274 matches
-
Funcția constructivă de comunizare. Funcția de comunizare se referă la semnificații mesajuale sau chiar la mesaje. Semnificațiile pot fi cognitive-cogitative, afective sau voliționale: gânduri, idei, evaluări teoretico-științifice, opinii, păreri, credințe, emoții, sentimente, manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
manifestări de voință. Semnificațiile sunt stări mentale sau, generic, gânduri. Fiind stări mentale, gânduri, ele au obligatoriu, prin esență mentală, o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării relației comunicative, ținta comunicării o reprezintă realizarea comunizării. Rolul constructiv al comunicării este de a aduce la comunizare elemente spirituale (intangibile) și/sau elemente spirituale cu componentă tangibilă
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
o componentă cognitiv-constructivă. Deși are efecte fizice decisive, comunicarea nu este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării relației comunicative, ținta comunicării o reprezintă realizarea comunizării. Rolul constructiv al comunicării este de a aduce la comunizare elemente spirituale (intangibile) și/sau elemente spirituale cu componentă tangibilă. Comunicarea este, înainte de toate, o viziune comună a comunicatorilor. Că viziune comună, comunicarea înseamnă și o înțelegere mutuala asupra a
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
este un fenomen fizic. Figură ontologica a comunicării este spirituală. Comunizarea este un fenomen psihic cu efecte fizice. Odată constituită în urmă instaurării relației comunicative, ținta comunicării o reprezintă realizarea comunizării. Rolul constructiv al comunicării este de a aduce la comunizare elemente spirituale (intangibile) și/sau elemente spirituale cu componentă tangibilă. Comunicarea este, înainte de toate, o viziune comună a comunicatorilor. Că viziune comună, comunicarea înseamnă și o înțelegere mutuala asupra a ceva. Obiectul comunizării, al comunicării îl formează ajungerea la un
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
al comunicării este de a aduce la comunizare elemente spirituale (intangibile) și/sau elemente spirituale cu componentă tangibilă. Comunicarea este, înainte de toate, o viziune comună a comunicatorilor. Că viziune comună, comunicarea înseamnă și o înțelegere mutuala asupra a ceva. Obiectul comunizării, al comunicării îl formează ajungerea la un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
Obiectul comunizării, al comunicării îl formează ajungerea la un numitor comun asupra unor semnificații mesajuale. Semnificațiile mesajuale pot fi de ordin doxastic (opinabile) sau epistemic (de cunoaștere): opinii, păreri, susțineri, afirmații, gânduri, idei, teme, subiecte, probleme, emoții, sentimente, pasiuni etc. Comunizarea are ca obiect probleme doxastice sau probleme epistemice. Viziunea comunicaționala nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge la un acord, viziunea este aceea a înțelegerii asupra faptului că nu s-a atins sau
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
nu este întotdeauna și o îndeplinire practică. În cazurile în care nu se ajunge la un acord, viziunea este aceea a înțelegerii asupra faptului că nu s-a atins sau nu este posibil un acord. Comunicarea este actul spiritual de comunizare în ce priveste semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
un acord. Comunicarea este actul spiritual de comunizare în ce priveste semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
actul spiritual de comunizare în ce priveste semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
în ce priveste semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
semnificațiile mesajuale. Comunicarea este înțelegere, chiar și atunci când se ajunge la neînțelegere, dezacord sau conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop derivat și complementar
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
conflict. Ea înseamnă doar înțelegerea comună asupra unui element ontologic. Reluăm, comunicarea înseamnă relaționare și comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop derivat și complementar este atingerea unui consens. Deși comunicarea un exclude din start dissensus, ea un îl
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
comunizare. Ea poate fi comunizarea unui consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop derivat și complementar este atingerea unui consens. Deși comunicarea un exclude din start dissensus, ea un îl vizează anume. Chiar când se ajunge la comunizarea unui dissensus funcția fundamentală constructivă a comunicării
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
consensus sau comunizarea unui dissensus. Comunizarea că esența constructivă a comunicării înseamnă fuziune: parțială sau totală, dar fuziune. O comunizare a semnificațiilor se produce ori de câte ori are loc o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop derivat și complementar este atingerea unui consens. Deși comunicarea un exclude din start dissensus, ea un îl vizează anume. Chiar când se ajunge la comunizarea unui dissensus funcția fundamentală constructivă a comunicării se considera îndeplinită. Deși se mulțumește
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
o comunicare. Scopul constructiv al comunicării este comunizarea. El devine activ că funcție de comunizare. Un scop derivat și complementar este atingerea unui consens. Deși comunicarea un exclude din start dissensus, ea un îl vizează anume. Chiar când se ajunge la comunizarea unui dissensus funcția fundamentală constructivă a comunicării se considera îndeplinită. Deși se mulțumește cu o comunizare (consensus sau dissensus), totuși, comunicarea vizează atingerea unui consensus. Ca atare, o funcție derivată a comunicării o reprezintă ajungerea la consens, consensul. Comunicarea nu
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
derivat și complementar este atingerea unui consens. Deși comunicarea un exclude din start dissensus, ea un îl vizează anume. Chiar când se ajunge la comunizarea unui dissensus funcția fundamentală constructivă a comunicării se considera îndeplinită. Deși se mulțumește cu o comunizare (consensus sau dissensus), totuși, comunicarea vizează atingerea unui consensus. Ca atare, o funcție derivată a comunicării o reprezintă ajungerea la consens, consensul. Comunicarea nu este un acord sau un protocol, ea este comunizare. Acordul este o convenție, comunizarea este o
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
considera îndeplinită. Deși se mulțumește cu o comunizare (consensus sau dissensus), totuși, comunicarea vizează atingerea unui consensus. Ca atare, o funcție derivată a comunicării o reprezintă ajungerea la consens, consensul. Comunicarea nu este un acord sau un protocol, ea este comunizare. Acordul este o convenție, comunizarea este o topire de spiritualitate. În acord, lucrurile se aranjează; acordul este un aranjament, este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
cu o comunizare (consensus sau dissensus), totuși, comunicarea vizează atingerea unui consensus. Ca atare, o funcție derivată a comunicării o reprezintă ajungerea la consens, consensul. Comunicarea nu este un acord sau un protocol, ea este comunizare. Acordul este o convenție, comunizarea este o topire de spiritualitate. În acord, lucrurile se aranjează; acordul este un aranjament, este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
topire de spiritualitate. În acord, lucrurile se aranjează; acordul este un aranjament, este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate ajunge la dissensus, comunicarea un urmărește dissensus. Propensiunea în comunizare este obținerea acordului, dar, finalmente, comunicarea se realizează drept comunizare și când rezultă un dezacord. Înțelegând comunizarea că o functie generală a comunicării, vom reține funcția de consensualizare
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
este un bricolaj. Acordul este un fenomen sociologic bazat pe comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate ajunge la dissensus, comunicarea un urmărește dissensus. Propensiunea în comunizare este obținerea acordului, dar, finalmente, comunicarea se realizează drept comunizare și când rezultă un dezacord. Înțelegând comunizarea că o functie generală a comunicării, vom reține funcția de consensualizare că o derivată a acesteia. Printre cei care instaurează să-i zicem
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
comunicare. Prin acord se aduc la un loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate ajunge la dissensus, comunicarea un urmărește dissensus. Propensiunea în comunizare este obținerea acordului, dar, finalmente, comunicarea se realizează drept comunizare și când rezultă un dezacord. Înțelegând comunizarea că o functie generală a comunicării, vom reține funcția de consensualizare că o derivată a acesteia. Printre cei care instaurează să-i zicem, orientarea consensualistă se numără D. P. Cushman, G. C. Whiting
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
loc drepturi și obligații; în el, entitățile nu fuzionează. Deși în comunizare se poate ajunge la dissensus, comunicarea un urmărește dissensus. Propensiunea în comunizare este obținerea acordului, dar, finalmente, comunicarea se realizează drept comunizare și când rezultă un dezacord. Înțelegând comunizarea că o functie generală a comunicării, vom reține funcția de consensualizare că o derivată a acesteia. Printre cei care instaurează să-i zicem, orientarea consensualistă se numără D. P. Cushman, G. C. Whiting și Sarah Sanderson King. D. P. Cushman
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
is consensus based on the need for coordination” (Sanderson King S., 1989, p. 4). Această “the primary person” “lies its capacity to develop consensus” (Sanderson King S., 1989, p. 2). Repetăm, consensul este doar una dintre cele două derivate ale comunizării: consensus și dissensus. Comunicarea vizează consensus, dar nu este mai puțin comunicare dacă se ajunge la dissensus. Și dissensus constituie o formă de comunizare. Semnificațiile comunizate sunt semnificații reinternalizate. Cu alte cuvinte, prin comunicare o parte cel puțin din semnificațiile
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
Sanderson King S., 1989, p. 2). Repetăm, consensul este doar una dintre cele două derivate ale comunizării: consensus și dissensus. Comunicarea vizează consensus, dar nu este mai puțin comunicare dacă se ajunge la dissensus. Și dissensus constituie o formă de comunizare. Semnificațiile comunizate sunt semnificații reinternalizate. Cu alte cuvinte, prin comunicare o parte cel puțin din semnificațiile interne ale unui transactant sunt internalizate de un co-transactant. Branț R. Burleson arată că „when communicating, persons strive to align their expressions and interpretations
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
nu se poate insinua drept comunicator, astfel încât să inducă o comunicare de care cel vizat să nu-și dea seama. Comunicatorii comunică în calitate de “comunicatori”. Dacă nu este acreditat drept comunicator, un intervenient nu accede în comunicare. Știm că comunicarea înseamnă “comunizare”. Două persoane devin comunicatori în măsura în care comunizeză elemente și devin elemente ale unui sistem de comunicare. Un intervenient neacreditat ca atare nu are ce comuniza. Contribuția comunicațională a unui intervenient neacreditat este ignorată. Pentru a avea un cuvânt de spus în
Stefan Vladutescu: The communicative instance. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339534_a_340863]