228 matches
-
la captivitate) sau care a fost calificată o vreme drept "totalitară". Aceste reconceptualizări ale raporturilor interne rudeniei se opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
totdeauna în gardă pentru a combate efectele corupătoare ale bunăstării private 38. Pocock a subliniat subordonarea bogăției private față de binele comunității astfel încât, pentru mulți istorici americani, astăzi retorica umanismului civic a ajuns să fie valabilă pentru un anumit tip de comunitarism, daca nu de socialism, care oferă un răspuns și la întrebarea mai veche a lui Werner Sombart, "De ce în Statele Unite nu există socialism?"39. Deoarece a fost răspunsul americaniștilor "republicani" ai anilor '70 din diverse motive istorice și structurale (precum
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
modelat de evenimente globale care au contribuit mult la ascensiunea ei, dar mai ales de abilitatea de a dezvolta cooperarea, de a evita tensiunile și conflictul, de a reconcilia marile ei culturi, care, în viziunea lui Amitav Acharya, ar însemna comunitarismul lui Confucius, realismul lui Kautilya și liberalismul lui Nehru. Dacă Asia va urma o asemenea direcție, atunci va fi accelerată și evoluția în direcția unei "ordini mondiale centrate pe Asia". Dacă vor apărea conflicte și tensiuni, atunci Asia va continua
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
-i de făcut? (Șto delat', 1863), scris în închisoare, a avut un mare succes la public și trebuie considerat printre principalele manifeste ale nihilismului rus. Aici erau prezentate noile forme de viață bazate pe abolirea convențiilor și tradițiilor, pe un comunitarism care proscria orice sentiment posesiv, pe emanciparea femeii și pe devotamentul față de cauza poporului. Toate acestea echivalau, firește, cu o negare a principiilor pe care se sprijinea ordinea precedentă a societății și așadar cu o radicală formă de nihilism. Le
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de la "neoaristotelismul" lui Gadamer sau "etica argumentării" a lui Habermas și Apel până la "etica responsabilității" a lui Hans Jonas, cât și în câmpul dezbaterii anglo-americane, unde se trece de la utilitarism la metaetică, de la neocontractualism la etica publică, de la liberalism la comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul ideilor este pestriț, iar turistul curios s-ar putea plimba la infinit în grădina-piață a sistemelor etice. Realitatea este că astăzi se repetă, agravată în bună parte de cadrul nihilist și de caracterul planetar
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Hristos, Fiul, Cel de o ființă cu Tatăl ceresc. Este lesne sesizabilă in-versarea temei obișnuite a Fecioarei cu Pruncul, în eternitate, mama lui Dumnezeu fiind creația Sa și astfel apare odată ce și-a îndeplinit misiunea pe pămînt. Desigur, individualismul și comunitarismul sunt însușite diferit de la o cultură la alta. Astfel, în timp ce francezul se consideră om prin natură și francez prin hazard, germanul se simte mai întîi german și numai tra-versînd această calitate se simte și om mai apoi. Apartenența germanului la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aici [...]; în punerea în comun a tuturor produselor, atât cele ale câmpului, ale viilor, ale pășunilor, cât și ale animalelor de tot felul [...].” Numai că, în epocă, termenul va fi înlocuit pe scena politică de „plebeianism”, de „sfânta egalitate”, de „comunitarism” (Babeuf), iar în engleză, de communional sau communionist, înainte de a reapărea și a se impune în anii 1840, odată cu mișcarea neobabuvistă franceză, inițiată în 1827 de Philippe Buonarotti. Doctrinal, denumirea rămâne neclară pentru socialistul Pierre Leroux, care o aplică unor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fusese abordată în dezbateri diferite, dar corelate (deși nu tocmai fecunde) privind pericolul politic al diminuării capacității cetățenilor de a se organiza singuri în grupuri tendința lor fiind aceea de a "se descurca singuri" și meritele filosofice și politice ale "comunitarismului" și ale "liberalismului". Proiectele mele privind societatea civilă au fost concepute în împrejurări complet diferite. Ele au fost prefigurate într-un studiu pe tema încercărilor de a evidenția conceptul de sferă publică (Öffentlichkeit) în gîndirea politică germană a secolului al
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Studii Politice și Administrative (SNSPA), București. Are ca domenii de cercetare: analiza politică, doctrine politice, simbolică politică, teorii politice contemporane, partide politice. A publicat studii și articole în reviste de specialitate. Este autor și coautor de cărți, dintre care menționăm: Comunitarismul. Doctrină contemporană (2005); Doctrine politice moderne și contemporane (2005); Globalization and Policies of Development Paul Dobrescu, Andrei Țăranu, Alina Bârgăoanu (eds.) (2007); coautor cu Ștefan Stănciugelu: Resursele Puterii. Statul neopatrimonial în România (2010). Maria Nicoleta TURLIUC este profesoară la Facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
colonie a stat mai rezervat. Am scris acasă și au sosit bani, colete sau membri ai familiilor, la vorbitor. Am constituit de la început o comunitate de viață ca în timpurile primare creștine. Toate le aveam de obște. Nu comunism, ci comunitarism creștin. Colonia activa ca o tabără de muncă legionară. Fiecare a fost încadrat într-o echipă, după pricepere și aptitudini. Pentru a nu se irosi forțele - și așa puține, căci nu toți puteau munci efectiv - nu muncea fiecare pentru ziua
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade diferite de comunitarism, de șanse de manifestare a caracterului de comunitate 1. Operațional vorbind,comunitatea este recunoscută prin cel puțin unul dintre următoarele trei atribute: - similaritatea culturală a membrilor ei; - interacțiune intensă între membrii grupului; - similaritate de status între membrii grupului (ocupație, educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în mai mare măsură transparent; - mecanismele de feedback de la beneficiari la decidenți funcționează mai eficient; - competența civică și administrativă a populației locale se manifestă mai intens. DEVCOM are o puternică încărcătură ideologică, susținută prin concepte precum capital social, participare comunitară, comunitarism, dezvoltare orientată comunitar etc. Majoritatea acestor concepte lucrează nu numai cu principii, reguli de acțiune, ci și cu imagini-ghid, credințe prin care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori, sunt eficiente pentru că duc la mobilizarea energiilor locale. Din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
însă numai la ideologii sistematice și difuze. Există o variantă intermediară cu ideologii sistematice implicite. Cei care proiectează intervențiile comunitare nu acționează mai mult în temeiul unor forme incomplete, nesau parțial exprimate de ideologii sistematice. Diferitele variante de populism sau comunitarism sunt frecvent trama unor astfel de ideologii implicite în proiectele DEVCOM. Practicile de DEVCOM ajung să aibă conexiuni cu ideologiile modernizării, instituționalismului, tradiționalismului, reformelor religioase sau marxismului (Midgley, Livermore, 2005, p. 159). Este corectă, cred, premisa că practica DEVCOM e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în DEVCOM" Evident, o astfel de viziune se opune totalitarismului, autoritarismului sau etatismului în care actorul privilegiat este statul. Între opțiunea pentru stat și cea pentru asociație și individ mai există și un gen de „a treia cale”, cea a comunitarismului. Acesta susține că ținta aranjamentului social optim nu este nici asociația, nici statul, ci „societatea bună”. În varianta dezvoltată de Etzioni (2002), aceasta este mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai cuprinzătoare decât societatea civilă pe care o promovează liberalii. O societate este bună în sensul fundamentării ei pe „voce morală”, pe comunitate, pe responsabilitate socială, pe consens asupra unui nucleu de valori și toleranță în raport cu diversitatea secundară. Din perspectiva comunitarismului, nu toate asociațiile sunt la fel de bune. Cele mai bune sunt cele care susțin nucleul valoric asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă, ci una în care există un consens puternic pe un nucleu restrâns de valori și toleranță asupra opțiunilor de viață care nu cad sub incidența opțiunilor din nucleul central. Comunitarismul face parte dintre noile mișcări sociale care tind spre o „nouă paradigmă socială” (Cotgrove, 1982; Milbrath 1984, apud Marangudakis, 2002) orientată către „o societate ideală de comunități spirituale mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mici, egalitare și tolerante” (Marangudakis, 2002, p. 43). Este o tentativă de reconciliere a tradiției cu modernitatea, a valorilor morale ca bază a organismului social cu protejarea autonomiei individuale, adusă de modernizare (Etzioni, 1996, pp. xviii, 4). „Comunitatea” implicită în comunitarismul din varianta Etzioni nu se reduce la sat sau la grupări locale similare, ci poate cuprinde „orice entitate socială de la sat la grupul de națiuni” și este „un set de atribute, nu un loc concret” (Etzioni, 1996, p. 4). Atributele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
punctul de pornire. Nevoia de reconstruire a țesutului social asociativ, a spațiului dintre familie, stat și întreprinderea economică a fost extrem de mare ca urmare a distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale de tipul comunitarismului sau orientări apropiate de developmentalism constituie vectori esențiali de promovare a DEVCOM. Centrarea nu pe capital social sau pe capital uman, ci pe capital sociouman, nu pe liberalism, conservatorism sau comunitarism, ci pe developmentalism pare să fie tendința dominantă în contextul proceselor de globalizare. Pragmatismul, abordările punctuale de tip „provocare-răspuns” fără ideologii structurate acoperă însă și ele o foarte bună parte din ideologiile care stau în spatele practicilor DEVCOM. De la acest tablou
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
importanței pe plan politic și economic al Germaniei, politicienii europeni se gândesc să reevalueze situația care afectează profund viitorul Uniunii Europenemodelul continental al progresului economic, politic și social din ultimii 45 de ani. Se punea problema rezolvării dilemei interguvernamentalism vs. comunitarism. Problema multilateralismului se va defini tot în Europa. Acest continent a fost și va rămâne tărâmul de testare pentru multilateralism, pentru dorința și capacitatea statelor moderne de a supune relațiile dintre ele și politicile lor unei proceduri comune și unui
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
difuză” față de solicitările de tot felul a căror țintă este (ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor compromisuri. Grupurile de presiune capătă o
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
emanciparea uneia se confundă cu democrația. Din punct de vedere economic, populiștii se află mai la "stînga" și, în același timp, mai la "dreapta" decît agrarienii scandinavi. De factură anticapitalistă, ei caută o "a treia cale" între liberalism și socialism: comunitarismul conform valorilor tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor domenii. 2. Importanța
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
aproape de etimologia acestor doi termeni, o legătură (liant) socială mai punctuală, tributară clipei și cu referire la instinct. O legătură primordială, într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată. Să lăsăm critica facilă și stigmatizantă a comunitarismului fetelor bătrâne înspăimântate despre care vorbeam. Ele acoperă pagini întregi în aceste buletine parohiale care au urmat presei libere și curajoase. Să le lăsăm să se lamenteze! Avem lucruri mai bune de făcut: să reflectăm la noile și, printr-o
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]