404 matches
-
Petru Nemțeanu - vioară, Dan Cavassi - violoncel, Mihai Murariu - pian, Alexandru Stroe - percuție, toți sunt instrumentiști excepționali. O mențiune aparte pentru Antonela Bârnat mezzo-soprana, cu voce deosebit de frumoasă și tehnică de cânt excepțională și nu în ultimul rând, pentru Carmen Cârneci compozitoare, dirijiare, muzician foarte talentat, “spirituș rector” al acestui concert eveniment. În seara aceleași zile, 3 decembrie 2013, în Aula Palatului Cantacuzino orele 19.30 a avut loc un “concert” de muzică electroacustica - Electroacustic Music Concert. Într- un interviu Pierre Boulez
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
neplătită, notele sunt “la secret”, dar sperăm la un “Miracol”, căci piesa “Miracle” a obținut punctajul maxim din partea juriului (22 de puncte, 12+10)”. Ar fi păcat ca toate comentariile să se reflecte negativ asupra unei interprete remarcabile, pianistă și compozitoare, cum este frumoasa Paula Seling, care a mai și alunecat pe scena-patinoar și s-a julit rău la genunchi. Mai de neînțeles este prezența din nou în finală a lui Ovidiu Cernăuțeanu (care a devenit Ovi... Jacobsen, te joci?): fără
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
acțiune ce a facilitat cât și de cea a unor personalități ale vieții muzicale românești. Ediția de anul acesta s-a încheiat cu lansarea mondială de carte Doina de Vincent Rastaedter (Germania), ce a avut-o ca invitat special pe compozitoarea Violeta Dinescu (Germania).
Simpozionul Interna?ional de Muzicologie ?George Enescu? by Diana-Elena MUR??AN () [Corola-journal/Journalistic/83426_a_84751]
-
viselor Portret aniversar<footnote Exprim pe această cale mulțumirile mele Violetei Dinescu, pianistului Sorin Petrescu și muzicologului Roberto Reale pentru materialele și informațiile puse cu generozitate la dispoziție. Toate reproducerile paginilor de partitură în cadrul prezentului articol sunt făcute cu permisiunea compozitoarei. Articolul apare concomitent în limba germană, în revista „Studia U.B.B. Musica”, nr. 2/2013, Cluj University Press. footnote> Bianca Țiplea Temeș B.T.: A iniția un dialog cu un interlocutor atât de special, creativ și niciodată formalist, are drept condiție
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
atât de special, creativ și niciodată formalist, are drept condiție primordială abandonarea oricăror scheme fixe și a oricărei strategii prefabricate. O astfel de întâlnire impune un dialog spontan, deschis, mai cu seamă pentru că el marchează un moment aniversar în viața compozitoarei Violeta Dinescu: împlinirea a șase decenii clădite într-un crescendo de realizări. Și pentru că abandonăm din start ideea șabloanelor unui interviu oarecare, vom reconstitui traseul profesional de excepție pe care compozitoarea l-a desenat, folosind un filtru de pură esență
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
seamă pentru că el marchează un moment aniversar în viața compozitoarei Violeta Dinescu: împlinirea a șase decenii clădite într-un crescendo de realizări. Și pentru că abandonăm din start ideea șabloanelor unui interviu oarecare, vom reconstitui traseul profesional de excepție pe care compozitoarea l-a desenat, folosind un filtru de pură esență borgesiană. Vom privi în urmă uzând de elemente cum sunt oglinzile, labirintul, bibliotecile, visele. M-a inspirat chiar titlul unei lucrări recente pe care autoarea a semnat-o, intitulată chiar așa
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
soluție infailibilă, la îndemâna oricărui creator inspirat), de aceea cred că vom uza de un joc de oglinzi, cu efect retrovizor, care trebuie să înceapă, vorbind de cronologie, prin a detecta un important punct de plecare în cariera ta - întâlnirea cu compozitoarea și profesoara Myriam Marbe. Ai studiat la Conservatorul din București cu pedagogi de marcă (Alexandru Pașcanu, Liviu Comes, Nicolae Beloiu, Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Emilia Comișel, Ioana Ștefănescu etc.), dar doresc să te întreb în ce mod și-a lăsat
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
substanța textului. B.T.: Vorbim de lucrul cu emoțiile și nu pot să evit alunecarea, chiar și pasageră, spre un teren al sensibilității prin excelență. Încă de la finalul anilor ’80 ai devenit membru al comitetului executiv al Ligii Internaționale a femeilor compozitoare (International League of Women Composers). Dacă la noi încă acest gen de problematici și abordări sunt plasate oarecum în derizoriu, în țările occidentale atenția acordată femeilor în toate câmpurile de activitate, în general, este extrem de bine profilată, dedicându-se subiectului
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
1991, pp. 299-300. footnote>). Care crezi că este beneficiul cântăririi valorii unui artist folosind acest filtru de analiză și de ce în România acest curent nu prinde? Asta mai ales pentru că muzica românească se poate mândri cu o întreagă pleiadă de compozitoare de rang înalt (Myriam Marbe, Violeta Dinescu, Doina Rotaru, Dora Cojocaru - aniversată și ea anul acesta, la împlinirea a 50 de ani, Irinel Anghel, Mihaela Vosganian, sau Diana Rotaru, Sabina Ulubeanu, Diana Gheorghiu, Elena Apostol etc). V.D.: Gender Studies sunt
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
am inițiat colocviul pe teme de compozitori unde aproape o treime sunt invitați din România, iar din 2006, o serie de simpozioane internaționale cu subiecte românești. B.T.: Să nu uităm că ediția din anul 2010 a acestui simpozion celebra femeile compozitoare din România<footnote Simpozion desfășurat în Germania, la Delmenhorst, între 26-28 noiembrie 2010, sub titlul: Musik und Kreativität heute. Myriam Marbe und die rumänischen Komponistinnen im europäischen Kontext des 20. und 21. Jahrhunderts. footnote>, mai precis muzica lui Myriam Marbe
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
footnote Simpozion desfășurat în Germania, la Delmenhorst, între 26-28 noiembrie 2010, sub titlul: Musik und Kreativität heute. Myriam Marbe und die rumänischen Komponistinnen im europäischen Kontext des 20. und 21. Jahrhunderts. footnote>, mai precis muzica lui Myriam Marbe și a compozitoarelor de la noi din țară. V.D.: În afară de asta, în fiecare semestru includ teme românești în activitatea mea de predare, până acum balade, bocete, doine, muzică românească inspirată din muzica tradițională, spectraliștii români, muzica de cameră a lui Enescu, muzica simfonică a
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
V.D.: Mai întâi aș dori să spun ceva despre cartea Ștefan Niculescu, care a apărut în ciclul „Arhiva de muzică din estul Europei. Surse și cercetare („Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen”). Această serie de publicații o pregătesc împreună cu compozitoarea și muzicologul Prof. dr. Eva-Maria Houben. Cartea este nu numai documentarea referatelor prezentate la Simpozionul din 2007, de la Oldenburg, unde a fost prezent și Ștefan Niculescu; publicația cuprinde, de asemenea, și documentarea întâlnirii cu Ștefan Niculescu, organizată de către noi în cadrul
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Concertul pentru flaut și orchestră Cleopatra DAVID În zilele de 23 și 24 mai 2013, în seria „Lucrări concertante românești”, Filarmonica „George Enescu” a programat Concertul pentru flaut și orchestră de cameră Op. 71 al compozitoarei Carmen Petra Basacopol, un preambul la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi (SIMN) ce se desfășoară în perioada 25 - 31 mai în mai multe orașe din țară. Programul celor două seri a inclus Uvertura la opera Scara de mătase de Gioacchino
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este instrumentul care servește cel mai bine esteticii compozitoarei prin potențialul armonic și timbral. Concertul pentru flaut a fost scris în 1994, fiind dedicat celui care l-a interpretat magistral pe scena Ateneului, Ion Bogdan Ștefănescu. Artistul este un promotor al muzicii contemporane, alături de colegii săi din Trio Contraste
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
giusto Andante malincolico Allegro risoluto Procedeele de atac neconvenționale sunt folosite cu economie, astfel că flautul își păstrează vocea intactă. Recitativele, cantilenele și cadențele sunt mijloace de exprimare a ideilor, speranțelor, gândurilor, sunt suspine, zâmbete, cuvinte timbrate. Așa cum a declarat compozitoarea în notele de program „reveria meditativă” și exuberanța sunt cei doi poli ai acestui concert. În cea de a doua seară pentru bis, Ion Bogdan Ștefănescu a prezentat o altă lucrare contemporană, Circuit a Violetei Dinescu, o lucrare cu aluzii
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
Valori O maestră a componisticii naționale Grigore CONSTANTINESCU Muzica aparținând compozitoarei Carmen Petra Basacopol , una dintre reprezentatele de frunte a maeștrilor școlii românești de creație, în contemporaneitate, a fost subiectul unei recentei serate desfășurate la Studioul experimental al Operei Naționale București. Sub genericul’ ”valori ale muzicii românești”, portretul componistic a oferit
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
românești de creație, în contemporaneitate, a fost subiectul unei recentei serate desfășurate la Studioul experimental al Operei Naționale București. Sub genericul’ ”valori ale muzicii românești”, portretul componistic a oferit iubitorilor creației naționale a secolului XXI un florilegiu din catalogul creației compozitoarei, în interpretarea unora dintre soliștii de seamă ai teatrului, cărora li s-au alăturat coregrafi, balerini, instrumentiști. Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspirație, măiestrie a abordării majorităților genurilor componistice - muzică de cameră
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente ale concertului-portret, a dialogat cu vocea ( Psalmii lui David interpretați de basul Paul Basacopol), flautul (Sonata interpretată cu flautista Luiza Cârlan) sau percuția (Denisa Vlădoianu). Moment deosebit, fragmentul din baletul “Fata mării” a sugerat plastica sonoră
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
remarcate în rezolvarea unor aspecte deosebit de pretențioase din lucrări precum “Miorița” de Petre Ștefănescu, “Joc din Oaș” de Mihai Moldovan, sau “Chindia” de Alexandru Pașcanu. Un moment de puternică transcendere l-a constituit în cadrul Concertului Pascal, lucrarea “Despre Pace” a compozitoarei Irina Odăgescu- Țuțuianu, o ruga închinată de către maestrul Jean Lupu și Corul “Symbol”, celor aflați în tensiuni și suferințe, în preajma granițelor României și pretutindeni. Marea noastră compozitoare, doamna Irina Odăgescu îmi mărturisea după concert că în sonoritatea Corului “Symbol
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
puternică transcendere l-a constituit în cadrul Concertului Pascal, lucrarea “Despre Pace” a compozitoarei Irina Odăgescu- Țuțuianu, o ruga închinată de către maestrul Jean Lupu și Corul “Symbol”, celor aflați în tensiuni și suferințe, în preajma granițelor României și pretutindeni. Marea noastră compozitoare, doamna Irina Odăgescu îmi mărturisea după concert că în sonoritatea Corului “Symbol”, această lucrare semnifică mai mult decât o aspirație spre liniște, înseamnă un triumf al păcii. Privind Corul “Symbol” interpretând lucrarea “Despre pace” și privind-o pe autoare asistând
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (Muzica est-europeană. Izvoare și cercetări) la Editura „BIS-Verlag der Carl von Ossietzki Universität Oldenburg” sub îngrijirea compozitoarei de origine română Violeta Dinescu și a Evei Maria Houben, ambele profesoare la universitatea amintită. După cum se știe, România este prezentă pe lista Patrimoniului Cultural material al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (inclusă la
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
al Muzeului Național “George Enescu” Ecaterina STAN Între cei care urmărim talentele interpretative românești încă de la apariția lor, numele lui Aron Cavassi era cunoscut de pe când acesta era la vârsta copilăriei. Născut în 1995, fiul violoncelistului Dan Cavassi și al compozitoarei Carmen Cârneci este vlăstarul cel mai tânăr al unui neam ale cărui tradiții muzicale se întind pe cinci generații. Așa cum se cuvine, Aron Cavassi a participat la numeroase concursuri, unde a obținut peste 50 de premii, dintre care se evidențiază
În Salonul de muzică al Muzeului Național ”George Enescu” by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
editat de Violeta Dinescu, Eva-Maria Houben și Michael Heinemann la BIS-Verlag der Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg. Volumul cuprinde lucrările susținute de compozitori și muzicologi, atât români cât și germani, la Simpozionul Zwischen Zeiten (simpozion inaugurat la Oldenburg de compozitoarea Violeta Dinescu în 2006), dedicat în anul 2007 compozitorului Ștefan Niculescu. Printre semnatari se numără (în ordinea redactării) Dan Dediu, Bei Peng, Adina Sibianu, Martin Kowalewski, Eva-Maria Houben, Corneliu Dan Georgescu și Laura Manolache. În volum au fost adunate, de
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
40 al single-urilor din Marea Britanie. "Back to Black" a ajuns în fruntea topului britanic al albumelor în anul în care a fost lansat (2006), iar în 2007 a fost albumul cu cele mai mari vânzări din Marea Britanie. Cântăreața și compozitoarea britanică Amy Winehouse, în vârstă de 27 de ani, a fost găsită moartă, pe 23 iulie, în apartamentul ei din Londra. Muzica ei combină elemente de jazz, soul și rhythm and blues, cântăreața făcându-se remarcată pentru vocea sa puternică
Amy Winehouse, pe prima poziţie în topul albumelor din Marea Britanie, la o săptămână de la deces () [Corola-journal/Journalistic/69338_a_70663]
-
că se află în stare de ebrietate. Fanii și criticii laolaltă i-au aclamat farmecul necizelat, umorul incisiv și combinația unică de jazz și soul care-i caracterizează muzica. Un alt atu al controversatei artiste britanice este talentul incontestabil de compozitoare - muzica pe care a scris-o este, fără excepție, profund personală, de o candoare brutală. Producătorul american Quincy Jones a declarat că Amy Winehouse este atât de talentată încât "vine de pe alta planetă", susținând că este onorat de faptul că
Amy Winehouse, pe prima poziţie în topul albumelor din Marea Britanie, la o săptămână de la deces () [Corola-journal/Journalistic/69338_a_70663]