211 matches
-
Ce meci v-ați fi dorit sa comentati si n-a fost sa fie? MMI: Prefer să nu discutăm despre acest subiect! Fotbalul, patima mea fără sfârșit (ca și Teatrul!), “nebunia absolventului de filosofie de nota 10”, cum m-a complimentat ginerele lui Lucian Blaga, academicianul Bugnariu, Măria Sa Fotbalul care mi-a salvat Viața în Lagărul din Italia a ajuns o bișniță în România de astăzi! Ca mai toate domeniile!... Ce se întâmplă cu sportul românesc?, mă întreabă atâția oameni din
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Le ziceam că n-am făcut încă rost, să mai aștepte puțin, nicio problemă, o vor primi. Alteori, îmi spuneau că au fost în mall și au văzut cartea mea la Diverta, lângă Coehlo sau Dan Brown. Voiau să mă complimenteze, bănuiesc. „Ce tare ești! Ai ajuns lângă Dan Brown.” După care, în obișnuita notă, reveneau asupra chestiunii ce-i frământa: „Ia zi, când îmi dai și mie un exemplar?” Dacă remarcau îndărătnicia din răspunsurile mele în doi peri, mi-o
Sunt scriitor, deci un bizar: „Cum, n-ai primit nici un ban pentru ultima carte? Tu scrii 500 de pagini și nu iei nimic?” () [Corola-blog/BlogPost/338344_a_339673]
-
de ceas. Temperatura încă se agăța de cea a nopții. Un pic răcoare. Traficul nu prea aglomerat. Guerrilla pe radio. Începea o zi minunată. Îmi las nevasta la biroul ei, o asigur că spiritul meu microbist-patriotic e încă intact, îi complimentez sandalele înainte să se dea jos din mașină, mândru de cavalerismul meu. Ajung și eu la al meu. Îmi beau cafeaua, garnisită din plin cu iarba dracului. Dau o raită prin mail-uri, rezolv urgențele, dau câteva telefoane, mă pregătesc să
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche () [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
echipa acolo! Nici măcar nu am mai fost supusă scurtului interviu pe care îl așteptam atât de nerăbdătoare și la care mă gândisem cu atâtea zile înainte, din cauza căruia nu dormisem atâtea nopți. Am dat mâna cu producătorul jurnalului. M-a complimentat pentru munca prestată în folosul regimului, dar a dat dovadă de lipsă de profesionalism printr-o remarcă adusă fizicului meu, cu un ușor caracter cuceritor. Faptul mă mulțumea nespus! Îl vedeam ca pe o treaptă în ascensiunea mea... Auzisem de
PRIVIND CU NOSTALGIE, TINEREŢEA, COMUNISMUL... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344228_a_345557]
-
tare frumoasă, fetițo! - Da, da, da! Mi-am dat seama, să știți, a răspuns ea dezarmant de senină. Noi suntem la dispoziția clientului și... trebuie să căutăm marfa, nu? - Da, desigur! am fost eu de acord. Sincer, fără să te complimentez ori să te jignesc, mi-a plăcut ce-am văzut. Ești frumoasă cu adevărat! Ufff! Dacă aveam eu cu vreo patruzeci de ani mai puțin... - Ei, bine! Ce făceați în această situație? - Îți făceam curte, dragă! Te cuceream! am răspuns
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
pregătită, domnișoară. Poftiți, vă rog! Cafeaua din cești își purta victorioasă caimacul, iar băutura din pahare largi - ”Ballantines” veritabil, de 40 grade - primea răcoarea binefăcătoare a cuburilor de gheață. Amândoi erau satisfăcuți de isprava lor și au izbucnit în râs complimentându-se reciproc. - În sănătatea ta, cea mai frumoasă fată! toastă Mihai înclinându-se elegant. - În sănătatea ta, cel mai educat domn! răspunse Daniela făcând o reverență fără de cusur. - Și în sănătatea mea, frumoșilor! se auzi din hol urarea doamnei Mihaela
PROASPĂT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376866_a_378195]
-
timp în care mielul fură, Iar lupul, că-i flămând e pedepsit, Victoriile-s istorie se-ngroapă Și visele devin coșmar, Azi, iarna vrajbei noastre Nu e iarnă, Azi, vrajba e-un cuvânt frumos și rar, Căci toți zâmbesc, vorbesc, complimentează Un Dumnezeu bolnav de SIDA și gălbează, Iubirea, la concursuri, se câștigă, Poetul trece-ntins pe o cotigă. *** Ziua-i masivă, albă și rece, Ca un colegiu pentru colege, Numai iubita, doar ea se zărește Intr-o oglindă ca ochiul
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
minunează ea, oprindu-se chiar în dreptul ușii. Chiar azi am trecut pe la dvs., parcă am avut un presentiment! - Mulțumesc, îi răspund. Știam că mă pot bizui pe dvs. Tot tânără și frumoasă ați rămas! Nu scap niciodată prilejul s-o complimentez, iar ea se bucură de fiecare dată. Profit de ocazie și-i strecor în buzunarul hainei suta de dolari, pe care n-apucasem să i-o virez în cont. - Sunteți amabil ca întodeauna, ține să mă asigure, prefăcându-se că
DRUMUL APELOR, 37 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376316_a_377645]
-
a comunica sau de a împărtăși chiar din bucuria aceea debordantă de a fi, din adâncuri... Doamna Sojé, pe care o știam doar de la școală, de o sobrietate clasică, era acolo și ea în volane ample împărțind zâmbete tuturor și complimentându-i. Îmi oferi un loc mai aproape de o masă cu bunătăți nemaivăzute , într-o franceză graseiată autentic : „Prends place, ma petite ! Vas-y, ma chérie !” Domnul Sojé, pe care nu-l cunoscusem , dar el trebuia să fie, de vreme ce o ținea pe după
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
bunii turci, cu cari de aminteri se spune că d-sa trăia până acuma în cei mai plăcuți termeni. Iată care a fost regretabilul incident diplomatic de la Constantinopol, după cum ne spune o depeșe a ziarului "Des debats": Poarta n-a complimentat pe d. Dum. Brătianu cu ocazia aniversării prințului Carol, 8 aprilie. D. ministru plenipotențiar al României a adresat numaidecât plângere guvernului turcesc, amenințând să părăsească Constantinopolul dacă nu i s-ar da satisfacție. La morgue espagnole! Până aci lucrul merge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de activitate publică de sub picioarele majorităților locale pentru a-l supune procedimentelor cunoscute ale majorităților parlamentare, totuși, mai departe decât oricând de un regim de adevărată libertate, enciclicele papei din Strada Doamnei plouă, și părintele revoluționarilor din Paris, cari se complimentează acolo cu zgomot cu foștii corifei ai comuniștilor, crede de cuviință a-și atribui în public toate meritele șie, toate demeritele altora. Am pierde numai timpul discutând cu d. C. A. Rosetti. Procedura d-sale e întrucîtva analogă cu aceea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
64, liniștea nu s-a făcut în toate spiritele. Miniștrii noștri au păcatul de-a-și prea aduce aminte de trecut. S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis, după obicei, pe un membru al familiei imperiale ca să complimenteze pe suveranul care se găsea în vecinătatea graniței rusești. Principele Albedinski, guvernatorul general al Varșoviei, e cel însărcinat cu salutarea lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ști să surprinzi și să prezinți aceste merite te ridică la nivelul lui psihologic. Dacă Însă este vorba de laude lingușitoare, atunci nu este vorba decît de o asemănare izbitoare de caracter Între cei doi, care simt nevoia să se complimenteze reciproc cu astfel de laude. * „Cel care nu se crede prea mare, valorează mai mult decît crede.” (J.W. Goethe) A putea fi conștient de limitele tale psihologice, Înseamnă, În fond, a avea simțul măsurii, Înseamnă a proba bun-simț: „Să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
capătă, În aceste Împrejurări, viclenia de a ne picura, din când În când, și crâmpeie derutante de adevăr. Μ Există un aspect egoist până și În laudele pe care le acordăm, de vreme ce pe acela care ne stimează mai puțin Îl complimentăm cu mult mai rar decât știm că ar merita. Μ Chiar și cerșetorul are demnitatea lui: se cuvine, prin urmare, să nu-l facem să țină prea mult mâna Întinsă. Μ Ce succes mai poate fi acela care a fost
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
2002) observă că orice compliment, orice laudă îl poziționează pe autorul lor în ipostaza implicită de a recunoaște valoarea celuilalt. Flatarea dă astfel naștere unei identități valoroase (a celui flatat); la rândul său, acesta îi conferă celui care l-a complimentat o identitate de persoană demnă de a fi ascultată. Mesajele celui care flatează vor fi deci considerate din start valoroase. Figura 23. Traseul manipulării prin tehnica ingrațierii (flatării) oponentului (adaptare după A. Mucchielli) Chiar dacă, la o primă vedere, flatarea este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nici un ban. Unde aș putea să lucrez? ― Nici o problemă. Zizmo făcu un gest de nepăsare. ― O să stau eu de vorbă cu niște oameni. Trecură din nou prin sala. Zizmo se opri și privi În jos, cu subînțeles. ― Nu mi-ai complimentat covorul din piele de zebră. ― E foarte frumos. ― L-am adus din Africa. Am Împușcat-o cu mâna mea. ― Ai fost În Africa? ― Am fost peste tot. Ca tot restul lumii din oraș, se Înghesuiră Împreună. Desdemona și Lefty dormeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
du-te, fată dragă, că plo... plodul ăla din burtă îți ap... p... p... apasă pe vezică. Vipsania se strecoară cu greutate prin mulțime, în urma Antoniei și a Agrippinei. Toată lumea vrea să vorbească cu ea, să o felicite, să o complimenteze, să-și exprime admirația pentru această recitatio atât de reușită. Se sforțează să găsească un zâmbet și un răspuns potrivit fiecăruia. Îndoiala o cuprinde totuși. Nu a fost irațional din partea ei să-și pedepsească musafirii o zi întreagă cu lecturi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nisipul, nivelându-l. Manuel bău un pahar cu apă turnat de unul din delegații lui Retana, care În seara asta Îi era manager și purtător de spadă. Hernandez se-ntoarse după ce vorbise cu managerul său. — Ai braț bun, puștiule, Îl complimentă Manuel. — Mă plac, spuse Hernandez fericit. — Cum a fost paseo? Îl Întrebă Manuel pe omul lui Retana. — Ca o nuntă, răspunse scutierul. Frumos. Ați ieșit ca Joselito și Belmonte. Zurito trecu pe lângă ei, o statuie ecvestră masivă. Își răsuci calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-ar fi ajuns să fie un șoim. Maiorul, cel care fusese un mare scrimer, nu credea În actele de vitejie și-și petrecea cea mai mare parte din timpul În care stăteam la aparate corectându-mi greșelile gramaticale. Mă complimentase pentru italiana mea și discutam cu mare ușurință. Într-o zi i-am spus că italiana mi se pare o limbă așa de ușoară, că nu m-ar putea interesa vreodată prea tare. Totul mi se părea așa de ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
le vorbea cum le vorbesc mulți adulți bebelușilor. „Ți-e fomică la burtică?“ Esmé Îl urmărise circumspectă și remarcase tiparul: mereu găsea o scuză ca să le atingă ușor pe mână pe femei, să-și lipească palma de spatele bărbaților, să complimenteze fiecare persoană În particular, spunându-le: „Se vede că sunteți un călător experimentat, diferit de ceilalți, o persoană care caută experiențe profunde odată ajuns Într-o țară străină. Mă Înșel?“. Esmé o ducea pe Cuțu-Cuțu Într-o sacoșă de nailon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-te să te bată, tot tânăr și frumos!". Am felicitat-o și eu în același sens - slabă răzbunare! - și apoi i-am recomandat pe ceilalți. Maica arhondară a luat de mână pe Adela și, întorcînd-o cu fața spre noi, a complimentat-o în felul ei: Ia uitați-vă la dânsa ce ochi are, să nu fie de deochi!" Adela, împurpurată și stânjenită, era acum fata de altădată. Grație ospitalității obișnuite la această mănăstire și drepturilor mele câștigate de musafir vechi, dar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
iluminată cu lămpi cu propan care șuierau, camerele mirosind a străini și a mucegai, ca niște cufere cu comori de mătăsuri și mirodenii abia scoase la lumină din pământ. Jina a savurat luxul unui duș încălzit cu propan și a complimentat gazdele pentru amestecul de lemne din care erau făcuți pereții și podelele din pin neprelucrat, ca și când toate ar fi fost niște capodopere. Soția lui Ellis, Helena, a adus un recipient mare cu cafea. Femeia abia trecea prin ușă. PE cât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ridicat în picioare lângă el. Uitați-vă la căcănăria aia ! a strigat ea peste bubuitul apei. Naji, te uiți ? Dar Naji se uita la ea, la curbele trupului ei care se pierduseră pe sub vesta de salvare portocalie, care nu-i complimenta silueta în nici un fel. Se uita la părul ei bătut de vânt. Stai jos, i-a spus el. Erau primele cuvinte pe care Jina îl auzise adresându-i-le soției lui de la începutul excursiei. Ține-te bine. Când a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
am gândit, dar m-am mulțumit să-l dau la o parte de pe mine și am anunțat că mă Întorc imediat. Aproape că s-a prăvălit peste ea când m-am desprins de el și l-am auzit cum o complimenta direct În timp ce eu mă Îndreptam spre ieșirea din club. Elisa se Încolăcise În jurul unui bărbat atrăgător pe o canapea de lângă ușă, cu capul și umerii sprijiniți de pieptul lui, În timp ce picioarele ei goale - Încă roșii din cauza curelelor de la sandale - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în sfârșit înțelege. Cearta încetează. În acest moment, împăratul Hsien Feng atinge culmea plăcerii. Întregul palanchin se zgâlțâie, iar Shim îmi pune delicat pantoful înapoi în picior. Sunt fericită că escapada noastră l-a scos pe împărat din depresie. Mă complimentează pentru farmecul meu, însă eu nu sunt întru totul așa cum par. La suprafață sunt plăcută, puternică și sigură pe mine, dar în spatele măștii mă simt izolată, încordată și, într-un fel vag, dar foarte real, nemulțumită. Teama mă însoțește permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]