințele tânărului Werther, însă releva că nu l-a pastișat
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
în lup. A 'ntroduce acest joc pare a fi misiunea "Națiunii". În adevăr, pielea de oaie e blândețea cu care se face opoziție; o blândețe care-a prezidat de-atîtea ori actele din Dealul Mitropoliei și le-a îngăduit intră în cadrul comparațiunii noastre. Statul major al unei și aceleiași armate s-a despărțit deci în două: unul din frații generali conduce pe pretinșii inamici ai partidului roșu, pe cei travestiți, celălalt frate conduce partea netravestită a turmei. Lupta aparentă va începe; se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfînt? Ne zice d. Rosetti: colegiurile restrânse sunt imorale și corupte; colegiele numeroase sunt azilul virtuții și al independenții. Dar, pentru Dumnezeu, am înțelege aceste afirmări daca legea electorală n-ar fi creat decât colegiuri restrânse; în lipsa unui punct de comparațiune, iluziunile ar fi permise; și am înțelege ca să se facă o încercare nouă, o experiență a cărei rezultate fiind necunoscute încă ar putea da legitime speranțe de îndreptare a relelor existente. Dar acesta este cazul? Oare cu legea din 1866
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-l datorez cu iubirea ce-o am pentru descurajatul meu amic. Dacă e rău ca să predomine iubirea îmi retrag cuvântul și vă rog a crede că n-am spus nimica. Poate că Epigonii să fie rău scrisă. Ideea fundamentală e comparațiunea dintre lucrarea încrezută și naivă a predecesorilor noștri și lucrarea noastră, trezită dar rece. Prin operele liricilor romani tineri se manifestă acel aer bolnav, deși dulce, pe care germanii o numesc Weltschmerz. Așa Nicoleanu, așa Schelitti, așa Matilda Cugler - e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ideei. Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriau, cum Shak[e]speare credea în fantasmele sale; îndată însă cu conștiința, vind [gîndul] că imaginele nu sânt decât un joc; atuncea, după părerea mea, se naște neîncrederea sceptică în propriile sale creațiuni. Comparațiunea din poezia mea cade în defavorul generațiunei noi, și - cred cu drept. [1v] Încă una. Mi se pare că strofa a treia nu se prea potrivește cu întregul. Se poate cumcă numai mi se pare; se poate cumcă și multe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a unui spirit local în mijlocul națiunei. Cât de creatoriu s-ar mișca așadar un talent dezvoltat prin bara naturală într-un comic local, cât de bine s-ar mișca în cercul său (strîmt) îngust, el totuși ne apare, (comparat) în comparațiune cu un artist liber de această piedică a naturei, (ne pare) ca o ființă dintr-o treaptă subordinată, treaptă ce poate fi reprezintată cu măiestria cea mai naltă, care însă nu poate realiza neciodată complect ideea artei dramatice. Am făcut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei teoretică va dovedi nașterea sunetelor articulate, trecerile, înrudirile și împreunările lor, iar în eserciții proprii și potrivite pentru reproducerea curată a sunetelor. Prin cercetări asupra fiecărei grupe de sunete articulate s-ar lăsa făcute privire interesante, instructive și, prin comparațiunea cu alte limbe, adânci în întreg sistemul sunetelor. Cine vrea a fi păzitorul pronunției frumoase și curate aceluia n-ar trebui să-i rămâie un mister neci organismul acestei pronunții în ramurirele sale, neci procesul de viață a formărei sunetelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a tonului se poate manifesta mult spirit întru reprezintarea acestor tipuri. Wallenstein, din contra, deși aparține categoriei naturelor eroice, totuși el reprezintă mai mult geniul guvernator, care conduce masele, și spiritul ce-și crează șie spiritul, și de-aceea, în comparațiune cu numitele caractere, se poate reprezinta și cu o mai puțină intensitate a tonului fundamental. Aicea poate mai lesne să înlocuiască energia accentului spiritual lipsa de energie a tonului. Însă până și vocea cea mai tare trebuie mai întîi să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îmbrăcămintei capului și picioarelor, toate astea trebuie să fie asigurate de istorie contra orcărei reflexiuni, dacă se poate c-un aparat învățat în mână. Direcțiunea aceasta dă și-n sus și-n jos ca să afle confirmarea esactă, și asta prin comparațiunea izvoarelor și cadrurilor istorice, și nu se liniștește până ce n-a întărit prin autorități învățate de se poate până și numărul nasturilor și mânerul săbiilor. Daca Sappho poate purta una sau două brațelete pe un braț al ei, și cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actul [întîi] nu s-a pierdut cu desăvârșire, totuși prin ea pătrunde un foc întunecos care roșește cerul ei senin. Epoca aceasta a vieții trebuie să pătrundă în reprezentare în sufletul nostru, cu tot adevărul și toată frumusețea ei, din comparațiunea celor două scene amintite. Și câtă deosebire e între Iulia de la finea actului al doilea și între ea când reapare în scena a doua a actului al treilea. Nu mai e copila neliniștită, închietă, plină de dor, jumătate nepreocupată, jumătate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
accentul etic înviază înainte-ne o esistență individuală, o stare sufletească în determinarea sa caracteristică, pe care o produce și care-i o rezultantă a situațiunei ca un component și a personalității deosebite ca alt component. Spre a întrebuința o comparațiune: nu fiecare organism sau element reagează sub aceleași împrejurări în unul și același fel, ci fiecare după natura sa specifică. Reacția fierului, a pucioasei ș. a. e altfel decât aceea a albușului de ou, de es. Dispoziția primordială a unui element
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă cel cult și cel necult, cel ce știe mai puțin și cel mai învățat vorbesc aceeași limbă, atât e diferită cultura cu privire la un popor și la un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pururi alta, formele însă aceleași încît în ape vecinic călătoare îți vezi chipul rămânând pe loc. Râul timpului pare a curge; suma de viață și de forme posibile coexistă într-un vecinic prezent. ["ACEL ENS LIPSIT DE TIMP"] 2255 Deși comparațiunile șchiopătează, totuși un analogon al acelui ens lipsit de timp ar fi simțiciunea corpului omenesc - oricând l-atingi pe acesta, se manifestă simțirea - și, oriunde atingi istoria în timp și natura în spațiu, se manifestă voința. ["O BUCATĂ DE LUT
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
societatea e urâtă și cinică, alta e-o odaie curată și orânduită a unei babe, găsești că lucrurile mici sunt puse și tratate cu multă îngrijire, în cutioare, besectele ș. a., - pentru // lucruri mari însă baba nu are nici un înțeles. Aceste comparațiuni s-ar putea urma în infinit. [SHAKESPEARE ȘI ARTA NAȚIONALĂ] 2257 Flori mirositoare, însă sălbatece ca florile din cununa nebunului rege Lear. Oare amestecul ce pare fără înțeles a florilor sălbatece ce se strecor prin pletele bătrânului rege nu sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Gh. Beleiu, Introducere în dreptul civil, op. cit., ed. 1998, p. 149; Gh. Beleiu, Actul juridic civil, în Tratat de drept civil, vol. I, Partea generală (coordonator P. M. Cosmovici), Editura Academiei București, 1989, p. 180. 230 D. Alexandresco, Drept civil român în comparațiune cu vechile legi și principalele legislațiuni străine, vol V, Iași, 1900, p. 58; I. Rucăreanu, Viciile de consimțământ, în Tratat de drept civil, vol. I; Partea generală de Tr. Ionașcu, Drept civil, Partea generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
manifestate în cercetarea etnologică românească, vor întregi tabloul acestui concept. Unele studii de referință consacră tangențial anumite capitole destinului, iar altele reprezintă colecții ce conțin și texte referitoare la reprezentări ale acestuia.Lazăr Șăineanu arată în studiul Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romantice că în conștiința poporului nostru este adânc înrădăcinată credința în fatalitate, ca de altfel, la toate popoarele din Peninsula Balcanică. Expresiile "așa i-a fost scris
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
București, 1971. SPORIȘ, Mihai, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000. STAHL, Paul H./FLORESCU Florea Bobu/PETRESCU,Paul, Arta populară de pe Valea Bistriței, Editura Academiei RSR, București, 1969. ȘĂINEANU, Lazăr, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București. TOROUȚIU, Ilie, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, p. 501. 149 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 23. 150 Ibidem, p. 67
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
378. 329 Ibidem, p. 380. 330 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme populare din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 277. 333 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 298. 334 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]