158 matches
-
la organizarea secvenței de propoziții/fraze în text; condiția ține însă mai mult de aspectele semantice ale unității textuale decît de cele sintactice; e) paralelismele și anaforele (în sens larg), ca formă de reiterație percepută la toate nivelurile: conjuncțiile (copulative, conclusive, cauzale), demonstrativele care reiau un substantiv/pronume deja exprimat, cuvintele al căror sens trimite la o frază anterioară: Astăzi e o căldură insuportabilă. De aceea a plecat la ștrand. Din majoritatea situațiilor exemplificate (a, b; c) rezultă că unele trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care cel care argumentează își organizează discursul. Acest punct de vedere este un răspuns la chestiunea controversată și se află în competiție cu alte răspunsuri (puncte de vedere). Între concluzie și argumentele (premisele) care o susțin se stabilește un raport conclusiv, care constituie suportul coerenței discursului în interiorul căruia ele realizează repere cognitive. Indiferent de poziția în discurs, concluzia reprezintă punctul de vedere al locutorului și adevărul ei depinde de adevărul premiselor (argumentelor). Identificarea concluziei și a valabilității ei se realizează, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reluare metaenunțiativă, care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, înseamnă/se numește, într-un cuvînt, în alți termeni etc.) și/sau asociază cu această reluare un marcaj comparabil cu cel al mărcilor de integrare liniară conclusive (pe scurt, de fapt, pînă la urmă, în fond, finalmente, în rezumat, în concluzie, după toate calculele, pentru a spune totul, în realitate, în fapt, în fine, la urma urmei, în orice caz, oricum); c) mărcile de structurare a conversației
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deosebite ale criticului care, fără a-și fi revendicat vreodată veleitățile de descoperitor sau inventator, a străbătut drumuri nebănuite până atunci în sondarea universului slavician. Antologică este, în acest sens, partea a IV-a a studiului, gândită ca o secțiune conclusivă a acestuia. Ea se deschide cu o întrebare extrem de dificilă pe care criticul o formulează în locul cititorului: În ce constă specificul acestei personalități artistice?" El nu se eschivează și răspunsul va fi la fel de clar formulat ca și întrebarea:,,Înainte de toate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
339-432. Greenwood, Ronald G., Bolton, Alfred A. și Greenwood Regina A. (1983). Hawthorne a Half Century Later: Relay Assembly Participants Remember. Journal of Management, 9, 2, 217-231. Grigaliunas, Ben și Wiener, Yoash. Has the Research Challenge to Motivation-Hygiene Theory Been Conclusive? An Analysis of Critical Studies. (1974). Human Relations, 27, 9, 839-871. Hackman, Richard J. și Oldham, Greg R. (1980). Work redesign. Boston: Addison-Wesley. Hall, Douglas T. și Nougaim, Khalil E. (1968). An examination of Maslow's need hierarchy in an
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urbanacademici. Rândurile conclusive sunt înalta probatoare: „...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ale ediției în discuție să-i dea satisfacție. Ar merita-o Vladimir Streinu însuși, a cărui imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic prilejul emiterii unor binemeritate aprecieri. Reținem acest pasaj conclusiv: „...lectura paginilor resuscitate ale lui Vladimir Streinu e un prilej de satisfacție și de fertilă meditație. În ele, problemele de actualitate întâlnesc cealaltă actualitate pe care o conferă realizărilor criticului talentul, gustul și știința desfolierii textului (analize de felul celei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
the foreign policy of Romania (chapter 3); ● Positive actions and many other constructive contributions of Romania at the United Nations (chapter 4); ● Seven outstanding Romanian initiatives at the United Nations (chapter 5); ● Salient features of the seven Romanian initiatives (second, conclusive part of the chapter 5). 1. Introducere Pornind de la experiența proprie, dobândită în cei cincisprezece ani de activitate neîntreruptă în domeniul diplomației multilaterale, autorul prezentului studiu și-a propus să supună atenției cititorilor interesați aspectele cele mai semnificative ale prezenței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
suprafețe de peste cinci de ha și peste 100 de locuințe (MONAH, CUCOȘ 1985, 43). Trebuie să remarcăm faptul că, deși autorii avansează o tipologie coerentă și bine argumentată din punct de vedere metodologic, implementarea acesteia la nivelul unui discurs istoric conclusiv este aproape inexistentă. Modul de distribuție a așezărilor cucuteniene este astfel explicat prin necesitatea existenței unor factori generali indispensabili unei locuiri umane: prezența unei surse de apă, posibilitatea practicării agriculturii și a creșterii vitelor, asigurarea apărării cu un efort minim
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și asupra carierei, de teama de rutină, dar și de echilibru psihorelațional atât cu elevii (studenții), cât și cu ceilalți colegi. 4. Perioada noilor întrebări: mai puțin prezentă la femei decât la bărbați, evidențiază o criză existențială însoțită de întrebări conclusive și de bilanț pentru carieră, ale căror răspunsuri pot orienta diferit viitorul acesteia („moment de răscruce profesional-pedagogică”). 5. Seninătatea și distanțarea afectivă: deși criza potențială din stadiul anterior a fost depășită, procesul de dezinvestire în plan profesional, afectiv este prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
uit... și, se pomeni în urmă cu mulți, mulți ani. Vă aduceți aminte de ziua aceea când... ne reaminti el, și povesti o întâmplare care ne mai descreți frunțile.. Ei, câte visuri frumoase n-am visat pe vremea aceea !.. încheie conclusiv un alt coleg... cătând cu ochii mijiți spre cer. O jumătate de veac, de noapte și întuneric... a urmat, acelor vremuri. Și, din nou gândurile ne rătăceau tulburi, răscolind alte și alte amintiri și amărăciuni. Vremurile erau tot mai înverșunate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Park. Furthermore, we examine the Tehnopolis stages, activity and structure, and the conditions for admission to the Park. In the end of the chapter, we interpret the results and present a personal approach to Tehnopolis case, through a series of conclusive judgments and recommendations. In the context of the initiation of an euro market of research-development- innovation, after twenty four years of democracy, from which five are spent under the umbrella of the European Union, Romania is still in search of
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
atenția voluntară; - memoria verbal - logică; - imaginația creatoare. Conținutul memorial reflectă în mare măsură interesele lui (rețin ușor date legate de orientarea profesională). Procesele gândirii se perfecționează. În această fază se înregistrează trecerea de la gândirea concret - intuitivă la cea abstractlogică. Gândirea conclusivă devine și ea pronunțată (comite uneori erori de judecată), iar limbajul mai bogat și mai nuanțat. II.3 Orizonturi în studiul dinamicii personalității Personalitatea elevilor este domeniul cel mai larg, dar și cel mai fecund de referință al cercetărilor în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul). Prin comportamentul explicativ vorbitorul prezintă o problemă pentru a o face înțeleasă de un public determinat. Explicațiile sunt implicate în anumite profesii (discursul didactic, discursul avocaților, discursul asistenților sociali, discursurile din ghidurile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Carol Iancu, op. cit., pp. 161-162, cap. „Evoluția demografică“). 74. Mihail Kogălniceanu își va da demisia din cabinetul Dimitrie Ghica la 24 ianuarie / 5 februarie 1870, iar trei zile mai târziu cade și guvernul Dimitrie Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă că penitentul, înainte să primească dezlegarea, trebuie să își manifeste „părerea de rău și hotărârea de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
paratextul parodic chiar asta face. În plus, o serie de întrebări structurează ultimul paragraf, propunînd un nou marcator al reformulării: ȘI ÎN SFÎRȘIT? Ca marcator al linearității, el subliniază ultimul element al enumerării; în calitate de conector, el operează o întoarcere argumentativă conclusivă: esențialul în romanul Sophiei Edelman este următorul: "tonul și muzica unui tînăr autor care face primii pași". Nota biografică, ce urmează imediat după text, îi definește statutul de tînăr autor; faptul că Destinul unei cîntărețe de blues este primul ei
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
di significato quell'universale vuoto di cui parla, ai noștri giorni, Ernesto Laclau. L'egemonia și costruisce esercitando con pazienza la critică del linguaggio, riempiendo, per così dire, di significato politicamente innovativo îl linguaggio comune. Questo ci porta alla considerazione conclusiva: l'idea della società di massa e, secondo me, della formă della democrazia come unică formă politică capace di rendere ragione a questa massa antropologica, necessita di un'idea di linguaggio - e quindi di una critică filosofica e quindi di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
locuința ei somptuoasă, dar prea nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a romanului Fecioarele despletite. Tot atîtea promisiuni pentru romanele următoare, care creează "foyere" ale narațiunii, spații cu potențialitate narativă prin instalarea matrimonială a prințului Maxențiu, ca nou locuitor al palatului "de marmoră albă", în casa Razu, sau "transplantarea" Siei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor Europene de la Köln și Lisabona (capitolul 9). În capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom evidenția consecințele analizei noastre asupra problematicilor legitimității, democrației și reprezentării în UE, ca și a transformării Europei patriilor în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
The establishment of the ADIRI: context, significance, purpose; The setting up meeting of ADIRI; The configuration of the ADIRI's international colloquiums on the European security and cooperation; Distinctive features of these scientifical gatherings; The valencies of a constructive dialogue; Conclusive conceptual approaches. Considerații introductive Ne aflăm în preajma unei aniversări relevante din unghiul semnificației sale istorice împlinirea a 40 de ani de la deschiderea lucrărilor unei reuniuni unicat în analele diplomației europene: Consultările multilaterale pregătitoare ale Conferinței pentru Securitate și Cooperare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca sursă primă de finanțare în afara statului român. Prin urmare, impactul UE asupra României și a țărilor ei vecine este încă un proces în plină desfășurare. Va trebui să mai treacă ceva timp până când îl vom putem evalua în mod conclusiv. Este suficient să spunem acum că impactul pozitiv al expansiunii UE pare să contrabalanseze, deocamdată, efectele sale negative. 9. Care credeți că a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Nivelul de integrare politică și economică pe care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
etc.; etapa de dirijare a observării valorificând expunerea descriptivă (prin descriere), narativă (povestire despre elementele supuse observării) și/sau demonstrativă (unealtă), conversația cu rol în activizarea și îmbogățirea vocabularului copiilor, precum și în dirijarea analizei, sintezei, comparației, generalizării, abstractizării; etapa finală, conclusivă, sintetică vizând ancorarea ordonată, logică, a elementelor identificate prin observare, într-un context familiar copiilor, în asociere cu alte situații de comunicare, de viață, prin actualizarea unor versuri, replici, fragmente muzicale, desene etc. corespunzătoare acestor elemente. 8.4.5. Activitatea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor Europene de la Köln și Lisabona (capitolul 9). În capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom evidenția consecințele analizei noastre asupra problematicilor legitimității, democrației și reprezentării în UE, ca și a transformării Europei patriilor în
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
educatorul în postura acestuia de conducător și de dirijor al majorității activităților desfășurate în spațiul educativ. În capitolul rezervat relațiilor și interacțiunilor pedagogice vom extinde analiza asupra rolului cadrului didactic în sistemul organizațional al clasei. Până atunci însă, în perspectivă conclusivă, vom înainta punctul de vedere, perceptibil deja, conform căruia relevanța analizei managementului clasei își găsește originea și în determinantele organizaționale ale „unității școlare”, denumită tradițional clasă. 1.2.2. Argumente epistemicetc " 1.2.2. Argumente epistemice" Modificările radicale survenite în
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]