883 matches
-
devenit, pe nesimțite, orfanul freudian din Der Dichter und Phantasieren/ Creația artistică și reveria diurnă, care își inventează familii, succese sociale și economice sau amoruri senzaționale numai pentru a elimina frustrările copilăriei nefericite. Sentimentele sale ajung, prin urmare, "grila" de comprehensiune a evenimentelor și unicul instrument de evaluare a lor. Totuși, mai mult decît pe orfanul freudian, am senzația că trebuie să-l vedem în Pip pe naratorul modern, a cărui "subiectivitate" înlocuiește "obiectivitatea" autorului omniscient tradițional. Faptul că Dickens vrea
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
este libertatea. Aceasta este condiția transcendentală a legii morale, a imperativului categoric. Plecând de la libertatea voinței, putem deosebi o acțiune care este conform datoriei sau dintr-un interes oarecare. Immanuel Kant Înfățișează un tablou al datoriilor umane, dar insistă asupra comprehensiunii datoriei din pură datorie. Necesitatea practică de a acționa conform datoriei, nu se Întemeiază pe sentimente, impulsuri, Înclinații, ci pe raportul ființelor raționale Între ele, În care voința unei ființe raționale trebuie Întotdeauna considerată În același timp ca legislatoare, adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc! Kant a dat un tablou amplu al datoriilor umane, dar a insistat asupra comprehensiunii din pură datorie În care ni se relevă faptul dual că voința apare: atât ca supusă legii morale, cât și ca legislatoare a acesteia și tuturor principiilor morale. În dialectica dintre autonomie și eteronomia voinței, sub acțiunea principiului suprem al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca legi morale. Și aici ca și acolo - conchide Paulsen generalul și legitatea reprezintă specificul uman, și de aceea superiorul și principalul”. Văzând, ca puțini alții, Înrudirea filosofică (spirituală) dintre poziția platonic-aristotelică și poziția lui Kant, În problematica esențială a comprehensiunii moralității, Paulsen adoptă, și el, convingerea că „filosofia morală a lui Kant se varsă În cea religioasă: ca ființă rațională omul aparține domeniului realității absolute, În care Dumnezeu este legislator și căpetenie. Legea morală pe care omul o recunoaște În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
valabil: orice drept este schimbător odată cu trensformările vieții istorice (Ă) de aceea formele vieții istorice sunt un caz special al dezvoltării generale a vieții, finalitatea lor imanentă este o formă explicită a finalității, proprii tuturor alcătuirilor organice; de aceea Înțelegerea (comprehensiunea) și interpretarea social-teleologică (hermeneutica) este forma necesară a explicației lor științifice. Pe deplin actuală În valoarea ei filosofică, concepția etică a lui Paulsen se edifică, se constituie ca deontologie În care conceptul a trebui se așează În față, În opoziție
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sociale asupra celorlalte, În ciuda dreptului la o libertate egală pentru toți, cum s-a petrecut, după cum se știe, În anumite țări”. Cel pe care Iosif-Constantin Drăgan Îl numea „monumentul viu” al științei juridice de la Roma, sublinia hotărât valoarea excepțională a comprehensiunii raportului intim dintre Stat și Drept, de pe pozițiile Dreptului natural, sau, mai exact, a unei suple dialectici: dintre „juridicitatea naturală” și „juridicitatea pozitivă”. Giorgio del Vecchio aprecia că trebuie să fie exclusă a priori „posibilitatea de a rezerva, În chip
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cât ele nu alterează principiile fundamentale (Ă). Cu alte cuvinte, activitățile și forțele normative ale diverselor entități particulare și colective trebuie să se Împace și să se armonizeze cu expresiile directe ale Suveranității Statului. Aceasta cere un efort reciproc de comprehensiune și de adaptare, fără care cele mai grave și cele mai funeste perturbări În viața societății și a Statului vor fi inevitabile. În organizațiile sindicale trebuie deci să pătrundă, așa-zicând, «simțul» Statului, mai presus de acela de clasă sau
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fi la fel de frumoasă precum cea de azi".Să subliniem că Tudorel Urian constituie exemplul, suficient de rar la ora actuală, de martor deferent al celor mai vîrstnici, nu o dată neglijați de noile promoții de condeieri. Un martor vibrînd de interioară comprehensiune, dispus a urmări cu fidelitate graficul așteptărilor și dezolărilor acestora de la un nivel de egalitate simpatetică, de similară emoție. D-sa participă la sistemul lor de reacții, și-l asumă aidoma unui congener. Atît implacabila povară a anilor trăiți, cît
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
mai lung prin Cărtărescu. Ion Simuț, care, cum am mai remarcat, se recunoaște doar critic și istoric literar, afirmă că nu știe în ce măsură critica a influențat vreodată literatura. Publicitatea i se pare decisivă. Termenii în care definește critica sunt: iubire, comprehensiune, explicație, iluzie (372). Are un program marcat de reticență. E prea ortodox pentru a ține locul unui program al criticului literar care trebuie să provoace crize periodice și puternice îmbolnăviri, pentru a asigura o sănătate regeneratoare și împlinitoare a domeniului
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
și franc, comunicativ până la ușoara familiaritate cu cititorul [...], uzând de lungi introduceri sau paranteze. Stilul cade pe alocuri în oralitate și de aceea formulele critice sunt greu memorabile [...]. Meritul principal al cronicarului literar este justețea în judecată, venită dintr-o comprehensiune de cititor atent și cu gust cultivat". Cornelia Ștefănescu mai evidențiază și natura specifică a impresionismului ce răzbate din textele sale: "Mihail Sebastian face figură de critic impresionist care discută opera în cauză fără prejudecăți, cu o înțelegere de ajuns
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
sale, un generos, un samaritean, apropiat, mai mult decît pare la prima vedere, de religiosul, sentimentalul său prieten, N. Steinhardt pe care l-a admirat. Autorul Interlocuțiunilor ni se înfățișează drept un spirit solar, în hedonismul și în larga sa comprehensiune, luînd cu o mînă și dăruind cu două.
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
Robert Cahu-leanu), D. Filip, Aurelian Gulan, Aurel Sergiu Marinescu, Al. Mihalcea, Doru Novacovici, Al. Paleologu, Constantin Florin Pavlovici, Ș. Rădulescu-Zoner, Iancu Saul etc. Nu la ei ar fi să mă refer momentan, nici la regretatul Sergiu Al-George, evocat cu pioasă comprehensiune de soția sa, Dorina, nici la I. Omescu, actor, dramaturg și poet, care ne-a lăsat însă și un text romanesc (L'homme ŕ la balafre) pe seama aceleiași experiențe. Îmi vine totuși în minte un anonim al istoriei, om simplu
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
o conexiune redusă între cortexul prefrontal, partea creierului responsabilă cu sentimentele de empatie și vinovăție și între amigdală, responsabilă cu sentimentele de teamă și anxietate. Rezultatele cercetării au fost publicate în The Journal of Neuroscience. Acestea ar putea ajuta la comprehensiunea caracterului impulsiv și antisocial pe care îl au persoanele psihopate.
Studiu: Creierul psihopaţilor este diferit de cel al unei persoane normale () [Corola-journal/Journalistic/68131_a_69456]
-
lucidității se însoțește de umbre fantaste, prin intermediul cărora "tensiunea ideii se destinde adesea în feeria melancoliei". Glosator inteligent, cu voluptatea lecturii și a scrisului, însă ușor retractil în economia mai totdeauna aprobativă a comentariului d-sale, recurgînd la ipostaza unei comprehensiuni reverențioase, Iulian Boldea nu evită totuși complet rezervele. Chiar dacă nu apar la suprafață, diferențierile se pronunță în scrisul d-sale, care altminteri ar deveni convențional, fad. Instrumentul cu ajutorul căruia își notifică neconsimțirea e deseori citatul. Explicația să fie o anume
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
iar ei îl considerau excentric. Ideile sale erau mai avansate decât cele ale compozitorilor români din aceeași generație." Dacă în anii 1930, conform propriilor mărturii, compozițiile sale avangardiste îi aduseseră reputația de "nebun", Silveștri ne apare ulterior - prin vastă să comprehensiune dirijorala - ca un anticipator al viziunii mult mai conciliante, generalizate în deceniile recente sub stindardul atotcuprinzător al postmodernismului. Mi s-au părut de asemenea fascinante referirile colaterale la alți muzicieni cu care s-a intersectat destinul lui Silveștri. De exemplu
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
ei în masa cititorilor de poezie se aseamănă cu pojarul la copii; este semnul că o anume realitate culturală e trăită ca o vârstă a spiritului"). În eseurile despre poezie ale lui Ștefan Aug. Doinaș se regăsește o atitudine de comprehensiune latentă, de deschidere empatică spre cele mai diverse modalități poetice ale modernității. "Conștiința pluralității valorilor" (Gh. Grigurcu) e însoțită, în cazul lui Doinaș, de o perfectă racordare la poeticile modernității, înțelese în spiritul lor originar, prin intermediul unei voințe de rigoare
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
și eveniment; cronologie, loc și personaje; linearitate Citirea operelor epice - structura operei epice: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul - sistematizarea personajelor: personaje principale și personaje secundare Citirea textului descriptiv: caracteristici externe și interne, descrierea mediului înconjurător Citirea textelor nonliterare, comprehensiunea Citirea operelor lirice: lira, lirism; exprimarea emoțiilor; starea de spirit evidențiată în textul liric Specii literare: legenda și variantele de legendă, schița, nuvela, narațiunea, poemul epic, balada, cântecul Citirea textelor narative:- perspectiva sinelui vorbitor/experiența sinelui; evidențierea evenimentelor Cronologia, locul și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
opiniei despre textul citit 3.3. Manifestarea interesului pentru textul literar şi nonliterar Înţelegerea informaţiei globale şi detaliate a textelor citite dovedirea înţelegerii textului citit prin exerciţii joc elaborarea unui rezumat cu ajutorul cadrului didactic oferirea de răspunsuri la întrebări vizând comprehensiunea completarea unor detalii în exerciţii lacunare Formularea de deducţii simple pe baza textelor citite aplicarea tehnicilor de înţelegere şi prelucrare a textului (parcurgere, predicție, activarea cunoştinţelor anterioare, sinteză, citire selectivă etc.), cu ocazia citirii unor texte diferite ca formă şi
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci în aspecte din viaţa reală. Cititorul poate depăşi stadiul achiziþiei de cunoştinţe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii şi acţiunii. ” Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internaţional menţionat mai sus: extragerea de informaţii factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului şi a elementelor textuale. Tendinţele didactice contemporane europene reliefează importanţa lecturii, respectiv cunoaşterea lumii
ANEXE din 23 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260326]
-
epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică). Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.). Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
sau cu referire la diverse texte citite Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare Planul dezvoltat de idei Textul narativ nonliterar Textul descriptiv literar Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația) Autor, personaj dramatic Rolul indicațiilor scenice Rolul dialogului Actori, decor, costume, lumini, muzică Dialogul - în
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
discuții pe marginea textelor citite Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația) Autor, personaj dramatic Rolul indicațiilor scenice Rolul dialogului Actori, decor, costume, lumini, muzică Dialogul - în textul scris și în spectacol Dialogul în textul nonliterar (interviul) Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii Rescrierea textului
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
muzică Dialogul - în textul scris și în spectacol Dialogul în textul nonliterar (interviul) Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor „Întrebările cheie”
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
relațiile dintre personaje, procedee de expresivitate artistică Textul liric: tema, motive, eul liric. Compoziția textului. Limbajul poetic Figuri de stil: invocația/interogația/exclamația retorică inversiunea, repetiția Forme strofice. Măsura versurilor Textul umoristic. Anecdota/Gluma Valori etice și culturale în textul literar Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; interpretări multiple Texte literare : Pro sebe, Dolya, Meni trynadtsyatyy mynalo – Taras Shevchenko ; Batko ta syn – Petro Hulak- Artemovskyy ; Vovk
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
N. Steinhardt atunci când a scris despre „lama de oțel” a Anei Blandiana sau a fost mai degrabă o formulare jucăușă? Ana Blandiana: Textul lui N. Steinhardt despre mine nu era deloc jucăuș. Era o analiză plină de subtilitate și de comprehensiune, nesemănând cu cele de critică literară, pentru că nu avea vreo pretenție de obiectivitate. Dimpotrivă, își asuma o subiectivitate care permitea empatiei să depisteze cele mai insesizabile intenții și să coboare până la cele mai neformulate sugestii. Din păcate, s-a întâmplat
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]