213 matches
-
didactice pentru clavecin. Deși scrise cu scop didactic, ele poartă pecetea geniului bachian, în special, fugile Clavecinului bine temperat sunt strălucite fugi artistice, lipsite de orice urmă de pedanterie sau schematism didactic. Clavecinul a avut un rol important în creația concertantă. Piesele solistice, cu acompaniament de orchestră, se executau în saloanele principilor, fiind un gen adresat unei elite, și nu publicului larg. Concertele pentru clavecin sau pentru alte instrumente, cu acompaniament de orchestră, au o amploare mai mare, tinzând spre un
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
pentru două clavecine și orchestră; două Concerte pentru trei clavecine și orchestră și un Concert (transcris după cel pentru patru viori de Vivaldi) pentru patru clavecine și orchestră. Un triplu Concert pentru flaut, vioară, clavecin și orchestră completează seria lucrărilor concertante cu clavecin principal, de fapt un "concerto grosso" prin numărul mare de soliști. Concertul în re minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
prima vioară a orchestrei caligrafia convingător aspirația muzicianului Ioan Fernbach (n.n.) dornic de a statua un nivel înalt de profesionalism. [...] ca solist, a semnat partituri importante ca «Șeherezada» de Korsakov, «Așa grăit-a Zarathustra» de R. Strauss, prim-audiția Simfoniei concertante de Haydn ori a Concertului pentru vioară, violă și orchestră de [Wilhelm Georg] Berger” sau "O viață de erou", "Till Eulenspiegel" de Richard Strauss, Missa în si minor, Matheus Passion de Bach, Missa Solemnis de Beethoven (n.n). (Doru Murgu
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
oraș. După o lungă absență de pe scenele de concert, studiile doctorale îl readuc pe în postura de interpret al operei chopiniene, incluzând în repertoriul său atât lucrările originale, cât și transcripțiile acestora. Subiectul doctoratului, " Frédéric Chopin - repertoriul cameral și lucrările concertante", regăsește ecouri în prezentul anului 2010 tocmai prin aniversarea bicentenarului nașterii compozitorului polonez. În ceea ce privește festivitățile “Anului Chopin” - așa cum a fost denumit de UNESCO -, eforturile lui Eugen Nazare își fac simțită prezența în Cluj-Napoca, prin recitalurile instrumentale "A Different Chopin", "Eternal
Eugen Nazare () [Corola-website/Science/319456_a_320785]
-
Piano and Orchestră (1963) Harlequinade (1965) Brahms-Schoenberg Quartet (1966) Jewels (1967) Emeralds Rubies Diamonds La Source (1968) Who Cares (1970) Tschaikovsky Suite No. 3 (1970) Stravinsky Festival (1972) Pulcinella (with Jerome Robbins) Stravinsky Violin Concerto Symphony în Three Movements Duo Concertant Lost Sonata Divertimento from "Le Baiser de la fée" Choral Variations on Bach's "Vom Himmel Hoch" Danses Concertantes Scherzo Á La Russe Cortège Hongrois (1973) Coppélia (1974) Variations pour une porte et un soupir (1974) Ravel Festival (1975) Sonatine Tzigane
George Balanchine () [Corola-website/Science/326486_a_327815]
-
respingă structura de "concerto grosso" a lui Corelli, pentru a impune foarte repede forma mai scurtă (între opt și zece) a concertului cu solist în doar trei mișcări simetrice (repede-lent-repede). Solist el însuși, Vivaldi, practica cu mare naturalețe această formă concertantă, atunci când sonata, simfonia sau cvartetul erau, de asemenea, pe punctul de a-și face apariția. Înzestrat cu un auz excepțional, virtuoz curajos care improviza cu plăcere și dirijor celebru (unul dintre primii din istorie), Vivaldi și-a consacrat întregul geniu
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
instrumente. Vivaldi este unanim considerat a fi compozitorul care a dat cea mai mare strălucire genului numit concerto, în perioada barocului. De altfel, o analiză în "grilă concerto" a întregii creații vivaldiene, ar putea constitui argumentul principal al "ideii spiritului concertant " care traversează de la un capăt la altul nu numai creația sa instrumentală, dar și cea de scenă sau religioasă. Dezvoltându-se la fel ca și sonata, în tipurile da chiesa și da camera, concertul baroc italian a fost alcătuit la
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
Ph.Telemann, G.Fr. Händel și J.S.Bach (Germania). Genul de concert se împarte în trei categorii: 1. Concertul fără soliști, în care se „întrec” grupuri cu un număr relativ egal de instrumentiști. Din acest tip va rezulta mai târziu Simfonia concertantă sau Concertul pentru orchestră din zilele noastre. Vivaldi a scris aproape 60 de concerte ripieni (sau concerte pentru corzi fără solist), care au trăsături asemănătoare cu ale simfoniei operatice; câteva din aceste trăsături demonstrează perspicacitatea pentru scriitura de fugă. 2
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
secțiunea tutti. La englezi, nu prea există forme de descriere a concertului cu mai mulți soliști, germanii având Gruppenkonzert, care reprezintă ansamblul de concert. Prin creația sa instrumentală, Antonio Vivaldi a exercitat o influență puternică în dezvoltarea ulterioară a muzicii concertante, în clasicismul vienez, prin reprezentanții săi cei mai de seamă : Haydn, Mozart și Beethoven. Cuceririle vivaldiene în domeniul creației instrumentale nu au avut un impact doar asupra genurilor cărora acestea li se adresau în mod direct (respectiv concertelor sau sonatelor
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
creației instrumentale nu au avut un impact doar asupra genurilor cărora acestea li se adresau în mod direct (respectiv concertelor sau sonatelor) ci asupra muzicii baroce în ansamblul ei, încât pe bună dreptate se poate vorbi despre un anume "spirit concertant vivaldian" care a revoluționat și a animat întreaga creativitate muzicală barocă venețiană și europeană. Potrivit recensământului efectuat de Peter Ryom (catalog R.V.), în 1977 erau cunoscute 768 de lucrări sau fragmente autentice vivaldiene, cărora li se adăugau 68 de lucrări
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
singur acord puternic al orchestrei în introducere înainte de intrarea pianului cu aceeași coborâre înfloritoare. După acest concert Schumann a mai compus încă două lucrări pentru pian și orchestră: "Introducere și Appassionato în Sol minor" (Op. 92) și "Introducere și Allegro Concertante în Re minor" (Op. 134). Concertul este compus pentru două flauturi, două oboaie, două clarinete, doi fagoți, doi corni, două trompete, timpane, coarde și pian. Concertul este structurat în trei părți: Nu există pauză între ultimele două părți ("attacca subito
Concertul pentru pian (Schumann) () [Corola-website/Science/328378_a_329707]
-
travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzicii populare într-o manieră degajată, creatoare, personală, ce exclude nu numai viziunea idilică, dar în egală măsură exaltarea în fața citatului. Amploarea activității componistice reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, de balete, muzică de cameră, muzică de film etc. Piesele de debut stau mărturie însușirii atente și profunde a științei componistice, a căutării unui stil propriu, stil care s-a conturat prin revelația posibilităților muzicii populare de a genera discursuri
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
este angajat în orchestra Ansamblului Sindicatelor din România, evidențiindu-și calitățile de bun acompaniator, posedând (după expresia lui Ionel Budișteanu) „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Hrabina")Varșovia (1860) "Cuvânt de onoare " ("Verbum nobile" )Varșovia (1861) "Castelul vrăjit" ("Strazny dwór" ) Varșovia , (1865) "Paria" Varșovia , (1869) melodrama " Beata" 1872 "Balete ": "Monte Christo" 1866 Muzică instrumentala 3 uverturi : "Basm " ( Baijka)(1848) închinata compozitorului rus Dargomâjski "Kain" "Militară" Poloneză concertanta (1848) Cvartete de coarde ; 1839 , 1840. Muzică de scenă : pentru piese de Shakespeare ,("Hamlet", "Neguțătorul din Veneția "), de Friedrich Schiller (Hoții),"Oamenii din Carpați " de Józef Korzeniowski ,"Lila Wanda" de Julius Slowacki Tratat de armonie (1871)
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
(n. 16 ianuarie 1927, Storojineț, România, astăzi în Ucraina, d. 30 mai 2013, București, România) a fost un compozitor, pianist și dirijor român. A scris muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă. La Conservatorul de muzică din Cernăuți a studiat pianul cu Titus Tarnavski (1941-1943). Între 1947 și 1956 a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (ulterior denumită Conservatorul Ciprian Porumbescu) unde a studiat pian cu Florica
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală. Muzică de scenă Muzică de film Muzică corală Muzică vocală Piese pentru pian solo Muzică de cameră Muzică simfonică și vocal-simfonică Muzică concertantă DISCOGRAFIE TIPARITURI
Radu Paladi () [Corola-website/Science/330167_a_331496]
-
opus 121 (1971); Trei bucolice, opus 122 (1971), bucolica, moderato, vivo assai; • Simfonieta nr. 13, opus 123 (1972); • Reminiscențe, opus 124 (1972); Patru imagini, opus 125 (1972); • Partita nr. 1, opus 127 (1973); • Partita nr. 2, opus 128 (1973). MUZICĂ CONCERTANTĂ • Poem pentru pian și orchestră, opus 1 (1923) primă audiție, București, 18 februarie 1924, Filarmonică, George Georgescu, Muza Ghermani-Ciomac; Fantezia pentru pian și orchestră, opus 29 (1940); Poem pentru violoncel și orchestră, opus 33 (1944), primă audiție, București, 1945, Orchestra
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
compus, de asemenea un număr considerabil de lucrări pentru două sau mai multe voci, coruri și cantate. A compus 8 uverturi orchestrale și 7 simfonii, pe lângă fragmente ale altor 6. Deși nu a compus nici un concert, a scris 3 lucrări concertante pentru vioară și orchestră. A compus un număr mare de compoziții pentru pian solo, 14 sonate, numeroase variațiuni și diverse dansuri, dar și lucrări pentru două piane. Deține peste 50 de lucrări camerale, incluzând unele lucrări fragmentate. În repertoriul de
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
Catedralei este una dintre cele mai bune orgi de concert din România. Ea este acționată de un sistem electropneumatic, are 3 claviaturi, 3.375 de fluiere, 54 registre principale și 36 registre auxiliare, cu posibilitățile ample de combinații necesare practicii concertante. Orga a fost construită și montată de firma L. Wegenstein din Timișoara în anul 1930, înlocuind orga montată în 1892 de firma Merklin din Paris. Între octombrie 2009 și aprilie 2010 a fost restaurată de către constructorul de orgi elvețian Ferdinand
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră de coarde:
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
5 b pentru vioară și orchestră de corzi + harpă, și "MISSISSAUGA-SUITE" op. 5 c pentru oboi + English Horn și orchestră de corzi + harpă "MISSISSAUGA-SUITE" op. 5d pentru flaut solo ți 2 harpe. Durată: ca. 15' Distribuitor: Music Finland, Finland "POEME CONCERTANTE" op. 12 pentru vioară solo și orchestră mare. Orchestra: 2(+Pan Fl.optional),2,2,2, - 4,2,2,1 - Timp. + 2 perc. - Harpă și corzi. Durată: ca. 23' / Distribuitor: Music Finland, Finland “3 MINIATURES” op. 4 pentru oboi și
Teodor Nicolau () [Corola-website/Science/325845_a_327174]
-
B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii (1988); Pe plaiuri românești - rapsodie (nr. 3; B.U.C.M.R. [1988]); Te cântăm, Românie, (B.S.M.M.); U, iu, iu - suită tinerească (B.S.M.M.); Suită românească (B.S.M.M.); Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
1944 apare "Großkokler Bote". Toate acestea erau în limba germană. Sighișoara a avut până la cel de-al doilea război mondial o orchestră simfonică. Între oaspeții acesteia s-a numărat compozitorul Johannes Brahms, care a vizitat Sighișoara cu ocazia unui turneu concertant. Unul din cele mai vechi monumente din oraș este Biserica Mănăstirii Dominicane , construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul gotic transilvănean. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Sighișoara se ridică la locuitori, în scădere
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
vocale a capella destinate să ilustreze textele liturgice. Printre compozitorii celebri de mise amintim pe Guillaume de Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567 - 1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667 - 1740). Între misele celebre se numără "Misa cu patru psalmi" de Claudio Monteverdi, "Misa în Si minor" de Johann Sebastian Bach, "Missa solemnis" de Ludwig van
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]