157 matches
-
impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și își prezintă tacticile verbale ca un fel de răscumpărare împotriva bărbaților din viața ei.”330 Asistăm la lipsa unei închideri, a unui deznodământ conclusiv în discursul târgoveței. și acesta este un alt aspect care o detașează în calitate de personaj de 326 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 402 . (trad. n.) 327 S. H. Rigby, op. cit., p. 138. 328 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Hansen, art. cit., p. 402. (trad. n.) 347 Ibidem, p. 408. 348 Ibidem, p. 410. 349 Ibidem. 350 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 21. 108 argumentele până la un final conclusiv, târgoveața tratează retorica așa cum își abordase și partenerii, cu o vădită plăcere concupiscentă, resimțind mereu nevoia de schimbare, nereușind să ofere un final închis Prologului ei.351 Întâlnim în discursul nevestei din Bath numeroase elemente fatice și hiperbolice, numeroase repetiții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuveni să fie impedimente în calea fericirii.417 Regăsim aici o reacție împotriva ierarhiei sociale rigide a timpului. Deznodământul nu poate fi decât fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul iubirii. Ultimele versuri, conclusive, exprimă direct, reiterând, într-un limbaj neaoș, dezinvolt și comic, concepția de viață a târgoveței: „...O, Doamne, adă-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria Emiliei („Teseida di nozze d’Emilia”729). Emilia reprezintă o donna angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și își prezintă tacticile verbale ca un fel de răscumpărare împotriva bărbaților din viața ei.”330 Asistăm la lipsa unei închideri, a unui deznodământ conclusiv în discursul târgoveței. și acesta este un alt aspect care o detașează în calitate de personaj de 326 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 402 . (trad. n.) 327 S. H. Rigby, op. cit., p. 138. 328 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Hansen, art. cit., p. 402. (trad. n.) 347 Ibidem, p. 408. 348 Ibidem, p. 410. 349 Ibidem. 350 Susan Crane, Alison's Incapacity and Poetic Instability in The Wife of Bath's Tale, p. 21. 108 argumentele până la un final conclusiv, târgoveața tratează retorica așa cum își abordase și partenerii, cu o vădită plăcere concupiscentă, resimțind mereu nevoia de schimbare, nereușind să ofere un final închis Prologului ei.351 Întâlnim în discursul nevestei din Bath numeroase elemente fatice și hiperbolice, numeroase repetiții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cuveni să fie impedimente în calea fericirii.417 Regăsim aici o reacție împotriva ierarhiei sociale rigide a timpului. Deznodământul nu poate fi decât fericit: tânărul este convins de justețea celor auzite, iar femeia se metamorfozează sub impulsul iubirii. Ultimele versuri, conclusive, exprimă direct, reiterând, într-un limbaj neaoș, dezinvolt și comic, concepția de viață a târgoveței: „...O, Doamne, adă-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre o poveste de dragoste, o avem și în sonetul conclusiv, în care femeia iubită de narator dă numele poemului, nu doar epicul Teseida, ci și subtitlul Căsătoria Emiliei („Teseida di nozze d’Emilia”729). Emilia reprezintă o donna angelicata, cu reale calități, de o frumusețe fizică impecabilă: „la bella Emilia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dirven (2007: 179) consider that bounded events can be distinguished by means of two criteria: duration and telicity. Whereas duration refers to the length of time an event lasts, distinguishing between durational and punctual events, telicity refers to the inherently conclusive and definitive endpoint of an event. The criterion of telicity distinguishes telic events, which possess a conclusive end-point, from atelic events, which lack a conclusive end-point. 8 Apud Iedema, Rick (2003), "Multimodality, Resemiotization: Extending the Analysis of Discourse aș Multi-Semiotic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
telicity. Whereas duration refers to the length of time an event lasts, distinguishing between durational and punctual events, telicity refers to the inherently conclusive and definitive endpoint of an event. The criterion of telicity distinguishes telic events, which possess a conclusive end-point, from atelic events, which lack a conclusive end-point. 8 Apud Iedema, Rick (2003), "Multimodality, Resemiotization: Extending the Analysis of Discourse aș Multi-Semiotic Practice", în Visual Communication, 3, p.42. 9 A part of this subchapter was published în Cmeciu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
time an event lasts, distinguishing between durational and punctual events, telicity refers to the inherently conclusive and definitive endpoint of an event. The criterion of telicity distinguishes telic events, which possess a conclusive end-point, from atelic events, which lack a conclusive end-point. 8 Apud Iedema, Rick (2003), "Multimodality, Resemiotization: Extending the Analysis of Discourse aș Multi-Semiotic Practice", în Visual Communication, 3, p.42. 9 A part of this subchapter was published în Cmeciu, Camelia (2007a), "Selling British Visual Identities through Fragrances
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
argumentul. Reluând cererea lui Deogratias, Augustin o precizează ca pe o cerere cu caracter tehnic asupra modalităților de prezentare a discursului catehetic conform unei practici oratorice bine structurate: de unde trebuie început (exordium), cum trebuie desfășurată expunerea (narratio), până la eventuala perorație conclusivă (exhortatio). Episcopul de Hippona a fructificat, în predicile sale, întreaga artă asimilată și apoi predată în timpul tinereții sale, chiar dacă a făcut lucrul acesta cu o libertate care transcede orice schematism. O vedem și în De catechizandis rudibus, unde narratio retorică
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
tehnici elevate de gândire, pe care elevul nu ar avea cum să le abordeze spontan; îi învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare, să sesizeze probleme mari, de sinteză. Unele forme ale expunerii joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ în raport cu alte genuri de activitate, în sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
față de ceilalți ar putea determina nu doar o etică „mai sănătoasă” a muncii, ci ar putea avea implicații puternice asupra modului de dezvoltare a țării. Rezumând argumentele, din lectura mea rezultă un lanț cauzal explicit, marcat de autoare în capitolul conclusiv: - românii tind să explice totul prin mentalități (definite drept factori de natură psihologică înnăscuți și proprii poporului din care un individ face parte); - românii au o reprezentare negativă asupra lor înșiși și a românilor în ansamblu; - românii au un respect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a naturii unui fulger, a cauzelor trăsnetului, a originii ploilor, a formării norilor, asupra comportării unei stele căzătoare, a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni, fabulații sau alte povești pentru copii. Într-un îndemn conclusiv, el cere excluderea mitului. Gândire puternică, oricând de actualitate... Pentru a mai arunca o piatră în grădina platoniciană, filosoful atomilor îi recuză - fără să-i numească! - și pe cei care studiază natura plecând de la axiome vide, nesocotind complet observația. Ne
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul). Prin comportamentul explicativ vorbitorul prezintă o problemă pentru a o face înțeleasă de un public determinat. Explicațiile sunt implicate în anumite profesii (discursul didactic, discursul avocaților, discursul asistenților sociali, discursurile din ghidurile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ai rupt-o, tu mi-o leagă, / C-un fir de mătase neagră, / Ca să vadă lumea toată / C-a fost dragoste curată!"96 Invocația retorică a unei vieți fără de noroc transformă elementele teluricului în personaj-martor care are rolul unui actant conclusiv: "Mamă, câte fete ai / Prin străini să nu le dai, / Că destul m-ai dat pe mine / De mă mustră orișicine, / De mă mustră și soacra, / Că nu știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte n-am avut, / Numai de-amar și urât; / Tot cât o fost pe pământ, / Numai mie-mi s-o venit, / De asta-am îmbătrânit."227 O altă modalitate de potențare a tonalității meditative este reprezentată de utilizarea întrebărilor retorice, conclusive, care reiau întreaga încărcătură semantică, sugerată de metafora inițială care cumulează semnificațiile textuale: "Frunză verde ca bobu, / Mândră floare-i norocu, / Da nu crește-n tot locu: / El nu crește lângă drum, / Să-l ieie omul cel bun, / El se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că-mi închidea; / Focu-n vatră-l dezvelea, / Focu-n vatră învălea, / Făclii pe masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
locuința ei somptuoasă, dar prea nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a romanului Fecioarele despletite. Tot atîtea promisiuni pentru romanele următoare, care creează "foyere" ale narațiunii, spații cu potențialitate narativă prin instalarea matrimonială a prințului Maxențiu, ca nou locuitor al palatului "de marmoră albă", în casa Razu, sau "transplantarea" Siei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
atenția voluntară; - memoria verbal - logică; - imaginația creatoare. Conținutul memorial reflectă în mare măsură interesele lui (rețin ușor date legate de orientarea profesională). Procesele gândirii se perfecționează. În această fază se înregistrează trecerea de la gândirea concret - intuitivă la cea abstractlogică. Gândirea conclusivă devine și ea pronunțată (comite uneori erori de judecată), iar limbajul mai bogat și mai nuanțat. II.3 Orizonturi în studiul dinamicii personalității Personalitatea elevilor este domeniul cel mai larg, dar și cel mai fecund de referință al cercetărilor în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Park. Furthermore, we examine the Tehnopolis stages, activity and structure, and the conditions for admission to the Park. In the end of the chapter, we interpret the results and present a personal approach to Tehnopolis case, through a series of conclusive judgments and recommendations. In the context of the initiation of an euro market of research-development- innovation, after twenty four years of democracy, from which five are spent under the umbrella of the European Union, Romania is still in search of
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Anthology of Romanian Poets (1994). Postum i se publică și cartea de critică "Farmec dureros". Poetica eminesciană a contrariilor (Editura "Cronica", Iași, 2002). Deține câteva premii la concursuri și festivaluri de poezie: "V. Alecsandri" (1985), "Nicolae Labiș" (1987) ș.a. Frazele conclusive ale studiului "Farmec dureros". Poetica eminesciană a contrariilor (ediție îngrijită și prefață de Florin Faifer, postfață de Dumitru Irimia, Iași, 2002), la origine teza de doctorat a Irinei Andone, își pot dovedi utilitatea și în relevarea resorturilor de adâncime ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
expunerii, nu diluării acesteia (iar Cioran, cu rivarolianul său spirit de finețe, este perfect îndreptățit să descifreze în laconismul auctorial exemplul cel mai clar de respect față de lector). Ajunși la capătul expediției noastre, a venit timpul să formulez câteva rânduri conclusive. Am pornit această modestă cercetare de la ideea că anxietatea și, corelativ, plăcerea estetică sunt generate mai curând de aprehensiunea în sine, decât de obiectul acesteia (în favoarea acestei notații stau mărturie și multiplele fragmente selectate). Aspectul acesta paradoxal a fost observat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îndoială, la consolidarea unui prestigiu care i-a adus, în 1921, premiul Pulitzer. (Totuși, comparația se oprește aici, de vreme ce eu îmi asum cu luciditate un destin literar mult mai umil.) Închizând paranteza motivației auctoriale, să revin la obiectul acestor paragrafe conclusive. Lucrarea mea poate fi, desigur, extinsă cu relativă ușurință, pentru a îngloba, în chip armonios, instanțele generatoare de teroare prezente în poezia românească. Acordând o atenție specială codurilor specifice transferului de informații estetice de la literatura de expresie mai mult sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]