46,314 matches
-
lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat României este reiterat și resimțit pe toată perioada exilului. Mărturie stau, de asemenea, declarațiile sale cu privire la lipsa de interes și de implicare a Vestului în operațiunile care vizau destabilizarea regimului comunist pro-sovietic și preluarea puterii. Acțiunile sporadice paramilitare de la începutul anilor `50 din România nu au avut anvergură și suportul Vestului, astfel încât - relatează regele - "fără un sprijin masiv din partea Occidentului, iar Occidentul nu dorea acest sprijin, era imposibil să obținem atunci
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației din Europa, în raporturile dintre Est și Vest. Totodată, retragerea sovietică din 1958 și politica externă duplicitara a României comuniste a folosit, din perspectiva regelui, unui climat de înșelare continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un privilegiat al Vestului 12. În aceeași măsură, poziționările din ce in ce mai evident favorabile ale Occidentului în raport cu România, ca actor distinct în fostul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oferirea unor avantaje de tip economic sau investițional din partea SUA, îl fac pe monarh să trateze acest eveniment drept o înșelare de proporții a Vestului prin ratarea obiectivelor programului, o sporire a terorii, o pierdere a autorității Occidentului în fața regimului comunist, o sumă de privilegii adjudecate de nomenclatura și o înfrângere simbolică majoră pentru emigrație: "(...) din clauză națiunii celei mai favorizate a avut de câștigat numai regimul. Banii câștigați n-au intrat în casele oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est și Vest Una dintre cele mai grave teme, în gândirea politică a Regelui Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de Vest. Readucerea unui personaj pe care Europa l-a catalogat ca fiind unul dintre cei mai mari
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de război și pe care rușii l-au repudiat de la bun început, a servit că opera de eroizare și glorificare a românilor și a istoriei recente în raport cu URSS și cu puterile occidentale. Regele Mihai a continuat să fie în timpul perioadei comuniste pus într-o antiteza colosală cu dictatorul Antonescu. Însuși regele Mihai afirmă că, cu privire la actul de la 23 August 1944, ca "niciunul dintre evenimentele istorice din viața poporului nostru nu a fost atât de profund falsificat că Actul de la 23 August
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric această teza, subliniind că simbolurile naționale, în totalitate, fără excepții, au fost supuse unui proces de compromitere, astfel încât, pe lângă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anul 2004, chiar înaintea încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România a primit din partea Comisiei Europene un calificativ artificial - "economie de piață funcțională" - care ar fi trebuit să reprezinte satisfacerea criteriului economic stabilit la Copenhaga în 1993 pentru fostele state comuniste, cu economii puternic centralizate, care își exprimaseră entuziasmul și intenția de a adera la Uniune. Este de domeniul evidentei faptul că, în evaluările progreselor înregistrate de România, accentul Comisiei Europene și al raportorilor europeni a căzut mai degrabă asupra îndeplinirii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din partea administratorilor activelor de stat, care au obținut avantaje patrimoniale importante din gestiunea ineficientă a acestora. Această atitudine managerială a fost caracterizată de J. Kornai prin soft budget constraits 2, stare care poate fi descrisă că o reminiscența a modului comunist de administrare a afacerilor. Odată cu prăbușirea relațiilor de comerț derulate în cadrul CAER, era ușor de anticipat că reorientarea surselor de import și a piețelor de desfacere pentru exporturi se va resfrânge direct asupra producției industriale românești, asupra comenzilor din industrie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu relativă întârziere a unor programe de asistență tehnică și financiară în scopul sprijinirii restructurărilor economice 5. Mai trebuie adăugat faptul că, spre deosebire de state precum Polonia, Cehia, Ungaria, care beneficiaseră de o minimă liberalizare economică chiar și anterior căderii regimurilor comuniste, economia României prezenta un puternic caracter centralizat chiar și după căderea comunismului, la care se adaugă întârzierile în retrocedarea proprietății private. Nimeni nu poate contesta faptul că procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a reprezentat factorul cel mai important
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
uk.reuters.com/article/2015/11/18/uk-france-shooting-accomplice-exclusive-idUKKCN0T62ET20151118 (accesat pe 19 noiembrie 2015 "The Cairo Declaration on Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Human Rights în Islam", http://www.oic-oci.org/english/article/human.html (accesat pe 20 noiembrie 2015). RECENZII Cenzură și autocenzura în presa comunistă (Censorship and self-censorship în the communist mass media) Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunistă, Editura Polirom, Iași, 2015, 264 p. În vara anului 2015, editura Polirom din Iași a prilejuit apariția unui volum pe care îl putem considera a fi de excepție în Colecția Collegium. Media intitulat Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă. Autoarea este Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și jurnalistă de investigații cu o experiență de două decenii. Lucrarea în sine reprezintă publicarea lucrării de doctorat susținută la Scoala Doctorala de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Comunicării, din cadrul Universității din București. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de facturi diferite, reușesc să se completeze reciproc. În mod real, cartea lui Emilia Șercan deși a apărut la un an după cea a lui Sorin Bocancea vine să explice în mod metodic care a fost sistemul ideat de regimul comunist pentru a supraveghea și controla presă din România. După aceea, este util să fie citit volumul coordonat de Bocancea. O altă motivație care ar putea să conducă la lecturarea acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acestor volume împreună este ca, cele două lucrări fac parte din același efort intelectual menit să ne facă să înțelegem specificitățile presei "libere" din perioada postdecembrista. Și asta deoarece, tinerii sau mai putin tinerii jurnaliști care au activat în presa comunistă și-au continuat, în marea lor majoritatea, cariera după 22 decembrie 1989. A doua impresie pe care citirea cărții mi-a creat-o a fost aceea a unei lucrări serioase, care se sprijină pe analiza unor fonduri de documente arhivate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi că natura profesiei de jurnalist de investigații a condus-o către acest model de cercetare. Începând analiza lucrării, se observă din modul în care a fost construită, ca autoarea, a identificat mai multe forme de control ale puterii politice comuniste în raport cu presa. Acestea au fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a demonstra aceste afirmații citez următorul fragment din lucrare: " Scopul urmărit de liderii comuniști din țările blocului comunist a fost impunerea unui conformism social în rândul membrilor comunităților, care să permită remodelarea unei societăți întregi, a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a unui nou tip de personalitate umană, a concepțiilor referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
referitoare la relația dintre individ și societate și să impună noi modele de relații sociale" (p. 31). Observația pe care Șercan o prezintă la începutul subcapitolului intitulat: "Controlul social în statele comuniste" este din punctul meu de vedere corect. Regimurile comuniste în general și cel din România în particular, au impus prin intermediul instituțiilor de forță o înregimentare care a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a vizat atât fizicul, cât și spiritul, cu scopul final de a crea "omul nou". Am preferat să preluăm acest citat din lucrare deoarece, este semnificativ pentru analiză societății românești postdecembriste. După aproape cinci decenii de existență a regimului totalitar comunist, am putut observa că "omul nou" s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale și a liderului său de necontestat, Ion Iliescu. Al doilea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
s-a realizat, chiar dacă nu în formă imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale și a liderului său de necontestat, Ion Iliescu. Al doilea capitol este intitulat: "Presă în perioada comunistă", deschide partea dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în anii '90 Frontului Salvării Naționale și a liderului său de necontestat, Ion Iliescu. Al doilea capitol este intitulat: "Presă în perioada comunistă", deschide partea dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice și controlul surselor de informare. Citam din lucrare: " Că orice stat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]