65 matches
-
Blaga situîndu-se implicit, în privirea acestuia, pe o poziție excentrică... Nu ieșirea din istorie se cuvine s-o contrasemnăm, ci intrarea în istorie, pentru a scăpa de "acest prezent mediocru" prin băltire, în care "suportăm toate nimicurile", în care ne complacem precum într-o "mîzgă", precum într-un "zaț". Caracteristica Școlii Ardelene ca și a latiniștilor ce i-au succedat a fost foamea de istorie. Traian Ștef preia dispoziția lor, osîndind prezentul pasiv, alipindu-se unui "curent critic față de situația culturală
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
tata", există riscul ca Marie-Rose Miciornița să facă figura unei călugărițe rătăcite într-un bordel. Ei bine, nu e așa. Intensitatea și decența cuvintelor ei, severitatea înmuiată în mirodeniile bunătății anulează într-o clipă tot carnavalul bolnav în care ne complacem vicios. Ascultând-o, nu-ți mai vine, pur și simplu, să faci porcării. Vocea ei calmă, de-o hipnotică monotonie, modulată doar de câte un râs scurt, tandru și insinuant în același timp, are vigoarea unui ordin rostit de comandant
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
care au renunțat la pregătirea profesională în scopul de a-și crește “floricica” (copilul) care a răsărit în pragul iernii. Este minunat! Însă, dacă nu și-au continuat studiile când copilul a început să meargă la grădiniță, și s-au complacut în situația indusă de “destin”, atunci este o problemă, care se poate resimți pe tot parcursul vieții. Nu puțini vor fi cei care vor încerca să-ți spună cum să-ți trăiești viața, însă puțini o vor face pentru că țin
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
pentru tine. Că tot ce era vesel și colorat înainte, devine trist și cu tentă cenușie. Că meriți mai mult, dar nu poți obține, etc. Vina este a noastră, femeile, deoarece acceptăm să se întâmple astfel de lucruri, sau ne complacem în situații critice cu credința că sunt trecute le capitolul sacrificii, ce vor fi răsplătite la un moment dat. Dar ce te faci când sunt văzute ca și prostie din partea ta, de către partenerul de viață, după ani grei de sacrificii
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
vis sunt mesaje directe din lumea spirituală, nu se pot explica... Nu căuta să descoperi relevanța acestor imagini... acceptă-le așa cum sunt. Învață să faci față situației! Viața noastră înseamnă mai mult decât existența cotidiană de rutină în care ne complacem... Icoană în vis, simbolizează microcosmosul existent în macrocosmos, adică Lumea cea mică reflectându-se în Lumea cea mare. Este obiect sfânt în sine, induce ideea de sfințenie. Maica Domnului-Fecioara Maria este un simbol extrem de puternic... Ea întruchipează tot ceea ce e
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
țâșnind din adâncul ființei noastre...!” - Ce știm noi despre taina viselor?!... nimic!... murmură Iorgu. Înseamnă că nu ne este îngăduit să știm... rămân enigme! ”- Nu uita, că viața noastră înseamnă mai mult decât existența cotidiană de rutină în care ne complacem... Visele ne ajută să ne obișnuim cu acest gând, al existenței unei alte dimensiuni inaccesibile... învățăm să ajungem la înțelegerea propriilor emoții; să acceptăm lucrurile care ni se întâmplă, cu mai multă stăpânire de sine și calm. Să acceptăm faptul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
noastre, de posibilitățile și perspectivele noastre. De ce așa anoști, domnilor? De ce vă numiți naționali dacă nu faceți decât să adormiți națiunea cu programul dumneavoastră? Sau poate asta este și menirea voastră?! Să ne induceți somnolența inconștienței, a indiferenței, să ne complacem În ceea ce este și să credem că ceea ce ni se dă este bun. Să nu ne mai folosim neuronii pentru a gândi, ci să primim tot ce ni se dă ca fiind bun, drept, adevăr absolut. Asta este intenția, dar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
institut, Simona, cu care ai o fetiță, am înțeles că jocurile sînt deja făcute. Eu nu am loc. Și, de altfel, cred c-am venit prea tîrziu. Reține totuși că, deși nu fac parte din joc, și nici nu ne complacem în sfera lui pur și simplu, vreau să nu-ți rămîn indiferentă. Pentru că nici tu nu-mi ești. Chiar și din gară dacă ai să mă suni, o să mă bucur... Iar bucuria asta sînt capabilă s-o răsplătesc regește... Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
calitățile profesionale și influența în viața publică. Servitutea noastră este una interioară. Ei îi dăm curs prin diverse vulnerabilități. Una dintre acestea este cea care ne face ca, în loc să cerem și să promovăm politici afirmative pentru egalizarea șanselor să ne complacem în politici omagiale. Era un obicei medieval ca, din când în când, seniorii să-și omagieze supușii, să îi servească ei înșiși, să le facă daruri. În restul timpului, puteau să-i neglijeze, să-i disprețuiască, să-i reducă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
proprie. Prezența lui Isus este ascunsă, tainică, reală dar astfel încât să stimuleze căutarea. Isus vrea să ne stimuleze la a căuta deoarece pentru om căutarea este fundamentală, drumul dorinței purificate este fundamental, pentru a deveni noi înșine. Uneori noi ne complacem puțin, ne plângem că Domnul, nu se manifestă într-un mod mai clar, că permite atâtea dispute în Biserică, că nu ne spune cum să procedăm. Ușor, ușor, totuși, se înțelege că Domnul vrea ca noi să-L căutăm, să
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
boală pornește din minte, nimic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespunzător! Urmăriți să înțelegeți ce înseamnă credința. Ea reprezintă un gând întreținut cu perseverență prin care noi devenim creatorii unei anumite realități! Să vă complaceți cu boala sau să credeți că sunteți vulnerabili, acesta este cel mai rău lucru pe care-l puteți gândi. Credeți cu tărie în sănătatea divină și în ocrotirea divină! Considerați corpul, cel mai bun prieten și ghid de pe pământ, reînvățați
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
esențială În mediul pe care Îl frecventăm. Și atât e de mare - În acest domeniu ca În atâtea altele - capacitatea noastră de a reconstrui trecutul pentru a-l face cât mai conform dorințelor noastre. Această minciună generală În care ne complacem de Îndată ce Începem să vorbim despre cărți este cealaltă față a tabuului care apasă asupra nonlecturii și a rețelei de angoase, fără Îndoială provenite din copilăria noastră, care Îl subîntind. E imposibil așadar să sperăm că vom ieși cu bine din
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
modelului, intrată nu știu cum în tehuiul nostru malaxor, îl crispase chiar de la început, ce model? care model? totul începe de la noi, de la dumneata, de la mine, dacă vrem să facem ceva, n-avem decît o soluție: totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam, uite, spunea cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imaginea construită despre Mihai Viteazul? Continuăm să-l socotim prim realizator al idealului unității naționale, în vreme ce a fost, de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos. Iar vulgata colectivă în care ne complacem, cu sprijinul neprecupețit al specialiștilor, e plină legiune de asemenea exemple. Noi nu aspirăm să "trăim în basme și să vorbim în poezii", ci facem asta zi de zi și ceas de ceas, în proporție de masă, ca să-l citez
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
casele și toate rudele. Expulzările Înseamnă suferință, dar există atâta suferință pe lume... Bolnavii suferă și nimeni nu le Înalță monumente.” (Tygodnik Powszechny, 17 august 2003) Reacția lui Edelman reprezintă un avertisment oportun cu privire la riscurile care ne pândesc când ne complacem Într-un cult excesiv al comemorării, punând În centrul atenției victimele, și nu făptașii. Pe de o parte, orice amintire și orice experiență sunt, În principiu, demne de aducere-aminte. Pe de altă parte, memorializarea trecutului În edificii și muzee este
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]