62 matches
-
conducere a grupului, să aibă capacitatea de a comunica acceptarea și respectul pentru efortul cinstit al părinților de a-și crește bine copiii. Modulele programului folosesc o varietate de strategii, printre care psihologia umanistă centrată pe client, psihologia rațional-emoțională, psihologia comportamentalistă. Se încearcă alăturarea cunoștințelor teoretice și a celor practice în educarea copiilor. Construcția programului are la bază câteva principii, care arată că în educație nu există numai o cale, fapt pentru care se folosește o combinație de strategii și metode
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
mobiliza instinctul dar instinctul nu ține cont de motivație, instinctul făcând parte din însuși structura ființei ca bază biologică a existenței sale. Sub raportul motivării ca bază a comportamentului adepții acestui concept s-au împărțit în trei curente distincte: - curentul comportamentalist, care susține că motivația derivă din trebuințe determinate de nevoi fizice bazale (fiziologice am spune noi). Contradicția ar fi că aceste trebuințe sunt guvernate de instincte, care există anterior motivației conștiente atât de necesară procesului învățării; - curentul cognitiv - motivația este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și dragoste, 4 - ce i-ar aduce aprecierea, autorespectul și sentimentul de succes și 5 - ultima etapă fiind evaluarea și capacitatea de autoevaluare. În elaborarea acestei concepții Maslow pleacă de la înclinația naturală a omului pentru frumos, bine și adevăr. Nici comportamentaliștii și nici umaniștii, adepți ai motivației ca motor al existenței, după cum se vede nu trec peste nevoile bazale, fiziologice, nevoi satisfăcute doar instinctual, deci nu fac abstracție de instincte. Singura modalitate de a asimila instinctul cu motivația ar fi acceptarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cade pe consubstanțialitatea politicii și a comunicării. Apropierea constructivistă este mai mult influențată de sociologia comprehensivă decît de apropierile comportamentală, sistemică și strategică. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul permit etichetarea logicilor de analiză ale comunicării politice. 1. Abordarea din perspectivă comportamentalistă. În 1948, Lasswell 11 punea următoarea întrebare: Cine spune ce, cui, prin ce mijloc și cu ce rezultate?" pentru a descrie o acțiune de comunicare. În 1949, Shannon și Weaver au propus logica teoriei matematice a comunicării. Mai întîi, comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de apariție, care se sprijină pe patru problematici principale, conform bilanțului prezentat, în 1977, de D. Nimmo 13: propaganda, studiile electorale, efectele comunicării de masă, precum și relațiile dintre presă, opinia și autoritățile publice. Vedem, astfel, la ce nivel al perspectivei comportamentaliste, este situată importanța problemei efectelor comunicării. Studiile de propagandă joacă un rol fundamental în începuturile cercetării comunicării politice, rol pe care astăzi avem tendința să îl uităm. Propaganda poate fi considerată ca o modalitate de comunicare persuasivă care, în general
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
menținere simbolică a sistemului, situație descrisă și de M. Edelman atunci cînd vorbește despre reasigurarea simbolică (The Symbolic Uses of Politics). La capătul acestei confruntări dintre principalele modele teoretice disponibile, constatăm că delimitarea cea mai accentuată constă în opoziția modelelor comportamentalist și structuro-funcționalist, pe de o parte, constructivist și dialogic, pe de alta. Cele dintîi pleacă mai ales de la o concepție a comunicării văzută, înainte de toate, ca transmisie și circulație de informații. Următoarele înclină către semnificație și construcție unite în interacțiunea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un strateg 83. Această dihotomie ar părea puțin cam abruptă, pentru că subestimează reevaluarea variabilelor de comunicare în toate modelele teoretice ale definiției votului, pornind de la modelul opțiunii raționale și pînă la modelul sociologic radical, trecînd prin diferitele variante de model comportamentalist. Între electorul dependent de grup și electorul cumpănitor, putem construi ipoteza unui elector activ nu neapărat în sensul rațional al situației electorale. Procesul de atribuire a sensului fiind el însuși legat de circulația sa socială, campania este un moment în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
stakeholders. În ultima sută de ani, contiguitatea între lucruri, evenimente, fenomene a fost realizată după tiparul creșterii economice a lumii. Lucrurile, fenomenele sociale erau decupate și decodificate din punct de vedere al parametrilor pieții și al "deciziilor raționale". Astăzi "economiștii comportamentaliști" (G. Akerlof, R. Shiller) vorbesc din ce în ce mai convingător despre anomaliile rezultatelor economice și despre incompatibilitatea predicțiilor bazate pe actori în deplină cunoștință de cauză și perfect raționali. Încrederea, corectitudinea, iluziile și poveștile, percepțiile celor afectați (ex. corupția, acte antisociale) au puterea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aparte. Stilul de analiză a aspectelor prezentate îmbină abordarea Școlii Annales-lor cu luciditatea și tăișul rațional, caracteristice metodei experimentale. Sunt prezentate atât date istorice, cât și date experimetale sau date de observație. Însă dincolo de aceste aspecte, răzbate totuși influența paradigmei comportamentaliste. Apelul la date istorice și, pe alocuri, analizele de natură interpretativistă reflectă nevoia autorilor de unificare a paradigmelor și de evitare a „dogmatismului științific”. Aceste aspecte sunt reflectate încă de la început, în prefața lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea persoanei în timp. Dintr-o altă perspectivă, psihologia persoanei se diferențiază de cea a microgrupurilor umane și de psihosociologie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihologice”, stipulată prin lege2, pentru serviciile de sănătate publică deși nu sunt foarte clare reglementările privind aplicarea în practică a acestei obligații. în SUA și Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
SUA Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM), care doar începând cu a doua ediție a reușit să materializeze acest obiectiv salutar. Conform clasificărilor formulate de Ș. Ionescu (1998), desigur nu este vorba de un ateorism pur, căci irizările comportamentaliste ies în avanscenă, ca și preferința pentru simptomele de suprafață. Dincolo de toate aceste observații critice, DSM-ul, cu fiecare nouă ediție, reflectă progresele repurtate de cercetarea practică din psihopatologie, constituind un reper util, care nu poate fi ignorat. Important de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]