121 matches
-
Maniu Teodor și lista continua până-n a suta mie pană. Cu masa am rezolvat-o cu har și cu aprobarea seminarului "Melchisedec Episcopul" care avea și o cantină, așa că mai toată ziulica eram de strajă la revizorat ba, la nevoie, conțopiști voluntari la scris și la ce mai era nevoie. și cum o minune are nevoie de o zi specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de grame de pâine, de dușmanul numit mașină de scris, care trebuia înregistrată la Miliție, de pachetul de Kent sau de săpunurile Lux și Rexona, care serveau ca monedă de schimb atunci când doreai o favoare din partea unei secretare, a unui conțopist, a unui medic? Dar oare ne mai amintim de întreruperea frecventă a luminii electrice și lipsa totală a căldurii în iernile de pomină când termometrele înregistrau temperaturi sub - 17 grade Celsius? Sau cozile de sacoșe de la lapte și iaurt sau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și să permită prescrierea răspunderii penale. Sistemul mutant de la Finanțe. Stimulentul care stimulează viciul De ce greva funcționarilor de la Finanțe arată mai radicală decât altele, chiar decât protestul polițiștilor, cum a fost el: violent, vulgar și fâsâit în câteva ore. De ce conțopiștii și birocrații, specie de birou agresivă în alte moduri, de regulă subterane, s-au răsculat la vedere, pe holurile Ministerului? Explicația cel mai ușor de vândut la TV: pentru că au pierdut stimulente, au venituri de trei ori mai mici și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
, Paul I. (pseudonim al lui Daniel Paul Ionescu; 15.II.1910, București - 7.X.1983, București), prozator. D. a fost, după cum menționa el însuși într-un text parțial autobiografic, „feciorul mai mic al lui Ioan Ionescu, conțopist la un minister”, care „comitea și el, în secret, poezie”, și al Elizei. Autor precoce al unor încercări literare, editează, la începutul adolescenței, împreună cu câțiva colaboratori de aceeași vârstă, revistele efemere „Țânțarul” și „Idealul tinerimii”. La vârsta de șaisprezece ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
elită formatoare la rândul-le, erau la alte categorii sau fără apartenență politică. S.B.: Erau blocați pentru un timp. D.T.: Exact. Era o tâmpenie, pentru că macheta asta organizatorică de la București era fundamentată pe o percepție. Bobu și cu Dăscălescu, doi conțopiști și cadriști, gândeau: Atâția de un fel, alții de altul". Cei de la propagandă vedeau altfel, nu erau chiar proști. S.B.: Era diferență între cele două viziuni. D.T.: Diferența era că cei de la cadre luau și decupau din voința tovarășului Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Sorin Lavric Eugeniu Coșeriu, Istoria filozofiei limbajului. De la începuturi până la Rousseau, trad. și indice de Eugen Munteanu și Mădălina Ungureanu, Editura Humanitas, București, 2011, 520 p. Sunt oameni cu ușurință verbală care resimt scrisul ca pe un supliciu de conțopist. A buchisi cuvinte pentru a le întinde sintactic de-a lungul paragrafelor li se pare o caznă stearpă, a cărei corvoadă preferă s-o lase în seama scribilor. Din această categorie făcea parte Eugen Coșeriu: o natură eminamente orală căreia
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
Anghel) de la moartea amândurora. Reacții la parodiile lor a avut, prin revistele vremii, un alt dezmoștenit al istoriei literare, Topîrceanu. Cronica veselă care i-a provocat cunoscutul Răspuns al micilor funcționari se cheamă (sic!) Elegie. Deplângerea, destul de neîndemânatică, sorții de conțopiști. Mai reușită este, însă, o altă elegie, recapitularea, cu multă milă de sine, a unei vieți de poet nerăsplătit. O reproduc aici, ca pe o amară, totuși, privind dinspre viitor, presimțire: „În cursul vieții meleatât de triste?/ Am scris atâtea
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
autoarea avînd vigilență cinegetică, adică intenția de a vîna acele paragrafe care nu au fost acoperite de lespezile limbajului de anchetă. De aceea, cînd dă peste episoadele în cauză, autoarea simte cum mațul lung al clișeelor se întrerupe, iar opera conțopistului aflat în pielea subofițerului încetează, spre a lăsa loc adevărului căutat. Din acest motiv, valoarea volumului stă tocmai în petele de adevăr pe care Ioana Diaconescu a reușit să le extragă din molozul de fragmente birocratice care împînzesc catastifele de
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
cuvinte" ale jefuitorului de bănci, desprinse dintr-un slow trist și languros, aduc acea poezie cu care personajul traversează spațiul dintre realitate și legendă. Dillinger are șarm, nu este un serial killer și nici un individ madoffian frecându-și mânecuțele de conțopist veros, - viitorul era însă al lor -, fericit că a tras pe sfoară câteva milioane de nefericiți. Dillinger este și printre ultimii, dacă nu ultimul bandit manierat pentru care banii sunt mai puțin decât felul de a trăi periculos, și cu
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
lipsi ura de sine. După prăbușirea despotismului și a economiei de penurie comuniste, sunt puse acum la încercare sistemul capitalist și ideologia sa, dura economie de piață și puterea băncilor.“ (p. 152) Sînt pagini în care Grass prinde acribie de conțopist, ținînd registrul greutăților de care se izbesc estgermanii, și o face cu bucuria celui care, peste ani, speră că va fi citit ca un vizionar al prăbușirii germane: șomaj, încălcări repetate ale Constituției, ideologia mercenară a economiei de piață, ivirea
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
goale, unicitatea lor estompîndu-se sub șirul sterp al poncifelor deconcertante. Volumul e o arhivă de consemnări glaciale, ivite din uscăciunea de grefier a unui filolog care, neavînd pătrundere psihologică, a vrut să-și suplinească deficiența printr-o migală sisifică de conțopist viager. Iată un exemplu de memorialistică care nu lasă godeu în mintea cititorului, pînă într-atît de sărace sunt detalii în stare a se întipări în sufletul celui care le parcurge. În fond, sterilitatea volumului vine dintr-o debilitate a facultății
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
Crăciun, țintuit într-un scaun cu rotile, sugestie ironică a neputinței, invocă în fața lui Lowry puterea regulamentului. Simpla afișare a insignei de funcționar la etajele superioare, la Information Retrieval, îi face pe soldați să încremenească în poziție de drepți în fața conțopistului timorat. Cine exercită puterea, cine este Big Brother, ce chip are Dumnezeul acestui imperiu, divinitate care se ascunde în spatele regulamentului sau a unei măști hidoase de bebeluș surîzător? Ca și în romanele lui Kafka acest lucru rămîne un mister, puterea
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
la degetul mic al politicienilor. Ca să n-avem nici un dubiu, legile privind "defăimarea țării" și "ofensa adusă autorității", inspirate din intoleranța de tip medieval, sunt mânuite cu tot mai multă dexteritate de indivizi pe care destinul i-a transformat din conțopiști oarecare în mare vedete ale vieții publice. În aceeași logică, nu mă pot împiedica să admir amestecul de surzenie și aroganță cu care puterea tratează chestiunile neconvenabile. Degeaba ne sfătuiește dl Michael Guest, ambasadorul american, să luăm de coarne taurul
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
matematica tocmai aceasta face, în primul rînd." (p. 83) Să încercăm să spunem în alt fel ceea ce fragmentul spune deja: matematicianul nu calculează, ci gîndește, dar, întrucît gîndește, el este silit să calculeze. Calculul nu este o manie contabilicească a conțopiștilor mînuitori de cifre, ci forma cea mai eficientă de generalizare a valabilității unui gînd. Calculul nu înseamnă operațiuni elementare repetate la infinit, a căror legătură cu realitatea este cu neputință de găsit, ci calcul este îmbinarea unor simboluri în care
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Pe cît de firesc suna nuanța aceasta acum un mileniu, pe atît de ofensatoare cade ea azi. Între timp, filosofia sa emancipat de teologie și, în consecință, și-a tăiat craca metafizică de sub picioare, preschimbînduse într-o disciplină stearpă menită conțopiștilor cu apucături de logicieni. Din nou se confirmă ponciful că modul de a formula o chestiune e ghidată de concluzia la care vrei să ajungi, și cum concluzia e dată de perspectiva asupra lumii, prăpastia dintre noi și Damianus se
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
cele trecute) te apucă de nasturele de la haină sau de ce pot și-ți urlă la ureche sau în difuzoare "îți spun eu, dom'le!", cerându-ți să le crezi orbește și să renunți la orice spirit critic. Bieți funcționărași sau conțopiști de rând până mai ieri, azi se pricep la agricultură, la finanțe, la oțelării și mari furnale, la comerț exterior, la UE și la NATO, la politică mondială și la geostrategie, încât te întrebi câți oameni de bun-simț or mai
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
tenebrele nopții, Mișu îl aude brusc pe falsul soț strigîndu-i "Cu nevastă-mea, mizerabile! Te-am mîncat!", îl lovește cu bastonul său noduros "drept în frunte" pe nenorocitul Mitică și-l ucide pe loc. Farsa plănuită la berărie de cîțiva conțopiști se sfîrșește, astfel, dramatic prin apariția spaimei care anulează într-o secundă buna dispoziție și "uzul rațiunii". Aflăm, din spusele martorului, că Mișu mai dăduse probe de frică electrizantă și că într-un rînd amenințat cu bătaia "s-a bolnăvit
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
începând de prin decembrie când stătea să ningă, de fapt el tușea când trăia o plictiseală de peșteră, ca să nu-i spunem o moarte înceată, moleculară, însă foarte, foarte sigură, moartea fără microbi, sinucigașă, mai ales când ești un biet conțopist, ceva, acolo, un păianjen cu cotiere, în cotloanele unui birou inospitalier, fără vreo speranță de avansare alta decât spre o bătrânețe vânătă, dar și aceea inaccesibilă, improbabilă, mereu amânată pentru a parcurge cât mai încet, mai analitic, tot răul de
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
secretarului primăriei, care o ținea pe-a lui. Revolverul din mîna lui Mitică, și gaura din tîmpla lui pledau pentru o asemenea interpretare. Șeful de post, care mai avusese de-a face cu două sinucideri cu pistolul, îi ținea isonul conțopistului de la primărie. În cabinet mirosea a alcool, ceea ce-i amintea de ambele asemenea sinucideri la care fusese chemat. În paharul de pe biroul lui dom Mitică mai erau două degete de coniac, a remarcat Pomenea, în sprijinul părerii sale. Poate că
Scrisoarea primarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6878_a_8203]
-
receptarea în lumea din care au provenit, iar lumea lui este în primul rând o lume românească, lumea unei Românii profunde de care ne îndepărtează caricaturile folcloristo-butaforice gen "Eterna și fascinanta Românie" sau kitschul triumfalist al "fabulospiritului" emanat de cine știe ce conțopist prăfuit, ambele exportate cu tam-tam ca material autentic românesc. Filmul a fost prezentat recent la închiderea primei ediții a festivalului de scurt metraj de la Piatra-Neamț, "Festivalul de Piatra". Constantin și Elena sunt numele celor doi pontifi, împărat și împărăteasă, puși
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
Numai că simbolurile folosite aici nu sunt inspirate de filmele hollywoodiene, ci am învățat să le decodăm din cărțile de istorie sau chiar din experiența proprie: pentru noi, înseamnă cu siguranță cu totul altceva, atunci când un securist maghiar interoghează un conțopist mărunt. Joi, 22 noiembrie, ora 18.30 ”Ungaria sălbatică”, 2011, 52 min., film documentar științific, subtitrat în limba română Regia: Török Zoltán Imaginea: Török Zoltán, Mosonyi Szabolcs, Gortva Attila, Jan Henriksson Montajul: Hatgittai László Muzica: Kolja Erdmann Documentarul urmărește viața
Săptămâna Filmului Maghiar la MȚR. Vezi programul by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80780_a_82105]
-
cu trei iezi și strig: Amedeu sau cum să scăpăm de el... Se lasă o tăcere neagră. Abia atunci Paul mă descoperă și țipă la mine enervat, - mai ales că replica eu o rostisem în franțuzește: "Tu să taci acolo, conțopistule, și vezi-ți de treaba ta!"... M-am uitat la el ce m-am uitat... așteptai vreun sfert de secol; am așteptat așa, gândind... Pe urmă, la capăt, apăru... Leo Negotei pe funie, coborând... mirat de ținerea mea de minte
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
ochi, cronicarul rușinîndu-se singur de aberația afirmațiilor pe care le-a făcut odată. În al patrulea rînd, cronicarul suferă de optica efemeridei culturale: știe că viața textelor de gazetă e scurtă, iar gîndul perisabilității îi insuflă un aer frivol de conțopist literar. Cînd știi că scrii de la o săptămînă la alta articole a căror literă se va acoperi de o implacabilă patină de uitare, ochiul n-are cum să nu împrumute o umoare superficială. Toți visăm la texte încrustate în eternitate
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
de a (supra)viețui: mesajul e foarte clar în : "Te uiți la mine, da, scriu poezii/ fără să fiu un mutilat de război/ (al războiului rece?) sau măcar astmatic/ scriu poezii noaptea îmi sprijin degetul de/ frunte precum profeții precum conțopiștii/ de la curțile faraonilor precum sinucigașii/ care își scriu mesajele un fel de proces verbal/ prin care dau în primire lumea asta alterată/ grețoasa desigur/ pînă la urmă e o plăcere egoistă lucrul mîinilor/ e deosebit de abstract - dar trece luna/ eu
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
pe divanu-i (ce noaptea îi e pat) de-a valma-s aruncate Ciorapi, papuci, maieuri și corsete. Eu, Tiresias, batran cu sâni ridați Văzut-am scena, și proroocit-am restul - Și eu îl pândeam pe oaspele așteptat El, tânărul bubos, sosește Conțopist la un mic agent imobiliar, cu o privire îndrăzneață Unul din cei de jos, căruia siguranța îi stă Ca o pălărie de mătase unui milionar Bradford Vremea-i propice, după cum ghicește, Masa e gata, ea-i plictisită și obosită, Încercările
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]