119 matches
-
a integrat teoria claselor și conflictului social în ecuația devenirii vieții economice, deschizând astfel un larg orizont orientat spre construcția sociologiei economiei. Analiza modului în care Marx a ajuns la aceste idei, valoarea lor în timp (invenții pure sau real conceptualizat?), semnificația lor pentru sociologia actuală sunt sarcini pe care trebuie să le asume cercetarea sociologică. Istoria sociologiei își îndeplinește menirea dacă le evidențiază și le trece în revistă. Apărătorii (astăzi suntem în situația istorică de a constata că mulți dintre
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
că relația dintre X și Y nu este de formă liniară, sau că există efecte non-aditive între variabile, ceea ce ne-ar obliga să ne regândim modelul. Mai problematică însă este situația în care factorii reziduali dintr-o regresie liniară corect conceptualizată apar cu un tipar nealeatoriu. Aceștia ar putea să nu aibă o variație constantă (cunoscută și sub numele de heteroscedasticitate, având de exemplu tendința să crească sau să descrească odată cu valorile lui X). De asemenea, s-ar putea ca factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stilul de viață al pacientului. Stilul de viață este perfect abordabil prin terapie cognitiv-comporatmentală. Chiar în cazul unor tulburări în care factorul genetic este decisiv (de exemplu, tulburări autozomal dominante), intervenția cognitiv-comportamentală este importantă pentru: 1) reacția la aceste tulburări, conceptualizate ca un A în cadrul modelului ABC cognitiv; 2) procesele decizionale (de exemplu, a avea sau nu un copil) cu referire la aceste tulburări (de exemplu, tehnici de decizie, schimbarea stilului de viață etc.); și 3) exprimarea acestor tulburări într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la pacientului. Stilul de viață, așa cum am arătat anterior, este perfect abordabil prin terapie cognitiv-comporatmentală. Chiar în cazul unor tulburări în care factorul genetic este decisiv (de exemplu, tulburări autozomal-dominante), intervenția cognitiv-comportamentală este importantă pentru: 1) reacția la aceste tulburări, conceptualizate ca un A în cadrul modelului ABC cognitiv; 2) procesele decizionale (de exemplu, a avea sau nu un copil) cu referire la aceste tulburări (de exemplu, tehnici de decizie, schimbarea stilului de viață etc.); 3) exprimarea acestor tulburări într-un tablou
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
actorilor. La Pariziana totul capătă aspectul unui joc: apariția spectaculoasă în scenă prin impactul imediat, gesturile și cuvintele ulterioare că șoc audiovizual care incearca dezlegarea enigmei. Șocul vizual este cel mai puternic. Pariziana creează mizanscene în care este vizibilă, chiar conceptualizata, o nouă idee de teatru, susținută de o imagine conturată în întregime prin relația actorului cu spațiul, promovată de reformatori ai scenei moderne cum ar fi Stanislavski, Meyerhold, Vahtangov, Tairov. Anumite divergențe artistice dintre acești mari regizori țineau în mare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care se emit soluții bazate pe percepția personală, subiectivă, fără a se lua în considerare toate elementele cazului și din acest motiv părerile vor fi diferite și controversate. 3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei, conceptualizate, ierarhizate și sistematizate. Se pot folosi întrebări de genul: care sunt argumentele pro / contra, cu care ești / nu ești de acord, care sunt consecințele pentru partea adversă, care sunt alternativele. Elevii dau o soluție finală în cazul cercetat. Nu este
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
reconstruire și editare, artiștii postproductivi acționează ca agenți specializați ai unei culturi a reaproprierii 65. Aproprierea este unul dintre conceptele determinante ale poeticii teoriei postproductive, desemnând alegerea unui obiect și utilizarea ori modificarea lui în funcție de o intenție specifică. Prima manifestare conceptualizată a aproprierii ar fi readymade-ul, care e creat prin privirea artistului și nu printr-o abilitate manuală. Astfel, potrivit lui Duchamp, care ar fi inițiatorul acestui nou mod de a aborda practica artistică, a crea înseamnă a insera un obiect într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Statele Unite); culturi în care punctualitatea este relativ importantă, deși uneori oamenii întârzie (Argentina, Bolivia, Franța, Italia, Portugalia); culturi în care punctualitatea este aproximativă (Algeria, Islanda, Irlanda, Liban, Spania); culturi în care întârzierile sunt frecvente (America Latină, Orientul Mijlociu, Africa). Timpul este deci conceptualizat diferit de la o cultură la alta: pe de o parte, ca un bun ce poate fi folosit, planificat și economisit, iar pe de altă parte, ca un element puțin important comparativ cu evenimentele ce pot apărea sau cu relațiile interumane
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
artă presupune un paradox metodologic. În timp ce ontologia artei presupune investigarea tipului de entitate al operei, a instanțelor sale multiple, a relațiilor dintre elementele constitutive operei, precum și a identității sau a denumirii artelor, în contemporaneitate arta se eliberează de orice formă conceptualizată și devine o acțiune artistică. Astfel, orice fel de indentificare și de definire a artei intră în contradicție cu ceea ce putem numi jocul liber al artei. Un astfel de raport ne face să interpretăm opera de artă prin intermediul ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
368. Cu toate acestea, individul nu este afectat de contradicția în sine, tocmai datorită felului cum se structurează aceasta și datorită faptului că identitatea îmbină diferite elemente și conturează un sistem de referință, care este interiorizat, fără a fi neapărat conceptualizat. Identitatea este rezultatul unor serii de percepții și reprezentări ale unor factori și elemente, însă acestea nu se referă numai la propria persoană sau la propriul grup, ci au în vedere și non-eul și non grupul, în sensul că identitatea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
degrabă asemeni unei proprietăți care ne aparține, decât o senzație pe care o trăim și pe care încercăm să o descriem" (Mary Warnock, Memory, London, Faber and Faber, 1987, p. 39). 62 Spre deosebire de memoria individuală, memoria socială este mult mai conceptualizată, întrucât imaginile pot fi transmise la nivel social numai dacă sunt simplificate, proces necesar pentru ca imaginile să fie înțelese de membrii grupului și transmise ușor, și introduse în categorii cu ajutorul convențiilor, pentru a avea aceeași semnificație pentru toți. (James Fentres
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
publică românească, nu m-aș fi trezit în fața unui obstacol adeseori întâlnit: pe de-o parte, conceptele teoriilor occidentale, ca și teoriile însele, au un referențial slab în realitatea românească; pe de altă parte, realitatea românească este slab sau artificial conceptualizată. Previn de la început pe cititoare și cititori că, deși conceptul le sună dulce-alinător, ca și cel blagian al spațiului mioritic, el are altă încărcătură, deloc flatantă pentru noi. Am plecat, asemenea multora dintre dumneavoastră, de la câteva întrebări care nu pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este în întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar un lexic comun la care istoricii să facă apel cu precădere. Școala, universitatea etc. nu fac nimic în acest sens și cel mai adesea consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
promovare a schimbării în plan educațional. Astfel, în plan filosofic, paradigmatic, putem afirma că, deși aparent reprezintă o noutate, schimbarea ca principiu și ca acțiune a făcut obiectul teoriilor filosofice din perioada antichității 6, chiar dacă nu într-o manieră explicită, conceptualizată cum se întâmplă astăzi. Ceea ce marchează diferența între vechile abordări și cele actuale este dat de ritmul alert în care se derulează schimbările, precum și de dimensiunile pe care le poate atinge schimbarea. Ea vizează atât latura personală, individuală, cât și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
5 PARTENERIATELE ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎNTRE DEZIDERAT ȘI REALITATE În tot timpul procesului analitic am gîndit categoriile ca abstracții care nu reprezintă un individ sau povestea unui grup, ele sînt relatările mai multor participanți sau grupuri, reduse și reprezentate în termeni înalt conceptualizați și relaționați pentru a explica, în sens general, ce se întîmplă. În rețelele semantice am relaționat categoriile și subcategoriile ca să explicăm cît mai strîns un aspect sau altul (temă) a fenomenului social investigat. De fapt, începînd cu analiza primului interviu
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă. Unele din efectele psihofiziologice ale stresului pot fi privite ca fiind adaptative, prin faptul că pregătesc persoana să răspundă, sau neadaptative, prin faptul că sunt dăunătoare sănătății. Stresul a fost de asemenea conceptualizat ca rezultat al capacității de auto-eficiență a persoanei (Lazarus și Folkman, 1987Ă, rezistență (Maddi și Kobasa, 1984Ă și îndemânare (Karasek și Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două capitole sînt mai accentuat teoretice, o parte din ideile anterioare sînt reluate și analizate cu instrumente mai specializate. Conservatorismul postbelic, naționalismul, utopianismul sau postmodernismul fac obiectul unor discuții mai conceptualizate decît în prima parte. O legitimare la rece a atitudinilor explozive de acolo, am putea spune. Și încă o dată o dovadă de construcție abilă a unui volum care n-ar trebui să lase pe nimeni indiferent. Caius Dobrescu, Inamicul impersonal
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Gavoty. A.S.: Această polifonie a lui e ceva inimitabil cred eu. Putem imita puțin exteriorul, dar nu și spiritul acesta al heterofoniei, care predomină în trei sferturi din Oedip, în Simfonia a III-a, cu cor, deși nu foarte clar conceptualizat - poate mai târziu, în ultimele lucrări, să fie conceptualizat. Mă gândesc la Cvartetul cu pian în re, în Cvintetul cu pian, la Simfonia de cameră, mă gândesc la al doilea Cvartet de coarde op. 22, dar chiar și la primul
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
însăși." (136) Conceptele criticii au o latență dogmatică. Conceptualizarea comportă măsură și echilibru, prudență, chiar suspiciune. Preferabile sunt ambiguitatea, intuiția, misterul, (cvasi)mistica ori mistica directă. De aceea, N. Balotă remarcă, într-un fel implicat, filosofia și "estetica (foarte puțin conceptualizate)" ale lui Th. Hardy (340). Grav cu viziunea ontică, N. Balotă e ironic cu tehnica, forma, până la urmă cu metoda. Îi citește în acest mod mai ales pe scriitorii cei mai admirați. Iată, în cazul lui W. Faulkner: "Tot ce
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
înviorător smaragdul, ori alburile unor pereți care reflectă cu tărie lumină, servind totodată drept așternut unor grafitti-uri negre, scuturate de nerv, trezesc privitorului o stare de satisfacție greu traductibila în cuvinte, pentru că specificul plastic, limbajul sau vizual, nu se lasă conceptualizat. Bucurie lirica? N-aș spune, desi suntem undeva pe-aproape. E mai mult o afirmare constatativa, un atestat că azurul există, ca roșul solar cu palori incendiare face parte din izbucnirile universului și că Bogdan Lascăr știe să fie atent
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
Valeria Guțu Romalo Ca instrument al comunicării - funcție definitorie presupusa explicit și implicit dintotdeauna, indiferent de mod de abordare, de punct de vedere sau de concepție - limba (că și comunicarea) este conceptualizata - intuitiv sau științific - în esențialitatea ei pozitivă, de liant al vieții sociale, de mijloc de înțelegere. Dacă "menirea" ei este neîndoielnic social benefică, utilizarea ei este compatibilă și cu multiple efecte negative, adeseori voite, intenționate, dar, nu de puține ori
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
câștigă imediat, pentru că are anvergură, dificultăți de omologare și necesită o pregătire teoretică specială. Pe cât e de greu să o accepți fără reproș, pe atât e de greu să contra-argumentezi, pentru că observațiile sunt prinse într-un sistem de lectură bine conceptualizat, căruia nu-i poți opune decât un alt sistem de lectură și alte concepte. Viziunea critică a lui Marin Mincu despre poezia românească a secolului XX este consolidată de un îndelung exercițiu de receptare, început în 1966, și de o
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
legat profund de spațiul artistic clujean, el nu se înscrie, la o privire mai atentă, în nici unul dintre stereotipurile picturii ardelenești. Departe și de paroxismele cromatice, reflexe tîrzii ale expresionismului nordic sau, mai exact, germano-maghiar, și de acea componentă reflexivă, conceptualizată și ideologizată a celor care s-au apropiat în ultimul deceniu de expresiile alternative și de mediile neconvenționale, Mihai Percă este mai aproape, în mod paradoxal, de reflexele și de sensibilitatea sudului. Ca vecinătate imediată a picturii sale este spațiul
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
ce s-a întâmplat în situația cercetată, care sunt părțile implicate, ce elemente sunt importante, lipsește ceva semnificativ din prezentarea faptelor, de ce au acționat cei implicați în acel mod? Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei, conceptualizate, ierarhizate și sistematizate. În acestă etapă se pot folosi întrebări de genul: care sunt argumentele pro /contra, cu care ești /nu ești de acord, care sunt consecințele pentru partea adversă, care sunt altemativele? Elevii dau o soluție finală în cazul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ar trebui să existe? Cu siguranță, societatea modernă complică, indefinit, însuși actul creației. El se regăsește înghesuit într-o schemă rigidă a istoriei culturale, cu un sens presupus evolutiv, cu o raportare devenită canon - la un trecut în mod excesiv conceptualizat, schematizat, sublimat. În felul acesta, actul creației nu mai este individual, ci colectiv. El nu mai aparține individului decât în măsura în care aparține și colectivității. Faptul de a fi, individual, cu manifestările sale naturale, intrinseci, firești, dominate de simpla tendință de a
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]