494 matches
-
abia pe la jumatatea secolului al XIX-lea, dar odată preluat el stîrnește un adevărat val de descoperiri care confirmă și încetățenesc definitiv studiile indo-europene. Printr-un Voltaire fascinat de India, un Schlegel pasionat de limbă și înțelepciunea indienilor, un Bopp comparatist și un Humboldt asemenea, sanscrita devine rampă de lansare pentru o schimbare esențială a modului de a studia istoria primitivă a lumii. Sanscrita devine limba arienilor, în vreme ce ebraica era limba semiților. Pentru că este declarată drept limba primordială, inevitabil arienii devin
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Tatăl nostru care ești în ceruri, Buna Vestire sau, mai încolo, Cântec de leagăn pentru Anaaugustinmarta ori Inima mea pustie ca pusta pustie). Există și o temă recurentă a extincției, imaginată acvatic (iar în legătură cu ea îi las pe alții să gloseze comparatist) și se pot identifica numeroase zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție mai apropiat regimurilor ambidextre (tipice romancierilor care scriu cu o mână și revin cu cealaltă) decât, nu-i așa, spontaneității
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
este mai bine să fie cunoscut: prin Enumerarea indicatori lor... traduceri sau prin monografii de genul geografici au menirea, pentru mine, celei realizată de Rosa del Conte, de a sesiza modul de funcționare a Mihai Eminescu o dell’Assoluto spiritului comparatist în arealul culturii (1962)? Cu un titlu insolit - pentru universale, pe care filologul a Eugen Simion - Atingeți un perioada contemporană - Neamul și perceput-o în structurile ei de punct dureros. Cu puține excepții, Babilonia -, am citit o carte de existență
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
răspândit până departe. Pentru cei ascunse, noi nu urmărim decât pur mulțime și m-am trezit la casa marelui ca re l e -au pa rcu rs i n teg ra l și simplu interesul nostru național, Will”. (specialiștii, exegeții, comparatiștii) snici una din ele nu ne-o poate lua în Exemplele f i ind admirabi l a impus ideea unui Eminescu unicat și nume de rău”. invocate când discută despre pe tărâmul atât de labil, adesea Vorba lui Că l
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
acestora Eliade”. Europa nivelatoare). devine zgomotoasă și fără noimă, O s e c v e n ț ă a s p i r i t u l u i Exemplul pilduitor de reașezare rămânând, de ce nu? ca un fluture pe comparatist care a funcț ionat și respectare a culturii naționale în o lampă (ca să preluăm titlul unei permanent la Mircea Eliade, nu numai spațiile epocii moderne îl oferă, în piese de teatru a lui Paul Everac). la nivelul religiilor, dar și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
în "legalitate": premiera pe scena mare a Naționalului clujean la 6 iulie 2000, unde spectacolul - se simte asta! - poate în sfîrșit "respira". Noul Director al Teatrului Național: Ion Vartic. (E nevoie să adaug: același Ion Vartic, profesorul universitar, scriitorul, echinoxistul, comparatistul, editorul, șeful Departamentului Teatru? Mă tem că risc să barochizez... Precizări, totuși necesare din scrupul pentru "posteritatea" studiilor teatrale). Am evocat, deci, motivul folosirii expresiei: "revoluție-evoluție" inspirat de textul spectacolului MEMO, unde ni se spune printre altele: "Chiar și o
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
cu reverență, căci altfel nu poți pătrunde în misterul interdisciplinar al fiziologiei lor. Lupul de stepă ratat care se mărturisește a fi Ștefan Borbely "visează" însă ordonat: când despre istoria culturală a zarurilor, când despre psihanaliză, când despre psihoistorie; când comparatist, când hermetic, iar alte ori chiar filosofic. Puținele elemente recurente se convertesc în chei de boltă ce încheagă - arhitectonic - volumul (raportul fond-formă, tandemul Schopenhauer-Nietzsche sau tentația criticii arhetipale), ilustrând un autentic sistem critic. Acest sistem își demonstrează valabilitatea prin perfecta
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
astă dată, de a înregistra "plusul de suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele, demersul comparatist se desfășoară pe mai multe planuri, miturile Antichității sînt redimensionate prin prisma tragicului contemporan, iar intertextualitatea, servește, în mod paradoxal, stabilirii unor multiple conexiuni extratextuale; Dostoievski însuși devine personaj de tragedie, iar Antigona, Hamlet, Ivan Karamazov, prințul Mîșkin, Nikolai Stavroghin
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
60, dar și în '40; care au debutat în anii '80-'90, dar și în deceniul 8, sau chiar 7; care au activat în România și Basarabia; prezenți în viața literară, ca poeți, romancieri, eseiști, critici literari, dar și traducători, comparatiști, folcloriști, critici și istorici de artă. Fenomenul literar românesc se deschide pe măsură ce capătă contur, cuprinde și prozatorii sf, și cercetătorii aflați în no man's land-ul interdisciplinarității. Alături de scurtele analize semnificative, articolele conțin prezentări succinte ale vieții personajelor, de
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de Linda Hutcheon, ingenuozității, fundalului comparatist oferit de romanele lui Borges și atentei analize a fundamentelor lumilor fictive și a motivelor sale (postmoderne și nu numai). Acestea gliseazăunele peste altele în nuanțări, fapte și diluări: "pentru Ștefan Agopian cauza primă și ultimă a lucrurilor este cartea
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
sens acesta a fost beneficiul tras de Grecia din norocoasa ei prezență în EEC/EC/EU ș14ț. Așadar, România nu e nici pe departe unică - de ce-or fi românii atât de nombril-iști ș15ț încât să le scape acest aspect comparatist al situației lor? D.R.P.: în mod destul de curios, n-am observat nici un fel de reacție dinspre latura extrem-naționalistă (Vadim Tudor, Coja, Zamfirescu & co.) Dintre cei care au luat poziție de această dată se numără intelectuali români și, de asemenea, jurnaliști
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
românești", care nu interesau pe nimeni, dat fiind că nu era specialitatea mea. Cât despre cele "patru registre" pe care le pomenești, ele erau socotite în genere ca un anume aspect al trans-disciplinarității, deci acceptabile pentru un om caracterizat drept "comparatist". Mi-au adus chiar în ultimii ani o numire suplimentară de profesor în departamentul de filozofie. Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Trei parabole din "poemul spiritual" al misticului persan Djalal ud-Din Rumi, din sec. XIII, cu o scurtă prefață și note care lămuresc locurile obscure ale acestor trei fragmente, de mare frumusețe pentru iubitorii de poezie și de nedesmințit interes pentru comparatiști: Regele, sclava și vraciul, Leul și iepurele și Beduinul și nevasta lui, care sînt totodată teme ale unor fabule din literatura universală. Am depus volumele la Biblioteca Academiei, așa cum mi-a cerut vechiul meu coleg (ar trebui scrisă, odată, istoria
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
unui extraordinar instrument de lucru (pentru imagologie) dar, pentru prima oară, ne pune la îndemînă acel basm românesc, publicat de Kunisch în cartea sa, care, recomandat lui Eminescu de Moses Gaster, a stat la temelia Luceafărului. Deodată, acum, acest studiu comparatist dintre poema eminesciana și basmul valah (Față din grădina de aur) prezentat de Kunisch iese din laboratoarele exclusive ale germaniștilor, devenind bun cultural de uz comun. Pentru că Eminescu a avut onestitatea de a dezvălui originea poemului, scriind: "În descrierea unui
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
parte a sufletului propriu sub chipul exteriorizat, obiectivat, al unui prieten ori dușman, perceput de cele mai multe ori ca prieten și dușman, întrucît îi certifică aievea dedublarea." (p. 155) În cea de-a doua parte intitulată Ecouri și interferențe vocația de comparatist a lui Ion Ianoși este și mai evidentă, iar miza studiului său se dovedește a fi, o dată în plus, surprinderea corespondențelor intertextuale. Sînt aduși în discuție autori importanți, (de la Nietzsche și Șestov, la Gide, Camus și Thomas Mann), a căror
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
Letiția Guran Ocazia de a-l intervieva pe profesorul Douwe Fokkema de la Universitatea din Utrecht, nume binecunoscut comparatiștilor și cercetătorilor Postmodernismului, mi-a fost oferită cînd prof.dr. Dorothy Figueira, șefa Departamentului de Literatură Comparată de la Universitatea Georgia, l-a invitat pentru o serie de conferințe consacrate istoricității Postmodernismului. Absolvent al secțiilor de literatură olandeză și chineză modernă, profesorul
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
de lectură, cu sentimentul și raționalul, n-aș greși prea mult. Poate că modelul Călinescu să se afle în procesele de gândire și, desigur, de structurare a dezbaterilor. Dar permanentele teoretizări, separate ori în cadrul textelor critice, dublate mai mereu de comparatist fac ca formula lui Umberto Eco Lector in fabula să se îmbogățească nu pe orizontală, ci în adâncime. Numai așa îmi explic, acum, în luna ianuarie 2010, când am revăzut această prezentare, de ce am citi de două ori (cu voluptate
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
de neînțeles. Prin problematica umană pe care o conține, proza rusă are o netăgăduită componentă europeană, după cum prin radicalismul viziunii despre existență și tragismul condiției umane ea este în mod evident o verigă între această Europă și spiritul asiatic. Dintre comparatiștii pe care îi cunosc, Ion Vasile Șerban este singurul care abordează scriitorii canonici ruși din această dublă perspectivă, ce are, cum spuneam, și o dublă funcție: pe de-o parte, identifică sursa originalității acestei literaturi, iar pe de alta, ne
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
în construcția argumentativă), adică metoda, forma, obiectul și criteriile, cauza principală pare să fie „dogma autonomiei esteticului”, care `l face pe criticul român să disprețuiască metodele moderne de investigație și chiar de lectură, precum și temele care deschid firesc un câmp comparatist: nu faptul că Rebreanu a fost un scriitor „mare” il interesează pe cititorul străin, de pildă, ci „mai degrabă modul specific mitteleuropean în care problematica socială și etnică se întrepătrund în structura romanului Ion” (p.19-20) etc. De asemenea, observă
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
format într-o Timișoară în care a crescut și a înflorit multilingvismul. Orizont care se revarsă benefic în toate textele acestei... Istorii. Informația lui, extrem de întinsă, vizează toate etniile conlocuitoare - de ieri și de azi - ale orașului de pe Bega. Spiritul comparatist al cărturarului de catedră invocă nume de sârbi, maghiari, germani, evrei, sloveni, ucrainieni, ruși, polonezi, care, alături de români ori în afara acestora, au avut în permanență deschideri europene. Intenționat, autorul pornește de la prezentul european, prin care geopolitica de ieri (citește până la
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
spațiul și valorile europene. Frapant, America, țara în care se simțea acasă, a devenit apăsătoare, prin schimbările demografice și "descompunerile" ei. Întâlnirile cu celelalte figuri din selectul club de cercetători par, tot mai mult, niște reuniuni triste de ultimi mohicani comparatiști. Lumea s-a schimbat rapid, și nu în bine, în timp ce convingerile cărturarului-călător au rămas aceleași. Imaginea americanului nostru îndrăgostit de Paris e prin urmare umbrită de melancolie, la antipodul freneziei și jubilației din faimosul musical. Noroc că după 1990, când
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
detașat de timpul său" (413). Comparațiile între scriitori apar, rar, și la modul frivol, dacă nu e pur și simplu constatativ: Erich Segal, cu micul și uitatul său Love story, asemenea lui... Goethe, ajunge la inima epocii. Pentru o dată, criticul comparatist este și descoperitor ori cel puțin produce ipoteze care dau de gândit. Personajul lui E. Ionescu, cel care, spune criticul, citește plescăind din buze (introduc aici o rectificare: în Englezește fără profesor, el ia masa cu consoarta și tace doar
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
într-o utopică Europă fără granițe. Mă feresc să mai citez. Cum sugeram la început, în răspăr cu trendul, anul acesta s-a publicat, la Editura Art, un foarte bun atlas urban. Unul singur, realizat de o meritorie echipă de comparatiști.
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
in Salman Rushdie, Bharati Mukherjee and V.S. Naipaul (Literatura exilului și a tărâmurilor imaginare în opera lui Salman Rushdie, Bharati Mukherjee și V.S. Naipaul), s-a imprimat, în anul 2006, suscitând interesul specialiștilor în literaturi conexe și, mai ales, al comparatiștilor. Un an mai târziu, 2007, publică o nouă carte -Imaginary homelands of writers in exile: Salman Rushdie, Bharati Mukherjee, and V.S. Naipaul (Tărâmuri imaginare ale scriitorilor din exil: Salman Rushdie, Bharati Mukherjee și V.S. Naipaul), în arhicunoscuta și selectiva editură
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist și memorialist. În răstimpul 1994-1997 a fost președintele Academiei Române. 5. Dan Grigorescu (1931-2008) istoric literar și eseist. În acel moment era directorul Institutului de
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]