952 matches
-
poală. Asertiv și cu dorința de a-l reține. Unicornul e supus. }ine coada așternută pe pămînt, într-o poziție de repaus, deci de acceptare, iar capul și cornul îi sînt îndreptate tot în jos. S-ar zice că se complace în brațele doamnei. Poate chiar că, mulțumit, a ațipit. Dar, la o privire mai atentă, constatăm că și capul și cornu-i depășesc puțin covorul/cîmpul/insula pe care e așezată doamna și pe care îi făcuse și lui loc. }inînd
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Simuț Dacă s-ar fi lăsat în voia temperamentului său, E. Lovinescu nu ar fi promovat sincronismul și modernismul și ar fi rămas un critic mediocru. Nu ar fi lipsit mult ca E. Lovinescu să se mențină și să se complacă într-o atmosferă de resemnare și fatalitate. Premisele scepticismului său filosofic acolo ar fi condus. Afirmația "avem ideile temperamentului nostru", pronunțată ca o lege inflexibilă, nu ar fi dus departe, neîngăduindu-i să se lupte cu propriile inerții, pe care
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
face o incontestabilă carieră în anii ce vin, deoarece, prin recuperarea dimensiunii spirituale, ea pledează pentru o viziune holistică asupra ființei umane, adică în integralitatea dimensiunilor sale (trup, psihic, spirit). Pro și contra Mulți psihologi nu agreează încă P.T. , aceștia complăcându-se „în cartografierea locurilor comune (în bună parte deja defrișate) și nu își riscă «prestigiul» științific, evoluând la un trapez fără plasă, chiar dacă e vorba de un viraj paradigmatic firesc, aducător de înțelesuri și subînțelesuri nebănuite... P.T. nu vrea să
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
sunt demni de rezerve din partea noastră, la fel cum avem rezerve față de traseiștii politici; sunt de suspectat, ca orice om care abandonează o doctrină. Chiar dacă nu s-au comportat chiar așa, adică n-au fost ei traseiștii, ci s-au complăcut ca punct de atracție pentru traseiști. Așadar, nu fiindcă au înghițit hapul cu multe declarații formale, fără să le pese de demagogie; ci pentru că nu a fost nimeni atent la asemenea pericole care poate că marchează elemente de integrare formală
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
își află o fericire șchioapă lângă un hipiot și gașca lui, cărora le devine un soi de menajeră. Sfârșitul ziarului o găsește la Londra, lucrând ca reporter și întreținându-și în continuare iubitul. Arthur Gopal, care scrie necrologuri și se complace să fie cel mai neînsemnat om din redacție, primește o lecție dură de viață. Fetița îi moare într-un accident, și zgâlțâitura asta îl face să se ia în serios. Ajunge redactorul paginilor de cultură și, când totul se termină
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
vacă." Deși nu s-a ilustrat până în prezent decât prin publicarea operelor cumnatului sau, Dan Petrescu are de mai multă vreme aerul că s-a săturat de literatură română, care nu-i satisface în nici un fel așteptările. În schimb, se complace, ca publicist, în vecinătatea știrii potrivit căreia "o fetiță de trei ani l-a mușcat de penis pe un băiețel de patru ani"... Superficialitatea naște monștri Am deplâns cu toții, acum doi ani, încetarea din viața a poetului Cezar Baltag. Pentru că
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
în anul 1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru a portretiza fizionomia procesului trebuia o prealabilă cunoaștere din interior. Apoi, să nu ignorăm faptul, autorul
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
demonic, în sensul că, dacă există "demonic fără geniu", nu există "geniu fără demonic". Demonic în sensul socraticului daimon, ființa spirituală de legătură între om și zeu și, mai ales, în sensul goetheanului demon: cuceritor, fascinant, creativ, divinator, contradictoriu, inconsecvent, complăcându-se în imposibil, în arbitrar, în ritm vehement de viață, cu mai putine cuvinte, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea"4). Pentru Goethe, demonicul "se reintegrează în divinitate", pentru că în fond el nu este
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al canonului, dîndu-i numele de Ilarion. Tînărul, nedîndu-se la o parte de la nimic greu, ajunge să înțeleagă că debusolarea lui de pînă la călugărie se datora lenei în care se complăcuse. Treptat, găsește calea credinței. La împlinirea stagiului de ucenicie (de doi ani), Pafnutie, desi n-are harul hirotoniei, îi cere tînărului să se spovedească. Reiese că era fiul unei familii bogate de moșier, cu un tată aspru, bețiv, care își
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
un substrat de conștiință contradictorie (o expiere prin conștiința roasa de remușcări și totodată exhibiționista). Această singularizare orgolioasa a căderii, aceasta vermina ce se simte regală îl apropie de familia patronată de un Stelaru, de un Caraion: În nepereche mă complac/ trec înot în derîdere./ Străbat ale șobolanilor curți/ împielițat cu gloria ruginei./ Rege desculț îmi pipai chipul/ umflat în bălti puturoase.// Peste care înfloritor o să ningă!" (Clovnerii). Muzicală, strînsă cu elegantă în tiparele unei prozodii tradiționale, producția lui Emil Dreptate
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
și-a permis să adreseze un mesaj puterii din România, fără să-i întrebe ce cred pe analiștii propovăduind întoarcerea României în zona gri. De altfel acest concept al zonei gri a fost valabil atîta timp cît România s-a complăcut într-o politică gri. Ofensiva pro-NATO a puterii din România i-a găsit pe mulți ziariști într-un fel de ofsaid al politicii gri. Un ofsaid al protestelor de tot felul împotriva politicii oficiale. Tot în presa cotidiană, mai exact
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante, constatînd, cu regret, neputința în care se complăceau, la noi, anglo-americanii. A intuit că și Conferință miniștrilor de Externe ai fostelor puteri aliate de la Moscova față de agresivitatea comportării sovieticilor în România, cu decizia introducerii în guvernul Groza a doi miniștri din P.N.T. și P.N.L. și cu organizarea alegerilor
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
n-a fost vorba decât de o penibilă continuitate, de o jalnică scamatorie în care noul vodă preia, în întregime, acareturile și metehnele înaintașului. Dl. Constantinescu se lamentează că l-au învins securiștii. Așa o fi. Dar de ce s-a complăcut să fie înconjurat, de la cei care-l serveau la masă, sepepiști odioși dresați de Ceaușescu și Iliescu, la cei care-l păzeau, precum Truțulescu - șeful gărzii prezidențiale, orișicâtuși -, de prea mulți oameni ne-curați? De ce, chiar și acum, în ceasul
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
sale imaginativ: "și actuala politică a lumii plutește la suprafața petrolului/ în irizări de roșu verde roșu și albastru/ grasă ca stratul de acid oleic/ pe membrana unei suspensii proteice" (ibidem). Sau înverșunîndu-se a enumera ciudățeniile unei lumi care se complace într-o pitorească semiconștiință etică: "în temple islamice Mohamed proorocește/ din manualul de economie politică/ și la lumina lumînărilor de seu din Vatican/ preasfinții barili fac rugăciuni și mătănii/ sub icoana de fildeș a Sanpetrodolarului/ făcătoare de tot mai multe
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Nistorescu scria la începtul săptămînii trecute despre politicienii morți din România. El nu se referă la răposați, ci la politicienii care vii fiind își pregătesc moartea politică ignorînd problemele reale ale României, cele ale aderării la Uniunea Europeană, pentru a se complace în băltirea în certuri electoraliste lipsite de orizont. După știința Cronicarului, e prima oară cînd un editorialist judecă astfel clasa politică din România. Dar nu e deloc sigur că cei vizați dar nenumiți vor înțelege avertismentul lansat de directorul Evenimentului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
cu cioclii lecturii:/ "vă las singuri pe pagină:/ n-am chef să mai vîslesc în locul vostru!"" (Scrisul agonic). Pe urmele existențiale ale celebrilor damnați, de la Poe și Baudelaire la Artaud, George Vulturescu oferă o viziune a ființei rebele care se complace în nocturna-i decădere, se dispensează ostentativ de transcendență. E un revers exact al luminozității și pietății, un dezechilibru, bine calculat stilistic, al lumii diurne a binelui, frumosului și adevărului. Luciferismul o pune în chestiune sistematic. Expresivitatea unor atari stihuri
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
în perspectivă, criminală), cu complicitatea unei populații amorfe, multumindu-se cu firimiturile ce i se aruncă disprețuitor, contra unei munci de mântuiala, refuză cu obstinație să facă curățenie în propria ogradă și în propria conștiința. Murdăria morală în care se complac milioane de români (adică milioanele de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem indiferenți, înotând literalmente printre gunoaie, pe străzile desfundate ale orașelor, cu faptul că suntem ținuți în carantină la
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
lui Ț. Maiorescu în legătură cu episodul cam inventat de la Scoala Centrală de fete, unde viitoarea doamna Micle era elevă. Maiorescu n-a uitat incidentul, păstrîndu-i toată viața un dispreț constant. Se credea poeta (a și publicat un volum de versuri), se complăcea a ține, la ea acasă, un salon de lectură și punea mare preț pe prezenta, aici, a unor poeți cu faima. Or Eminescu, după ce publicase în Convorbiri poezii, era o astfel de stea rîvnita. O fi vizitat Eminescu încă din
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
echilibru moral și sufletesc, de bun-simț trăiește cu voluptate libertatea în câmpul conștiinței, este hotărât să nu suporte servituțile ideologice, să nu întoarcă adevărul pe dos, să nu-l truncheze. Sobru, cumpătat, orgolios, refuză orice formă de carierism, si se complace în postura de hedonist spiritual. Un secol de bărbărie, marcat de numeroase catastrofe sociale și morale fac din el un justițiar, care își denunță secolul în jurnalul sau, din care face o formă de supraviețuire. În cartea de acum însă
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
de dispoziție, compromisul, notificînd dramatic: „Nu plec nu rămîn vai mie sînt un animal rănit/ cu viața atîrnînd între nu și nu”, Ion Cocora caută în fapt „un pretext de supraviețuire”. E un hedonist cu episoade de criză, care se complace între molestarea inocenței și o parodie a contemplației, nu o dată cu note puternic zeflemitoare. O robustețe nativă funcționează precum un resort constant al asociațiilor: „alerg pe o frînghie între mine și mine ca între două angoase/ ca între două limbi cea
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
unele greșeli. Cu atât mai mult, în situația mea, având copii mici de crescut a trebuit să mă adun și să mă gândesc la ei. Dacă aș fi întors în permanență ceva pe toate fețele sau dacă m-aș fi complăcut în autocompătimire, n-aș fi reușit nimic în viață, aș fi pierit și eu, și familia mea. Îmi plac provocările, iar problemele care apar mă motivează să acționez. Ce sperați să schimbați în statutul femeii? Când îmi scriam amintirile nu
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
monologul cuiva care s-a trezit mahmur, după o noapte de chef, și încearcă să îngaime ceva, de unul singur. Poetul (să-i spunem, totuși, astfel) se dezinteresează de impresia pe care o face asupra unui eventual cititor. El se complace în postura de târâie-brâu și de lasă-mă-să-te-las al scrisului, așa cum colegii săi de generație, nepoeți, nu se sfiesc să râgâie sonor pe stradă sau să păstreze guma de mestecat în gură în timp ce se sărută. Limba română este folosită neglijent. în
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
cred că fascismul tradițional are șanse de resuscitare în Europa. Dar un discurs al intoleranței, opus ideologiei Luminilor și înainte de toate principiilor legate de universalitatea drepturilor omului și cetățeanului, poate deveni popular atunci cînd clasa politică, deci establishment-ul, se complace în tranzacții lipsite de moralitate și acceptă, ori chiar participă la spolierea resurselor economice ale statului. Combinații între radicalismul de dreapta și cel de stînga, deci un peronism sui generis, sînt așadar posibile în numele faptului că ambele extreme detestă același
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
virgiliană, meșterii de la cooperativa "Ochiul și timpanul" și-au schimbat doar dioptriile de la ochelari și felul de a-și purta cărarea! Mi-e lehamite să mai scriu despre această mascaradă cu voie de la Parlament și despre minciuna în care se complac mai-marii țării - iubitori de democrație și transparență, nu-i așa? -, cu atât mai mult cu cât românul s-a resemnat să fie spionat zi și noapte iar intimitatea să-i fie călcată în picioare de un stat ce vede în
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată însă că una dintre femeile care i se spovedesc, Ana, îl tulbură cu confesiunile ei despre destrăbălarea în care se complace. în loc ca preotul să o convertească pe femeie la puritate, femeia îl convertește pe preot la dezmăț. Această contaminare a preotului de păcat nu este blamată de autor de pe poziția autorității eclesiastice, așa cum se întâmplă în proza lui Gala Galaction
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]