84 matches
-
la problematica imagologiei, Klaus Heitmann, specialist În literaturile romanice moderne, sau Manfred Fischer, autor al unei lucrări care se ocupă de istoria studierii imaginilor naționale, văzută tocmai ca o componentă a istoriei literare comparate. Dincolo de depășirea unei etape În evoluția comparatisticii, succesul imagologiei s-a bazat Însă și pe un efort pluridisciplinar, concretizat prin apelul la istoria mentalităților, ca și la unele cercetări de sociologie sau de psihologie socială. 3.2. Istoria culturală și istoria mentalităților au Împrumutat studiilor de alteritate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-a bazat Însă și pe un efort pluridisciplinar, concretizat prin apelul la istoria mentalităților, ca și la unele cercetări de sociologie sau de psihologie socială. 3.2. Istoria culturală și istoria mentalităților au Împrumutat studiilor de alteritate din sfera comparatisticii Îndeosebi sursele și tehnicile lor de lectură. Desigur, principalul material al imagologiei literare rămâne textul literar - chiar cel de bună calitate artistică -, tocmai acesta conținând, de obicei, imagini ale celuilalt complete, nuanțate și, În același timp, puternic reprezentative social. Dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
personaje din afară etc.); deși, trebuie spus, distincția nu poate fi prea rigidă, deoarece, În numeroase cazuri, cele două aspecte coexistă În același text. Pe lângă analiza directă de text, imagologul literar are la Îndemână și alte metode și tehnici ale comparatisticii, tipice pentru această disciplină și care satisfac cerințele specificității literare: În primul rând, pe cele care țin de studiul relațiilor literare. Cercetările de acest tip vizează elemente deosebit de numeroase și de variate, de la cele cu caracter pur literar, stilistic, structural
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
produc Întotdeauna imagini care se Înrâuresc reciproc și care influențează, la rândul lor, schimburile literare. Cercetarea imaginilor și a relațiilor literare trebuie să reflecte neapărat acest proces, deoarece „sursologia” și studiul exclusiv al influențelor (care au dominat, cu consecințe negative, comparatistica, mai ales În perioada interbelică) prejudiciază Înțelegerea corectă a fenomenului, atât a relațiilor, cât și a reprezentărilor literare. Studiile de imagologie comparată literară, sprijinite, În principal, pe aceste două elemente (analiza de text și cercetarea relațiilor literare) au conturat mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii psihosociale „de rang mediu”, care vizează o generalizare moderată, un stadiu intermediar Între ipotezele de lucru restrânse și construcțiile speculative ordonate În jurul unei scheme conceptuale centrale, propunându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere o perspectivă conceptuală studiilor de alteritate venite din spațiul istoriei sau al comparatisticii. Conceptele de bază cu care operează psihologia socială În studiul imaginilor etnice sunt cele de prejudecată și discriminare. Acest dublet terminologic exprimă o distincție teoretică deosebit de utilă pentru cercetarea fenomenului alterității. Prejudecata este definită ca o atitudine emoțională rigidă manifestată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de studiu interferente sau interșanjabile. Astfel, după cum am văzut Într-un paragraf anterior, tematica istoriei culturale poate fi asumată la fel de bine de literatura comparată, după cum cercetările de istorie a mentalităților și a relațiilor internaționale fuzionează În cazul studierii alterității, iar comparatistica și istoria mentalităților colaborează, la rândul lor, În efortul de constituire a unei imagologii comparate. 5.1. Întârzierea cu care istoriografia pare să fi abordat studiul alterității, Într-un mod coerent, nu este decât aparentă, deoarece adeseori istoricii s-au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Însă un program de studii autonom. De fapt, la fel ca imagologia, istoria relațiilor culturale poate fi considerată mai curând o disciplină de sinestătătoare, umanistă prin excelență și cu vocație de sinteză, și nu o ramură a istoriei sau a comparatisticii. În ceea ce privește problematica alterității, de care demersul său este profund legat, ea vehiculează o teorie a modelelor culturale și a interacțiunilor reciproce existente Între ele. Potrivit acesteia, contactele Între culturi se stabilesc prin intermediul unui filtru format din „imaginea celuilalt”. Ea selectează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
eșantioane reprezentative, asemenea izvoare pot oferi același gen de informații pe care Îl conțin sursele utilizate de psihologia socială. Iar În ceea ce privește cea mai importantă obiecție adusă perspectivei metodologice integratoare a imagologiei comparate, anume aceea că ea ar dizolva istoria sau comparatistica În ansamblul științelor sociale, nu pot decât să remarc faptul că parcurgerea traseului altor științe și folosirea altor metode rămân niște inițiative perfect justificate, atâta vreme cât aduc un spor de cunoaștere a realității umane. Delimitarea unor frontiere Între diferitele discipline științifice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mijlocul secolului al XIX-lea - era marcat de moștenirea bizantină și va dezvolta invariabil "un spirit mai atașat valorilor creștine, spirit activ și în momentele de criză, ca în Revoluțiile din 1821 și 1848" (p. 116). Printr-o profundă analiză comparatistică și dezvoltând multe din ideile lui Alexandru Duțu referitoare la rolul umanismului românesc și la conștiința ortodoxă sud-est europeană, Alexandru Zub reușește să ofere un cadru esențial al raporturilor dintre teologie și politică în perioada "regenerării naționale", în care consubstanțialitatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu mai pot aștepta doar sprijinul ipotetic al organismelor oficiale (care cel mai adesea nici nu vine), ci trebuie să încerce să se integreze și singuri. Se pot da și unele exemple în acest sens (în literatură, critică, teoria literaturii, comparatistică), dar ele sunt încă puține și fără mare prestigiu și circulație exterioară. Abia scriitori ca M. Sadoveanu și L. Rebreanu, între cele două războaie, au început să fie preocupați de această problemă și să fie traduși în unele limbi străine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de la Bruxelles sunt deci cam... același lucru. Cel puțin deocamdată... Subtitlurile aparțin redacției revistei 22 5. Difuzarea criticii românești în străinătate Mai întâi, două precizări: înțeleg prin critica română totalitatea studiilor literare românești, inclusiv istoria și teoria literară, poetica și comparatistica. Iar prin difuzare, totalitatea acțiunilor de traducere, editare, prezentare și difuzare comercială a acestor lucrări românești în limbi de mare sau de mică circulație, după împrejurări. Este o problemă care, de fapt, n-a fost pusă și studiată niciodată în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1990), p. 95. 3. Literatura europeană, azi, in: România Literară, XXIV, 34, 22 august 1991, pp. 12-13 (versiunea românească a textului publicată în I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116). 1. Carla Valentino, Il concetto di Europa Letteraria nella Comparatistica del Novecento, Tesi di Laurea. Anno Accademico 1987/1988, Università degli Studi di Roma La Sapienza, Cattedra di Letteratura Comparata, 247 pp., Relatore: prof. Armando Gnisci, idem, Appendice bibliografico sul concetto di Europa letteraria, in: Armando Gnisci, La letteratura del
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
martie 1992, pp. 10, 12. Versiunea engleză: «European» and «World» Literature. A New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo de lucha
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Având ca premisă ideea că „idealul poeticianului comparatist îl constituie în prezent dialectica convergenței și divergenței, a similitudinii și diferenței, precum și identificarea unui sens comun și a unei metodologii unitare”, demersul lui V. oferă nu numai o viziune generală asupra comparatisticii românești, dar și metode variate și complexe de analiză comparată, marcate de predilecția pentru literatura și filosofia germană. Prima parte, Clasicii în perspective comparatiste, se oprește îndeosebi asupra lui Eminescu, studiat în raport cu filosofia kantiană și cu literatura germană; adevărate „mostre
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
etc. au caracter monografic. Toate aceste studii, împreună cu altele, au fost retipărite într-un masiv volum, Studii de literatură universală și comparată (București, 1963) prin care valoarea de mare comparatist european a lui Tudor Vianu este fixată definitiv. Școala de comparatistică română este reprezentată prin numeroase lucrări care urmăresc difuzarea unui scriitor în literatura română: Gh. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italieni nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII, Roma, 1925, Studii și conferințe, București, 1956, si mai ales, Scriitori străini, București
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
enormele acumulări ale exegezei) studiul monotematic, Theodor Codreanu critic prezent de mai mulți ani în revistele literare, cu deosebire în "Ateneu" încearcă, în Eminescu Dialectica stilului, o sinteză, de mare ambiție, a tuturor substructurilor operei. Conjugare de metode stilistică, tematism, comparatistică desfășurând o scriitură multiplană, demersul lui Theodor Codreanu este animat de o neobișnuită fervoare asociativă. De aici farmecul și de aici, totodată, riscurile cărții. Premisele teoretice sunt două: romantismul eminescian este "romantismul fundamental", sintagmă ce trece în plan secund referințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Biserică se reduc la o necatehizată „veghe civică“. Intelectualitatea laică nu pare preocupată de marile teme ale gândirii religioase. În cel mai bun caz, apar deschideri, mai mult sau mai puțin exotice, spre „istoria religiilor“, „antropologie religioasă“, „fenomenologie“ și comparatistică inter-religioasă și interconfesională. Dar reflecția consistentă, analitică și creatoare, asupra credinței, asupra marilor „încercări“ teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă și privită cu neîncredere sau stupoare. Nu avem o tradiție consolidată a intelectualului laic, dar angajat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe care noi o salutăm cu extremă căldură, dat fiind faptul că ea a dus la realizarea primei încercări serioase de a oferi o lucrare de sinteză asupra unui domeniu puțin frecventat și puțin luat în seamă de critica și comparatistica românească actuală. Este vorba de o lucrare cu titlu incitant, Literatura și cultura finlandeză. O perspectivă românească, lucrare pe care noi o socotim cu atât mai binevenită, cu cât ea răspunde unor presante și urgente nevoi de cunoaștere reciprocă. Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mijlocul secolului al XIX-lea era marcat de moștenirea bizantină și va dezvolta invariabil "un spirit mai atașat valorilor creștine, spirit activ și în momentele de criză, ca în Revoluțiile din 1821 și 1848" (p. 116). Printr-o profundă analiză comparatistică și dezvoltând multe din ideile lui Alexandru Duțu referitoare la rolul umanismului românesc și la conștiința ortodoxă sud-est europeană, Alexandru Zub reușește să ofere un cadru esențial al raporturilor dintre teologie și politică în perioada "regenerării naționale", în care consubstanțialitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
le obținem și la care avem acces. Acestea s-ar restrânge sub forma unor mici concentrate, subansamble tot sintetice, dar de mai mari dimensiuni, adevărați topoi ai cunoașterii enciclopedice. Noi le-am denumit, alături de alții, în teoria literaturii și în comparatistică, invariante sau constante. Deci, o deosebită atenție pentru regularitățile tipice, duratele lungi, constantele și invariantele oricărui conglomerat enciclopedic, la prima vedere încă indistinct și amorf. în felul acesta, el poate fi efectiv perceptibil și asimilabil. Dar, pentru aceasta este nevoie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mi-am dat oarecum seama ce simte un spirit european eminent, care a făcut deja o carieră remarcabilă În țara din care venea, aflat În impactul nord-american. În cei vreo treizeci de ani de când se află „acolo”, ca profesor de comparatistică la Universitatea din statul Indiana - Bloomington, Matei, alegând dificilul și riscantul exil, fugind de marasmul politic și cultural comunist, a trebuit, se’nțelege, să facă unele compromisuri. Unul dintre ele, cred eu, a fost acela de a renunța la cariera
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care a avut un succes remarcabil, mai ales în lumea intelectuală - Viața și opiniile lui Zaharias Lichter -, roman ce cunoaște interes și reeditări și după revoluție. În America, profesor vreo trei decenii la Indian University, a publicat câteva volume de comparatistică, cel mai relevant, cred eu, Cinci fețe ale modernității. Lui Matei îi sunt recunoscător până azi pentru multe, multe lucruri, nu numai scriptice; el a scris despre unele romane ale mele, cât era în țară, mi-a prezentat Francisca pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
literatura comparată. Mai mult sugerate în capitolul al V-lea, aceste principii vor trebui luate în considerație, după părerea mea, în studiile de specialitate. Se cuvine, de asemenea, să fie remarcată consonanța opiniilor lui Wellek și Warren cu studiile de comparatistică românești. In cadrul deplasării aproape generale în lume (cu excepția unor studii franceze criticate, printre alții, și de Ëtiemble) a cercetărilor de specialitate, spre abordarea curentelor internaționale, nu a influențelor liniare, dincolo și de granițele Europei (se critică astfel "europocentrismul" cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Ëtiemble) a cercetărilor de specialitate, spre abordarea curentelor internaționale, nu a influențelor liniare, dincolo și de granițele Europei (se critică astfel "europocentrismul" cercetătorilor mai vechi), comparatiștii români ca Iorga, Bazil Munteano, Al. Ciorănescu, Tudor Vianu, creatorul școlii române moderne de comparatistică, și, în ultima vreme, Al. Dima, accentuează asupra fenomenelor de paralelism, la fel de importante ca și influențele ori difuziunea, mai ales în evaluarea literaturilor "mici", lipsite de suportul unei limbi de circulație universală. Aceasta este, de altfel, și direcția pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]