334 matches
-
A efectuat numeroase studii si cercetări, însumând peste 200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului NLP-Group de la Universitatea "Alexandu Ioan Cuza" din Iași ce cuprinde peste 30 de cercetători activi și a seriei de școli de vară Eurolan ce a atras peste 500 de studenți și cercetători în cele 12 ediții care
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
(n. 1 martie 1925, Bacău - d. 17 martie 2016, București) a fost un matematician român de etnie evreiască , membru titular (2001) al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. s-a născut la data de 1 martie 1925 în orașul Bacău. Părinții săi, Sima (născută Herșcovici) și Alter
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
utilizat conceptul de circuit logic iar din perspectiva programării noțiunea de limbaj de programare universal este esențială. Fiecare din aceste concepte clasice are un analog pentru calcululatorul cuantic Echivalentul cuantic al funcțiilor parțial recursive sunt operatorii unitari.Așa cum fiecare problemă computaționala clasică poate fi reformulata drept calcularea valorii unei funcții parțial recursive, fiecare calcul cuantic poate fi descris printr-un operator unitar.Descrierea matematică a unui operator este în mod inerent declarativa și poate fi tratat că o cutie neagră. În
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
jos precum circuitele cuantice în schimb sunt de obicei restricționate la anumite cerințe specifice precum descrierea transformărilor unitare și le lipsesc generalitatea de a exprima toate aspectele algoritmilor neclasici. Scopul limbajelor de programare este în consecință dublu permițând exprimarea semanticii computaționale într-o manieră abstractă precum și generarea automată a unei secvențe de operații elementare.Orice limbaj de programare cuantic (QPL) util trebuie să fie : În timp ce primele trei specificații se aplică în egală măsură și pentru limbajele de programare tradiționale, QPL trebuie
Logică cuantică () [Corola-website/Science/335135_a_336464]
-
ce a încurajat autorii de compilatoare să producă soft-ul lor în așa fel încât să genereze cod mai rapid. În special includerea unui tip de date numeric complex în limbajul FORTRAN l-a făcut potrivit pentru folosirea în știința computațională. Numeroase standarde ale limbajului au apărut: FORTRAN II în 1958, FORTRAN IV în 1961, FORTRAN 66 în 1966, FORTRAN 77 în 1977 , Fortran 90 în 1990, Fortran 95 în 1995, și Fortran 2003 în 2003. Fortran III a fost creat
Fortran () [Corola-website/Science/298922_a_300251]
-
alte propuneri, printre care și algoritmul RC6, propus de o echipă de criptografi în care se afla și reputatul informatician Ron Rivest. Criteriile pe baza cărora au fost evaluate propunerile pentru au fost "securitatea" (rezistența la atacuri criptanalitice), "costurile" (eficiența computațională, complexitatea spațială, precum și licențierea liberă și gratuită) și "particularitățile algoritmului" (flexibilitatea, simplitatea, și ușurința de realizare a implementărilor atât software cât și hardware). În propunerea avansată NIST, cei doi autori ai algoritmului Rijndael au definit un algoritm de criptare pe
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
Lingvistica computațională este un domeniu interdisciplinar care se ocupă de modelarea statistică sau bazată pe reguli a limbajelor naturale, dintr-un punct de vedere legat de calculatoare. Modelarea aceasta poate avea ca obiect orice domeniu lingvistic. Prin tradiție, cei care se ocupă
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
domeniu interdisciplinar care se ocupă de modelarea statistică sau bazată pe reguli a limbajelor naturale, dintr-un punct de vedere legat de calculatoare. Modelarea aceasta poate avea ca obiect orice domeniu lingvistic. Prin tradiție, cei care se ocupă cu lingvistica computațională sunt cercetătorii științifici în domeniul informaticii, specializați în aplicarea computerelor la prelucrarea automată a limbajelor naturale. Acești specialiști trebuie de obicei să coopereze și cu lingviști, experți în limbi precum și cu informaticieni și programatori de aplicație. Sunt necesare și contacte
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
Acești specialiști trebuie de obicei să coopereze și cu lingviști, experți în limbi precum și cu informaticieni și programatori de aplicație. Sunt necesare și contacte cu experți în Inteligența Artificială ("AI"), matematicieni, psihologi cognitivi, psiho-lingviști, antropologi, neurologi și mulți alții. Lingvistica computațională aparține de largul domeniu al inteligenței artificiale. A luat naștere prin anii 1950 în SUA cu ocazia primelor încercări de a traduce automat (cu ajutorul calculatoarelor) texte din limbi străine, în special din l. rusă în l. engleză. Cele mai căutate
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
de lucru superioare față de traducerile obișnuite (manuale). Totuși cercetătorii s-au lovit curând de complexitatea structurilor limbilor naturale, iar traducerile lor automate ("mecanice", computerizate) au lăsat mult de dorit din punctul de vedere al calității și acurateței traducerilor. Termenul "lingvistică computațională" a apărut prin anii 1960, când a luat naștere domeniul inteligenței artificiale. De data asta era vorba de încercări de a extrage automat " semnificația" unui text, bazată pe diverse formalisme, cu scopul creerii unor algoritme și programe de prelucrare inteligentă
Lingvistică computațională () [Corola-website/Science/315135_a_316464]
-
CUZA” (1965-1989), Conferențiar (1990), Profesor universitar (din 1991). A predat la studenți cursuri de programarea computerelor, fizică teoretică (mecanică analitică, electrodinamică și teoria relativității, mecanică cuantică), statistică matematică, optimizarea proceselor industriale, analiză cu elemente finite. Inițiator al cercetărilor de Fizică Computațională din România. A creat un Laborator de Fizică Computațională unde, în perioada 1978-1990, a condus contracte de cercetare în următoarele domenii: fuziune termonucleară controlată, simularea și optimizarea proceselor industriale, tehnică militară, medicină computațională. Cercetător invitat la Universitatea din Bari (1986
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
predat la studenți cursuri de programarea computerelor, fizică teoretică (mecanică analitică, electrodinamică și teoria relativității, mecanică cuantică), statistică matematică, optimizarea proceselor industriale, analiză cu elemente finite. Inițiator al cercetărilor de Fizică Computațională din România. A creat un Laborator de Fizică Computațională unde, în perioada 1978-1990, a condus contracte de cercetare în următoarele domenii: fuziune termonucleară controlată, simularea și optimizarea proceselor industriale, tehnică militară, medicină computațională. Cercetător invitat la Universitatea din Bari (1986), Centrul de Cercetări Nucleare Alger (1988), Universitatea din Innsbruck
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
elemente finite. Inițiator al cercetărilor de Fizică Computațională din România. A creat un Laborator de Fizică Computațională unde, în perioada 1978-1990, a condus contracte de cercetare în următoarele domenii: fuziune termonucleară controlată, simularea și optimizarea proceselor industriale, tehnică militară, medicină computațională. Cercetător invitat la Universitatea din Bari (1986), Centrul de Cercetări Nucleare Alger (1988), Universitatea din Innsbruck (1978,1980,1982,1985,1989), Universitatea Konstanz (1990), Universitatea Freiburg (1985, 1987). Peste 50 de lucrări științifice în țară și străinătate, cursuri universitare, lucrări
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
unei instalații pentru spargerea nucilor, precum și inventarea unui nou procedeu de uscare a nucilor. Rezultatele cercetărilor au fost comunicate la conferințele din Cracovia, Pitești, Lvov și Kiev. Din anul 1998 este membru (academician) al Academiei Internaționale a Științelor și Sistemelor Computaționale. Vasile Tarlev a fost decorat cu diploma “Businessmanul anilor 1995 - 2000”. De asemenea, este deținător al premiului “Omul care determină imaginea Planetei” și al insignei de aur personale. La data de 3 iulie 2000 a fost decorat cu medalia de
Vasile Tarlev () [Corola-website/Science/296876_a_298205]
-
oferi un cadru comun pentru definirea semanticii denotaționale a unei varietăți de modele diferite de concurență, în timp ce Nielsen, Sassone și Winskel au demonstrat că "teoria categoriilor" poate fi folosită pentru a oferi o înțelegere unificată diferitor modele. Teorema de reprezentare computațională din modelul Actor oferă o modalitate destul de generală de a reprezenta sisteme concurente, care sunt închise în sensul că nu primesc comunicații din afară. (Alte sisteme concurente, e.g. "process calculus" pot fi modelate în modelul Actor folosind un protocol de
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
fel, S poate fi caracterizat matematic în funcție de toate comportamentele sale posibile. Diferite tipuri de logică temporală pot fi folosite pentru a trata problema sistemelor concurente. Unele dintre aceste logici, cum ar fi logica temporală liniară și logica bazată pe arbori computaționali de timp (o logică în care modelul timpului este o structură de tip arbore în care viitorul nu este determinat), permit specificarea secvențelor de stări prin care un sistem concurent poate trece. Altele, cum ar fi logica bazată pe arbori
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
de timp (o logică în care modelul timpului este o structură de tip arbore în care viitorul nu este determinat), permit specificarea secvențelor de stări prin care un sistem concurent poate trece. Altele, cum ar fi logica bazată pe arbori computaționali de acțiuni, logica Hennessy-Milner și logica temporală de acțiuni a lui Lamport (care combină logica temporală cu logica acțiunilor) primesc informația prin secvențe de "acțiuni" (schimbări de stare). Principala utilizare a acestor logici este definirea specificațiilor pentru sisteme concurente . Programarea
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
bazelor de baze sunt în general concepute pentru a funcționa pe termen nelimitat, includ funcții de redresare la defect, și nu se opresc în mod neașteptat. Unele sisteme concurente pun în aplicare o formă de concurență transparentă, în care entitățile computaționale pot concura și partaja o resursă unică, însă complexitatea mecanismului este ascunsă programatorului. Deoarece folosesc resurse partajate, sistemele concurente necesită în general includerea unui "arbitru" în implementare (de multe ori în hardware-ul sistemului), pentru a controla accesul la aceste
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
Subeșantionarea, care creează dedublări de frecvență joasă, poate produce același rezultat, cu mai puțin efort, prin comutarea frecvenței semnalului la frecvențe mai joase înainte de eșantionarea la rata mai scăzută. Anumiți canalizatori numerici (digitali) exploatează dedublarea în acest fel pentru eficiența computațională; vezi eșantionarea frecvenței intermediare (FI)/frecvenței radio (FR). Sinusoidele sunt un tip important de funcții periodice, deoarece semnalele realistice sunt modelate adesea ca însumarea multor sinusoide de frecvențe și amplitudini diferite (cu o serie sau transformată Fourier). Înțelegând cum anume
Dedublare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/319753_a_321082]
-
executată de câte o unitate funcțională separată a procesorului. În acest fel are loc o creștere a vitezei de execuție totale a procesoarelor, fără a ridica tactul. Întrucat procesoarele independente din cadrul arhitecturii CMP sunt vizibile programatorului ca entitați distincte, modelul computațional Von Neumann a fost înlocuit cu modelul de programare paralelă (parallel programming model). Progamatorii trebuie să își dividă aplicațiile în părți semi-independente, sau thread-uri, pentru operarea simultană pe mai multe procesoare din cadrul unui sistem CMP. Odată ce procesul de threading a
Chip multiprocessor () [Corola-website/Science/329357_a_330686]
-
O rețea semantică este un notație grafică pentru reprezentarea cunoștințelor în modele de noduri de interconectate și arcuri. Implementarea computațională a rețelelor semantice a avut loc mai întâi pentru inteligența artificială și pentru traduceri automate, însă versiunile anterioare au fost utilizatate pe o perioadă îndelungată în filozofie, psihologie și lingvistică. Ce este comun pentru toate rețelele semnatice este reprezentarea grafică
Rețea semantică () [Corola-website/Science/317206_a_318535]
-
fost descris și analizat de una dintre persoanele care a patentat DES; a implicat aplicarea lui DES de trei ori cu două (2TDES) sau trei (3TDES) chei diferite. 3DES este privit ca adecvat de sigur, deși este încet. O alternativă computațional mai ieftină este DES-X, care incrementează mărimea cheii prin aplicarea operației XOR pe material extra înainte și după DES. GDES a fost o variantă a DES propusă drept metodă de a mări viteza de criptare, dar a fost prea susceptibilă
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
2003 până în ianuarie 2013 a lucrat și la Universitatea din Sevilla. A ținut conferințe la peste 100 de universități și a avut numeroase invitații la conferințe internaționale. Principalele sale domenii de cercetare sunt teoria limbajelor formale și aplicațiile sale, lingvistică computațională, calcul bazat pe ADN și calcul celular/membranar. Calculul membranar (engl. Membrane Computing) a fost inițiat de el, în 1998, aceste modele purtând numele de "sisteme P" (engl. P Systems, cu P de la Păun). Autor extrem de prolific și complex, a
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
grupurilor hiperbolice. Alte domenii în care apar aplicații cruciale ale grupurilor sunt geometria algebrică și teoria numerelor. Există și multe alte aplicații practice. Criptografia se bazează pe combinația dintre abordarea din teoria grupurilor abstracte și cunoștințele algoritmice obținute în teoria computațională a grupurilor, în particular la implementarea în domeniul grupurilor finite. Aplicațiile teoriei grupurilor nu sunt restrânse la matematică; științe cum sunt fizica, chimia și informatica utilizează acest concept. Multe mulțimi de numere, cum ar fi numerele întregi și cele raționale
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]