391 matches
-
fundamentală: aceea că spiritul creator de cultură se definește prin integralitate, deci prin participarea, în actul creației, a inconștientului și conștiinței. Se cunosc rezervele filosofului român față de abordările psihanalitice (de tip freudian) ale inconștientului. Direcția psihanalitica, în raport cu care e mai concesiv e cea jungiană. Rezumînd (în cap. „Celălalt tărîm”, din Orizont și stil ) ideile jungiene, Blaga nu ezită să constate impregnarea lor cu anumite prejudecăți și un anume sentimentalism „care ne ține legați de luminozitatea conștiinței”. Blaga scrie: „Iată deci aria
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
p. 85). Textele evocă hibridul din țară (numit rongleză, nu romgleză, probabil pentru a permite transpunerea Wronglish), dar și limbajul mixt al româno-canadienilor. În chestiunile limbii, ca în toate cele, autorul vede întotdeauna și cealaltă parte: calamburul e un contraargument concesiv. În spectacolul lingvistic al acestui volum, un rol important îl au jocurile de cuvinte, care ar merita să fie adunate într-un dicționar ad-hoc; unele sunt efemere, altele e foarte probabil să se impună, cel puțin în discursul ludic-cultural al
„Tangajul langajului“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5468_a_6793]
-
efigie, pe care icoană-ntr-un altar s-o pui. Cu precauție, însă. Din păcate (morale!), românul îi cere acesteia simbrie. Dacă face nazuri, nu-i nicio problemă, găsește pe loc altă efigie. Mai disciplinată. Mai umană. Mai înțelegătoare. Mai concesivă. Mai devotată. Mai aproape de ceea ce și-a clădit el, în secret și culant, în mintea cea de pe urmă. În general, românul nu cunoaște. Și nu din ignoranță, Doamne ferește! Ci fiindcă, în mod normal, cunoașterea e o chestiune volatilă, care se
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
de saturație. E, poate, și o chestiune de vârstă. Și apoi apar atâtea nume noi, însoțite de o publicitate generoasă și nivelatoare, încât ai impresia că zilnic se naște câte un romancier de geniu. Mă atrag în schimb biografiile și, concesiv, romanele biografice. M-am grăbit, așadar, să ajung la Ultima gară de Jay Parini, subintitulat nefericit, didactic și publicitar "Roman despre ultimul an din viața lui Tolstoi." N-aș zice că a fost chiar o dezamăgire, ci doar cu totul
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
jurnaliști: Epoca lui Galileo Galilei era una a simplicității, epoca actuală este una a complexității, a adevărului plural! Să auzi asta de la un Papă! A fost foarte emoționant. - De altfel, Ioan Paul al II-lea a avut exprimări cel puțin concesive chiar și la adresa teoriei lui Darwin. - Bineînțeles. Dar nu-i vorba de vreo concesie. Ce concesie? O teorie științifică este o teorie științifică, religia este altceva! Metodologia științei, prin definiție, exclude evenimentele singulare. Domeniul singularității Divinității este cu totul exclus
Basarab Nicolescu - „Esențial este să-ți găsești locul pe acest Pământ” by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/6403_a_7728]
-
fi nimic de adăugat în plus. De altminteri, lumea se mai schimbă." (p. 77) Se schimbă, din păcate, după a treia povestire (Cenaclul din Matache), și aura personajelor lui Constantin Mateescu. Din tinere, energice și imprevizibile, acestea devin tot mai concesive sau mai degenerate. Ultimele bucăți reprezintă o galerie de portrete ale unor foști nomenclaturiști, toți afectați de grave perturbări de memorie. E, aici, o urmă de tezism: acestor bătrâni purtători ai unor culpe ascunse li se interzice dreptul la amintire
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
nici pe directorul Direcției Control, pentru a face parte din comisia susmenționată, temându-se de o posibilă avizare negativă din partea acestora. Pentru a nu exista surprize cu privire la rezultatul evaluării, chiar dacă respectiva comisie, prin însăși modalitatea de constituire, era una extrem de concesivă, deși nelegală, inculpata Chițoiu Laura Elena a convenit cu inculpatul MÎRZAC MARIAN ca înainte de încheierea evaluării acesta să intre „întâmplător" în biroul unde era întrunită comisia, iar prin prezența sa să contribuie suplimentar, ca factor de presiune, pentru luarea unei
Lovitură pentru Dan Radu Rușanu. Ce se întâmplă cu dosarul Carpatica by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/34974_a_36299]
-
i se dispersează în poante, într-o puzderie de găselnițe formale. Pus în fața unor insatisfacții, criticul de la ,Vatra" e surprinzător de calm, mulțumindu-se cu punctarea obiecțiilor, cu notificarea ca atare a respingerii. Subtextul refuzului e o dispoziție mai curînd concesivă, ,înțelegătoare", de apropiere a pozițiilor divergente, frecvent de posibilă conciliere. Starea de spirit specifică nu e iritarea, ci mai curînd o amabilitate ușor întristată: ,Acuzîndu-și generația de frivolitate, de Ťtransformare a parodiei și ironiei în stindardeť exclusive, el (Vasile Baghiu
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
subtitlurile sale; numai câteva porțiuni intră propriu-zis în sfera experienței directe trăite de mine în domeniile artelor plastice și arhitecturii, singurele înlăuntrul cărora mă simt chemat a mă pronunța; scrupulul mă îndeamnă însă la o înzecită rigoare, interzicîndu-mi orice impuls concesiv. Mi-am propus să mă opresc doar asupra aspectelor care sub o formă sau alta mă implică nemijlocit, fie și numai parțial, în calitate de martor sau de contribuant activ. Aceasta presupune să mă ocup cu insistență de modul cum apar prezentate
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
mă țin/ chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii"; Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara"; "deși arcașii ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr"... Elementele concesive sunt grăitoare: precedate de câte un "deși", "chiar de", "oricât mi-ai spune", apar secvențe neliniștitoare ce aduc riduri sub ochii atât de vii ai protagonistului. Apoi, tinerețea se trăiește, nu se declară. "Sunt tânăr", repetiția aproape incantatorie cu care
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
cascadă, iar dacă povestesc acasă că ne-am întreținut foarte bine atunci, familia zice ,știu, tu ai vorbit și el trebuia să asculte"... Tocmai asta i-am spus (pauză și ton apăsat) că asocierea sau intrarea României (cu un ton concesiv) și a Bulgariei, bineînțeles, în Uniunea Europeană, să nu uităm că România, după Polonia este cea mai mare țară din est, va avea drept consecință o îmbogățire a spiritualității acestei Europe și anume prin ceea ce eu denumesc ,dimensiunea ortodoxă" sau (caută
Eginald Schlattner - Viața ca poveste și izvor de povești by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11016_a_12341]
-
însemnărilor mele. Descoperă, chipurile, în textul meu inadvertențe grave, care ar fi trebuit să-i sară în ochi oricui. Nu vreau să-l plictisesc pe cititor insistând pe prezentarea unor divagații. Atrag numai atenția că redacția revistei - care nu era concesivă și avea în comitetul ei de lectură scriitori de prestigiu - s-ar fi sesizat în fața unei inadvertențe flagrante. Nu a contrariat-o însă nimic. Nici pe cititori. Desigur, ceea ce am scris în studiul de odinioară poartă într-o anumită măsură
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
necontrolabil și în mod îngrijorător furnizată sporit de la o zi la alta, întocmai de unde ar trebui să vină încrederea, de la sistemul de Justiție! Vox populi, în acest context, încheie fiecare act de justiție la modul gândirilor repulsive și al gândirilor concesive.Din această cauză, țara e împărțită în două arhipelaguri. Netrebnici există pretutindeni, dar un milion din ei, la un loc, nu pot avea forța distructivă a unuia singur din justiție, câteodată! Puterea, ca determinație nedelimitată, dar delimitativă constituie azi cauza
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
mine însumi” sau „Urăsc inepția, cinismul, machiavelismul, minciuna, adulațiunea, îngenuncherea, umilința, fariseismul, trădarea, lașitatea, sclavia, nimicnicia, într-un cuvânt, Răul Universal care ne pândește pe la colțuri cu pohta lui insațiabilă de a ne sfâia antropofagic”. Răspunsul M. Cozma este sugerat concesiv în titlul cap. „Oricum suntem mediocri” unde face interpretări semantice ale cuvântului „mediocru”, iar în „Spiralele timpului”mărturisește că liantul solid între ei se regăsește „dincolo de cuvinte”, căci „ne leagă o caldă prietenie și o neașteptată plăcere de a ne
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
mai recent dar pe care Theodor Răpan i-l oferă iubitorului de poezie, grație Editurii „SEMNE”,București, 2013, care a măiestrit un autentic „album de artă”, prin grija inginerilor Sanda și Ștefan DULU. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan este rodul harului său poetic, conferind noutate și specificitate Sonetului. El readuce în fața cititorului o specie literară cultivată, în mod deosebit, cu câteva sute de ani în urmă. Cu toate acestea, nimic nu
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
specială, căci catharsis-ul său, deopotrivă, labirintic și somptuos, incitant și metaforic, voluptuos și magic, este generator și regenerator al unor stări pe care doar marii poeți ar mai putea să le provoace. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan conferă noutate și specificitate Sonetului. Nimic nu este vetust, anacronic! El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Un motto sugestiv deschide cartea
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
extranee, căutând cazuistica convertirii lor religioase, mai curând legată de avatarurile și frământările de conștiință ale fiecăruia în parte. Adâncită, natural, de dezamăgirile zilnice, de absența sau puținătatea răspunsurilor sau împlinirilor puse la îndemână de biserica tradițională. Atitudinea mea înțelegătoare, concesivă, nu s-a datorat unui vreunui dezinteres condamnabil. Ea își avea reazemul logic și solid, în criza de identitate morală pe care traversăm cu toții după prăbușirea totalitarismului comunist, de lipsa perspectivelor sociale și profesionale, a unei armonii care se exprimă
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
că fraza pare cam ironică, nu simt nici o fărâmă de ironie în tonul sau privirea lui Marcel. Așa că îl privesc din față și profil trei sferturi și constat că dumnealui, de fapt, abia așteaptă să-și descarce sufletul. - Bine, spun concesiv, descarcă-l... - Ce anume? - Sufletul. Marcel Ștrudelman nu pare să mă fi înțeles, dar pentru că nu e nici singurul și nici nu se întâmplă pentru prima dată, sare peste amănuntul cu sufletul. Și îl descarcă. - Acum doi ani, începe el
SCHITE UMORISTICE (93) CERC VICIOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366983_a_368312]
-
din umila, umilita, însă ca nicio alta în lume albie - încă - a Țării, revistele online de rostire românească strâng ce are esențial neamul nostru, făcându-se punct de întâlnire pentru românii de peste tot, într-o atmosferă de românitate autentică - primitoare, concesivă, cuviincioasă, cumsecade, identificată prin (sigur vă amintiți) „Povești și doine, ghicitori, eresuri”. În mii de ecrane, ochii cititorului de limbă română se odihnesc pe mesaje de suflet adunate din „împrăștiere”. Da, dragă Delia, fără pământ delimitat, dar strânsă definitiv în
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
autoarea a absolvit Conservatorul bucureștean, dascălilor și foștilor colegi,„rămași pentru toată viața, îndrăgostiți și subjugați de dumnezeiasca religie a Muzicii”. Față de anterioarele volume de publicistică, remarcăm în Damen Passo Doble acutizarea, potențarea și intensificarea spiritului critic al autoarei: deloc concesivă de această dată, ea lasă la o parte ironia surâzătoare, menținându-se însă în limitele atitudinii etice și deontologice, fără derapaje și tonalități rechizitoriale. Biciul ei nu este, în nici un caz, unul de mătase, iar, pe alocuri, franchețea devine aproape
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
caractere. Și, atenție, aici nu sunt trecute toate virtuțile păcatului esențial al lui Dorel Schor! Iată de ce, printre altele, mai adaug și faptul că umoristul nostru este, în ascuns, un dezgustat de racilele lumii, dar el le privește cu superioritate, concesiv, amuzându-se și spunându-și trist: „Aș fugi de mine însumi, dar unde să fug?”... Umoristul păcătos ne arată nostimada lumii și, la el, într-adevăr, toate spectacolele sunt unice! De altfel, umorul său este cunoscut în Anglia, Canada, Statele Unite
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
scriitoarei se mișcă repede de la o extremă la alta. Discursul epic devine exclusiv moral, liber prozodic, cu un vibrato emoțional și educațional constant; efectul paradoxal al acestei atitudini critice impune un motiv de bază etico-social frizând un impresionant umanism.[...] Tonul concesiv, fără excese de moralism, este solemn, fără rigidități, contopindu-se în miracolele unei lumi metafizice cu declinări profund altruiste. Reflexivitatea lexicală este deosebit de melodioasă, punând în evidență sentimentul de instinct matern într-o continuă eflorescență al Emanuelei, dominat de o
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
exigențe personale autoimpuse, acesta n-ar fi devoalat-o. Criticul Ovidiu Ghidirmic (pe care îl cunoaștem ca spirit polemic și puțin deschis la rămânerea în sfera lucrurilor așezate și nemișcătoare) este stimulat prin aserțiunea „întoarcerii la anul zero” să arate concesiv despre perioada comunistă: „n-aș putea susține că în această perioadă n-au existat autentice valori ale literaturii noastre. Ele au apărut și au existat în pofida tuturor obstacolelor (...) Există un spirit creator, care în nicio epocă n-a putut fi
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
specială, căci catharsis-ul său, deopotrivă, labirintic și somptuos, incitant și metaforic, voluptuos și magic, este generator și regenerator al unor stări pe care doar marii poeți ar mai putea să le provoace. Lirică prin excelență, bogată în universul tematic, concesivă în idiosincraziile ei, cartea lui Theodor Răpan conferă noutate și specificitate Sonetului. Nimic nu este vetust, anacronic! El valorifică particularitățile barocului, ale romantismului, dar și pe cele ale clasicismului, manifestând o disponibilitate transfigurat orie excepțională. Un motto sugestiv deschide cartea
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
în lucrarea “Evoluție”: etalarea tehnologiei audio-video într-un cartier țigănesc! În tabloul său, artistul scoate în evidență realitatea crudă din România acestor timpuri, în timp ce “Iarna la Dorna” ilustrează “curtea gunoaielor” din realul citadin, învăluită însă într-o lumină caldă și concesivă. Frumusețea tristă a sordidului și umilința derizoriului sunt surprinse prin simbolistica motivelor obiectuale și sensibilitatea evocatoare a culorilor. George Șpaiuc, static prin definirea formelor, devine dinamic prin culoare. Excelează prin obținerea unor tonuri cromatice tari și penetrante precum și subtile griuri
DE LA STATIC LA DINAMIC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342578_a_343907]