254 matches
-
adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privi intuitiv și în esecuțiunea de-a observa cu fidelitate individualitatea ca reprezentantul unei idei. Numai prin aceasta e ridicată la înălțimea unei figuri poetice și asupra nivelului unei arătări întîmplătoare, luate din viața comună. Așadar ținta absolută a unei concepțiuni ideale este ca actorul să vadă în caracter, presupunând că acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acela merită numele acesta, pe reprezentantul unei idei generale, a unui principiu care s-a întrupat numai în această formă individuală. Cu deosebire la naturele așa-numite ideale aceasta se și cunoaște îndată, și actorului i se impune o asemenea concepțiune ca singura care poate fi a poetului. În Vergina d'Orleans, în Iphigenia, în Iulia, în Desdemona și Imogen va recunoaște îndată fiecine niște caractere generice în cari s-au întrupat în esistențe individuale idei etice și simțăminte din cele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebui cel puțin să vadă în ele oameni generici, organe a intereselor și simțămintelor celor mai sfinte - acuma orcît ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
slăbiciuni și perversități generale omenești. O concepțiune ideală se ridică la aceea că privește intuitiv în acești indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-aceea și cu mult mai rară concepțiunea ideală a caracterelor acelora prin cari omul e vătămat în participarea lui cea mai plină de entuziasm pentru eroii celor mai nobile simțăminte umane; a caracterelor acelora formate dintr-o materie mai ordinară și înconjurate de coaja vârtoasă a realității
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
milă naturele cele mai escelente. Aceste tipuri ce par egoiste, cari pentru simțământul natural par a avea absolută nedreptate față cu tipurile ideale, pe când ele în realitate au și reprezintă un drept mare, aceste tipuri sânt prea ușor espuse unei concepțiuni triviale și nedemne, deși prin aceasta se pervertează și degradă adesea opera poetică. Aducem aminte de tipuri cum e: Carlos în Clavigo, Burleigh, Antonio Montecatino, Octavio Piccolomini ș. al. Un actor care nu vede în ei decât niște oameni egoiști
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de tipuri cum e: Carlos în Clavigo, Burleigh, Antonio Montecatino, Octavio Piccolomini ș. al. Un actor care nu vede în ei decât niște oameni egoiști cari cugetă la ruina altora și cari se bucură de pieirea lor, acela are o concepțiune ordinară, pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru că el nu poate să vadă în ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului unei concepțiuni ordinare e Carlos din Clavigo: o concepțiune care-ar vedea în el pe sarcasticul și calculatorul sfărmător a unei fericiri străine și pe sfătuitorul malițios a slăbiciunii lui Clavigo, pe când el, din contra, el e reprezentantul rațiunii oamenilor de lume
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei pe reprezentanții unor interese obiective și să-i recunoască că, cu toată nemiloasa lor intervențiune în împrejurări, ei totuși sânt organele unor idei îndreptățite. Dintre toți aceștia cel mai espus pericolului unei concepțiuni ordinare e Carlos din Clavigo: o concepțiune care-ar vedea în el pe sarcasticul și calculatorul sfărmător a unei fericiri străine și pe sfătuitorul malițios a slăbiciunii lui Clavigo, pe când el, din contra, el e reprezentantul rațiunii oamenilor de lume, a unei rațiuni oricum nesentimentale, și care-apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
minorean, pentru ca să-i aplaneze calea pe care, după părerea lui Carlos, el era chemat de-a îmbla. Cine nu vede în Burleigh decât pe omul cu inima aspră, care triumfează de pieirea Mariei și cine apoi traduce această {EminescuOpXIV 339} concepțiune a sa și în reprezentare acela ne aruncă într-o sferă ordinară, pe când el ar trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebui să vadă în Burleigh pe reprezentantul intereselor statului englez, care în moartea Mariei vede singura garanție pentru liniștea statului și pentru principiul protestantic. Ce se atinge de Antonio apoi am pomenit deja [mai] sus, cu ocaziunea naturei invidiei, despre concepțiunea ordinară de care are parte în contrast cu cea ideală de care ar trebui să aibă parte. El e un om de stat în toată puterea cunoștinței de sine. Însă ce mare diferență pentru opera poetică când înainte-ne ar sta un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care se apucă poetul desperat, unde rămâne apoi ideea întregei opere de arte, care se mișcă în jurul împăcări celor două antiteze, a idealității unilaterale pe de-o parte, a realității raționale pe de alta. Aceste esemple pot să arate însemnătatea concepțiunii ideale într-o sferă în care simțirea nemijlocită alunecă adesea [astfel] încît în reprezentantul rece și rațional a unor interese îndreptățite ea nu vede decât oameni cu inima aspră și care râd de entuziasmul cel mai fierbinte. Așadar conceperea ideală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a vedea în el pe reprezentantul unor idei oarecare. Legea aceasta generală rămâne valabilă chiar pentru caracterele acelea cari urmăresc interese egoistice prin crime și sacrilegii. Aicea conceperea ideală merge până la izvoarele activității omenești și pătrunde până la miezul acelei concepțiuni despre lume din care se arată înțeleasă și deplin consecventă atât natura unui asemenea caracter pre cât apare de necesară relațiunea sa față cu ordinea lumei ce se desfășoară în drama întreagă. Natura intereselor egoistice și cercul în care sacrilegiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consecventă atât natura unui asemenea caracter pre cât apare de necesară relațiunea sa față cu ordinea lumei ce se desfășoară în drama întreagă. Natura intereselor egoistice și cercul în care sacrilegiile se comit implică aicea o deferință calitativă. Astfel o concepțiune ideală nu va vedea în Ricard al III-lea numai pe-un scelerat abstract care-și râde de orce drept uman și divin și care prin asta cade sub greutatea justiției criminale, ci va vedea în el pe un om
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
referințele cele mai mari și care întrebui[n]țează însușirile aceste puternice pentru îndestularea cea mai fără considerațiune a unui egoism imens, care însă, prin ținta sacrilegiilor lui - coroana Engliterei - e ridicat asupra sferei unor interese ordinare. Mai încolo o concepțiune ideală va pătrunde până la cele din urmă rădăcini a acestor principii demonice a lui Ricard și va vedea în Ricard, cel fizic nedreptățit, respins de la plăcerile amorului, acel caos de ură care se răzbună contra naturei, o natură care i-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
principii demonice a lui Ricard și va vedea în Ricard, cel fizic nedreptățit, respins de la plăcerile amorului, acel caos de ură care se răzbună contra naturei, o natură care i-a închis gustarea celor mai fericite simțiri. În fine o concepțiune ideală va vedea în el piatra de-ncheiere a unui întreg gen de oameni ce-au alergat din crimă în crimă, caractere prin cari brațul Nemesei istorice 422v răzbună asupra individelor ceea ce neamurile a păcătuit contra altora. Această concepțiune e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o concepțiune ideală va vedea în el piatra de-ncheiere a unui întreg gen de oameni ce-au alergat din crimă în crimă, caractere prin cari brațul Nemesei istorice 422v răzbună asupra individelor ceea ce neamurile a păcătuit contra altora. Această concepțiune e departe de-a acoperi cumva grozăvia crimei or demonismul cugetărilor, din contra, ea mărește încă grozăvia și ororarea asupra unei perversități atât de radicale a unui spirit dotat în sine cu-atîta bogăție și ea ni va depărta totdeuna de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumva grozăvia crimei or demonismul cugetărilor, din contra, ea mărește încă grozăvia și ororarea asupra unei perversități atât de radicale a unui spirit dotat în sine cu-atîta bogăție și ea ni va depărta totdeuna de aspectul unui criminal ordinar. O concepțiune ideală chiar în Iago nu va vedea un scelerat ordinar, ci ea puind, parte, greutate pe motivele urei lui, onoarea lui adânc rănită prin deconsiderare și prin prepusul unui adulteriu, parte prin o superioritate de spirit și prin coloritul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parte, greutate pe motivele urei lui, onoarea lui adânc rănită prin deconsiderare și prin prepusul unui adulteriu, parte prin o superioritate de spirit și prin coloritul de umor pe care poetul i l-a dat cu intențiune, în toate astea concepțiunea ideală va găsi momente cari ridică această figură într-o sferă mai nobilă, fără ca cu asta să îmblînzească câtuși de puțin îngrozitoarea răutate cu care el urmărește ținta răzbunărei sale. Cu deosebire în naturile ce se numesc demonice concepțiunea ideală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astea concepțiunea ideală va găsi momente cari ridică această figură într-o sferă mai nobilă, fără ca cu asta să îmblînzească câtuși de puțin îngrozitoarea răutate cu care el urmărește ținta răzbunărei sale. Cu deosebire în naturile ce se numesc demonice concepțiunea ideală merge, cum am zice, într-acolo de-a le ținea asupra noroiului unei sceleratețe comune și-a unei viciozități ordinare, și va face-o aceasta prin aceea că va merge până la izvoarele opiniunilor și prin aceea că va da
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]