66,482 matches
-
de-a lungul anilor aceleiași probleme, îl constituie pregătirea ei printr-o acțiune preliminară de monitorizare sistematică - sub îndrumarea competentă a unor binecunoscuți specialiști ai domeniului - a unor emisiuni de radio și televiziune din perspectiva corectitudinii expresiei lingvistice. Prezența acestei componente preliminare (care, prin constatarea abaterilor de la exprimarea corectă și prin greșelile înregistrate, nu îmbogățește cunoașterea fenomenului) are o semnificație deosebită din perspectiva activității sociale destinate cultivării exprimării și a limbii, putînd marca o etapă nouă în abordarea problemelor ridicate de
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
oferite de modalitatea de însușire conștientă a regulilor limbii, cea reprezentată de învățarea întemeiată pe o activitate de autoperfecționare realizată prin utilizarea dicționarelor și a lucrărilor de gramatică (cu caracter normativ) și ghidată de sfaturi și îndrumări. În această perspectivă, componenta naturală, spontană, a formării (și conservării) deprinderilor lingvistice �din mers", prin exemplu și preluare, a fost complet pierdută din vedere. Or, exemplul, modelul de exprimare, prevalează asupra inculcării dirijate în formarea competenței lingvistice. Deprinderile de exprimare - în special în cazul
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
și, implicit, al celor care le reprezintă). Dezbaterea din 20 iunie, prin modul de organizare și (în parte) prin accentele puse în concluzii, a reliefat tocmai elementul de responsabilitate al emisiunilor de radio și televiziune, care reprezintă în societatea actuală componenta cu pondere maximă a "ambianței lingvistice", modelînd prin frecvența exemplului (abundent propus) �starea" (și evoluția ulterioară) a limbii române. Speranța este ca prin sublinierea acestui aspect, inițiativa CNA și concluziile monitorizării să aibă mai mult impact decît încercările anterioare. Ar
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
convingă factorii �operativi" din mass-media că (și ei) pot greși (și) ca exprimare (a cărei corectitudine nu derivă automat din simpla angajare într-o formă de activitate mediatică) și că buna cunoaștere și corecta folosire a limbii române reprezintă o componentă esențială (și) obligatorie a profesionalismului în termenii impuși de funcțiile sociale ale instituției (instituțiilor) mediatice, între care se încadrează - și nu în ultimul rînd - cea de �model" lingvistic la nivelul comunicării sociale. O consecință benefică a �sensibilizării factorilor de decizie
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu o ușurință, cu o fluiditate care constituie ele însele o virtute poetica (funcționalitatea, "fiziologia" formei fiind o componentă a substanței): "îți mai aduci aminte minodora/ cum ciocăneai dimineață la cocoașă mea/ și dinăuntru se-auzea nilul susurînd/ și palmierii și viperele mici și galbene/ ca niște jartiere de damă/ și glasul lui ramses/ proaspăt trezit din somn/ cînd
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
neprecizată psihologic, care trăiește inerțial și expansiv într-un Eden încă neabrogat, constituie secțiunile majore ale acestei picturi. În al treilea rînd, arta lui Boca este un adevărat sinonim al libertății și al mobilității. Deși în reprezentările sale există o componentă generică și un hieratism nelocalizat ca stilistică, Ilie Boca este o conștiință artistică în continuă stare de experiment și într-o neobosită mobilitate. Prin acțiunea sa nemijlocită, pictura, ca spațiu sensibil și simbolic, a luat în stăpînire cam tot ceea ce
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
coloane de foc din Deisis și Litanii. Dar dincolo de aceste manifestări sonore ale fiecărui termen al binomului Unu-Multiplu, ceea ce impresionează la Niculescu este modalitatea de alternare a lor. împletirea dintre unison și textură, rarefiere și aglomerare are aici o componentă vizuală, amintind măiestritele efecte de clar-obscur din pictură. De asemenea, relația Unu-Multiplu patronează teoria sintaxei muzicale. Scris în anii '70, studiul "O teorie a sintaxei muzicale" a devenit în scurt timp un text canonic în muzicologia românească. Claritatea expunerii
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
este unul dintre cei mai importanți exponenți ai secession-ului vienez și ai simbolismului tîrziu în spațiul nostru artistic, a neglija prezența contelui Urbansky în segmentul art nouveau-lui românesc, a ignora faptul că un Teodor Cuza, dar nu singurul, reprezintă componenta art deco din pictura noastră, sunt nu doar forme de ignoranță care îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii și istoricii români mai vechi ori mai noi, ci vicii de fond ale fenomenului însuși, o disfuncție inacceptabilă
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
pentru a face din banal senzație și invers, zâmbește cuceritor nerealizând, se pare, coborârea banalului spre penibil și mai departe... Meciurile de volei ale naționalei feminine a României în campionatul european mi s-au părut un fel de clacă unde componentelor echipei noastre nu li s-a spus clar ce rost au ele acolo cu atâția oameni de față. Motivul neplecării lui Anghel Iordănescu de la echipa națională de fotbal este destul de ciudat pentru mine oricât mi-a dat de înțeles că
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile ar putea fi explicate și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o importantă componentă vizuală. Poezia lui este una puternic cromatizată, accentul cade întotdeuna pe construcție, adică pe compoziție, punerea în pagină este de multe ori grafică, ritmurile sînt modulare, iar sursa geometrică, fie ea și a proporției de aur, este mereu în proximitaea
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita acest fapt chiar pe autorul însuși, pictura lui Șerban Foarță este o componentă a spațiului central-european, a acelui spațiu cultural în care contradicția este o condiție a supraviețuirii și identitatea difuză un echivalent al existenței. Sensibile și glaciale în același timp, lucrate în amănunt și stăpînite în ansamblu, violente și tandre în egală
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
ludens nu au preocupat cercurile filosofice în lumea anglofonă de-a lungul ultimelor câteva zeci de ani. Cum ar veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei Mechthild Nagel, Masking
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Europei. Adesea am auzit exclamații amuzate și pline de simpatie: „Voi totdeauna aveți ceva de povestit!” Ați remarcat și dumneavoastră aceste reacții dincolo de activitatea literară? IK: Bineînțeles. Literatura este doar arta de a povesti. Dacă literatura nu va avea această componentă, va avea mult de pierdut. Din fericire, în Balcani arta de a povesti este foarte vie încă, mai ales în folclor. Doi etnologi americani au efectuat în sudul Iugoslaviei și în nordul Albaniei o investigare a unui așa-zis „laborator
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai pregnantă componentă arhitecturală, se înscrie și Doru Drăgușin, în vreme ce Adrian Radu și Ionel Iștoc aduc un mai sever spirit geometric și o mai mare economie în ceea ce privește desfășurarea pe suprafețe. Cristina Iliescu, deși vine dinspre artele decorative, mai exact din lumea fragilă și
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
nu trebuie să mire pe nimeni. Dar că oameni nevinovați devin, într-o lume cu susul în jos, apărătorii din oficiu ai împilatorilor e dincolo de puterea de înțelegere a unei minți normale. Sau te pomenești că securismul o fi o componentă eșențială a spiritualității românești și noi n-am știut nimic până n-au venit să ne ilumineze urmașii lui Postelnicu și Neagoe. Recentele audieri de la C.N.S.A.S. arată de ce atâția dintre mahării comuniști fac zid în jurul Securității și se opun
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
după glorie s-ar putea să-l coste mai scump decât ne-a costat pe noi enigmatica flotă. Sigur că, strâns cu ușa, dl Băsescu s-ar putea să pluseze, încercând să dea procesului care i se pregătește o acută componentă politică. În acest caz, e încă mai iresponsabil decât pare. Pentru că, indiferent de motivație, efectul din teritoriu e același: derutarea și, pe termen mediu, demobilizarea unui electorat ce pare să se fi trezit din somn doar pentru a cădea în
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
mari/ ceea ce nu mi-a folosit la nimic)” (Papagalul și cușca de șoareci). Cezarului (provinciei) i se dă ceea ce e al Cezarului... Totuși starea critică nu e adîncită, ea neizbutind a acapara discursul în care se înregistrează exclusiv ca o componentă. Nu mai avem a face cu laceranta lamentație a ruralului dezrădăcinat, de tip Goga, ci cu o subtilă adaptare, cu tentația progresivă a unui compromis. Bardul provincial nu mai e despărțit de metropolă prin abisul civilizației, apropiindu-se de aceasta
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
Cu toate că este legat profund de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
Nord literar. Evenimentul va fi remarcat, în mod sigur, în mediile de specialitate. Dar ceea ce individualizează această apariție de la bun început, dincolo de sumar și de calitatea textelor, sînt concepția și conținutul său grafic. Cel care se îngrijește nemijlocit de această componentă esențială a oricărei publicații care posedă, cît de cît, instinctul demnității, este nimeni altul decît cunoscutul artist Mircea Bochiș. De la bun început, se poate observa în paginile revistei atît nivelul de informație și de cultură vizuală, cît și o nouă
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
Rodica Zafiu Un clișeu lexical obsedant și caracteristic pentru discursul ultimilor ani e provocare: cuvîntul și-a modificat profund sensul și mai ales conotațiile, componenta evaluativă și implicit poziția în interiorul familiei sale lexicale. Multă vreme, semnificația cuvîntului a fost predominant negativă: verbul de la care provine, a provoca, are un sens neutru "a produce", "a cauza", "a determina" - , dar și semnificații marcate mai mult sau mai
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
derivate. Fiind vorba de cuvinte cu origine comună ( grecescul eikon, imagine, stă și prin intermediar latin la originea echivalentelor din limbi occidentale, inclusiv a engl. icon; în română el a devenit icoană prin intermediar slavon) și cu sens înrudit (prin componenta vizuală), translațiile semantice se produc cu ușurință. Deși nu este atestat de DEX, și icon exista deja, ca termen de specialitate, în română: în limbajul semiotic și lingvistic ("fotografia este icon imagistic"; "un icon al propriului gust, o diagramă subiectivă
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
de diferențiere față de icoană; și chiar printr-o adaptare la realitate: în fond, simbolurile grafice în cauză sînt efectiv mici, deci diminutivarea se justifică. Numai că iconiță e la fel de prezent ca icoană în conțtiința vorbitorilor cu sensul său fundamental, iar componenta denotativă ("icoană mică") este dublată de una afectivă. Efectul produs e mai curînd glumeț: de asociere contrastantă, de adaptare marcat expresivă. Care dintre formele pe care le-am adus în discuție are mai multe șanse de impunere? Un răspuns l-
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
destul de artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această ultimă scriere a lui Milan Kundera nu-i poate lăsa indiferenți pe cei care au traversat experiența emigrației. Dincolo de componentele antropologice și culturale ale exilului (abordate deja strălucit între alții de Julia Kristeva sau mai recent de Sorin Alexandrescu, ale căror scrieri îmi sunt acum cel mai la îndemînă), romanul lui Milan Kundera este și o suprafață de proiecție pentru
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
mînuit» (p. 26). O formă a minciunii - voluntare, dacă vorbitorul e lucid - se dovedește a fi folosirea viitorului. Omul nu e stăpîn pe soartă, chiar dacă uneori crede a domina cuvintele și astfel, prin ele, a o influența. Viitorul are o componentă volițională și chiar de aceea - mincinoasă. În orice caz, riscantă: Spunînd voi face mă arunc nebunește în fața minciunii, pentru că cine poate ști dacă trecerea vremii va confirma spusele mele» (p. 23). Granița dintre ficțiune și minciună - aceasta din urmă, înțeleasă
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
că nu știu, ci am precizat că informațiile vin din surse oficiale care nu pot fi verificate. Problema informațiilor contradictorii nu am trata-o așa simplist cum ați arătat în cronica dvs., ci am explicat că războiul informațiilor este o componentă importantă a unui conflict modern. Dacă ați butonat atît de mult pe cît ați spus în materialul dvs. poate că ați văzut în mare cam aceleași materiale transmise și de corespondentul BBC, a cărui pregătire profesională sper că nu o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]