122 matches
-
Verri (Meditazioni sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui are trebuință. Nu realitatea funcțiunii o contest, a fost foarte util semnalată și foarte exact definită. J. B. Say..., ridicând valoarea unui product prin transportul dintr-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept cuvânt a fost asemănat c-o locomotivă. în stomahul acestui din urmă introducem materie combustibilă, în împrejurări proprii a favoriza 306 r discompunerea acestei materii combustibile, id est mișcarea elementelor ei, și aceasta mișcare produce putere. Modul în care concurg plante și animale pentru a produce această mișcare ce sporește din ce în ce e următorul: Omul și celelalte animale nu fac decât a ajuta această transformare, căci oamenii și animalele consumă nutriment vegetal cu acelaș rezultat final la care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
237 {EminescuOpXIII 238} publice în același timp în care populațiunea decrește pe-un pământ roditor și înzestrat cu toate de natură. Nu se poate vorbi de progresul luminii când nici trei la sută nu știu citi și scrie. Când toate concurg pentru a dovedi că domnia ignoranței și cupidității privilegiate e cu neputință în România și că ceea ce se cere înainte de toate e un guvern onest, ni se spune că unii din opoziție sunt prea liberali, alții prea reacționari și că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu noi contra bisericii al cărei fiu este - ori să se desparță de-o țară care l-a iubit și-a fost totdeauna gata să-și dea sângele pentru mărirea lui. Astfel toată seria de fapte și de combinațiuni enumerate concurg în mod concentric pentru a ne dovedi că pasul pe care biserica Apusului o face în împrejurările de față în Orient este lipsit de tactul politic îndealtmintrelea atât de propriu acelei biserici. [29 mai 1883] ["D. DIMITRIE IOAN GHICA... "] D.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Buda. A profesat ca avocat la Arad, având printre stagiari pe Ioan Slavici. La Viena se pare că s-a împrietenit cu At. M. Marienescu, la îndemnul căruia va publica în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” un apel- concurs pentru culegerea literaturii populare. Un moment însemnat al biografiei sale este redactarea, în 1859, a almanahului „Muguri”, care înmănunchea producțiile literare ale tinerilor învățăcei din Arad, printre care și Iulian Grozescu. A fost un animator al vieții culturale și politice
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
jidovești. Ieftin la început, până ce se ruinează industriașul, român, scump și rău în urmă, când evreul a ajuns a stăpâni terenul economic. "Contribuabilul" ar trebui să 'nvețe puțină economie politică, ca să poată pricepe legile concurenței și să cunoască elementele cari concurg la formarea unui preț. Prețul conține cheltuie[li]le producerei, plus un escedent care să facă cu putință reproducerea. E evident că minimul preț de 149 l[ei] nu reprezintă nici măcar producerea lucrărei și că tipografia pierde momentan, numai ca să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deputaților și pentru ura manifestată cătră români numaidecât după fuziune, a fost remunerat cu înaltul post de secretar de stat în ministerul de interne. Astăzi el conduce destinele Transilvaniei. Prin legea municipală s-a introdus sistemul viriliștilor. Aristocrația de bani concurge în două moduri la reprezentanța municipală. Ea dă jumătate din reprezentanții municipiului fără alegere, și cu votul concurge și la alegerea celeilalte jumătăți. Lucru firesc că viriliștii - adecă cei mai avuți - nu pot fi din șirul foștilor eloți, pentru că aceia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de stat în ministerul de interne. Astăzi el conduce destinele Transilvaniei. Prin legea municipală s-a introdus sistemul viriliștilor. Aristocrația de bani concurge în două moduri la reprezentanța municipală. Ea dă jumătate din reprezentanții municipiului fără alegere, și cu votul concurge și la alegerea celeilalte jumătăți. Lucru firesc că viriliștii - adecă cei mai avuți - nu pot fi din șirul foștilor eloți, pentru că aceia n-au trăit în condițiuni de a-și putea câștiga averi și cu neînsemnate escepțiuni toți sunt din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel lucrurile: Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l ușureze de prea multe sarcini, vine a decreta desființarea școalei din motiv că comunele care concurg la susținerea ei să întrebuințeze acele capitale spre susținerea școalelor lor, întemeindu-se pe lege, carea nu îndatorează pe o comună a participa la susținerea altei școli până când are a susținea pe a sa proprie. În adevăr, părintească îngrijire! Dar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la capătul unei enumerări despre notele definitorii ale stilului regizoral Mircea Daneliuc: "Regizori că Dan Pita și Mircea Daneliuc abordează cu succes mai multe genuri, insă notă specifică a fost reprezentată de filme realizate în cheie parabolica, cum ar fi Concurs (1984), respectiv Croazieră (1981). Pentru primul mai adăugăm fascinația clarobscurului și a atmosferei (1973, Nuntă de piatră, alături de Mircea Veroiu, 1978, Tănase Scatiu, 1986, Pas în doi), iar la cel de-al doilea se mai pot observa obsesia autenticității (1978
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dezinteresat dân noi mai puțin ca p-un cocoloș dă polenta. După prima juma dă oră, În camion domnea tensiunea dă la baza orșicărei reuniuni sociale, da p-ormă tagma m-a binedispozat cu Întrebarea că dacă mă Înscrisesem la concursu lu Regina Victoria, vorbă coaptă, știi tu bine, pentru burdihanu meu tobă mare, care io tot spui că ar trebui să fie dă geam ca să-mi pot vedea baremi un pic bazamenții măsura 44. Mandea ieram afonic, parcă mă podobisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului învățătorilor din iulie 1905). Pentru a se ridica la chemarea ei de a insufla conștiința națională în popor, la acest țel "trebue să concurgă întregul învĕțămînt; dar, în prima linie, studiul istoriei" (Haret, 1903, p. 44). Dincolo de studiul textual al manualelor de istorie însuflețite de duhul iubirii de neam, întregul ambient școlar trebuie să lucreze în acest sens. Aceasta este rațiunea pentru care Haret
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
populației atât de repede încît ajunsese la numărul ce-l are astăzi, adică la 3 milioane aproape numai în Muntenia. Ca corelat al acestei dezvoltări vedem stabilindu-se definitiv o limbă literară comună întregei naționalități române, operă la care a concurs atât Teofan, mitropolitul Ardealului, cât și Varlaam al Moldovei. O unitate ideală cel puțin a răspânditului popor românesc plutea înaintea vederilor acelor venerabili bătrâni al căror curaj războinic nu avea egal decât în curajul moral de-a dezlipi o dată pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului învățătorilor din iulie 1905). Pentru a se ridica la chemarea ei de a insufla conștiința națională în popor, la acest țel "trebue să concurgă întregul învĕțămînt; dar, în prima linie, studiul istoriei" (Haret, 1903, p. 44). Dincolo de studiul textual al manualelor de istorie însuflețite de duhul iubirii de neam, întregul ambient școlar trebuie să lucreze în acest sens. Aceasta este rațiunea pentru care Haret
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ține pînă la 15 Augustu. Vacațiuni voru fi, afară de serbatori, optu dile la Craciunu, 15 dile la pasci, si o lună și jumetate de la 15 Augustu pînă la 1 Octombre. 135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va ține concursu între școlarii fie-carii clasi și pentru fie-care lecțiune. Concursulu se va face înscrisu și se va însemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu. Esamenulu de la Pasci se va socoti că unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu. 136
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
cursulu anului, la fie-care trimestru se va ține concursu între școlarii fie-carii clasi și pentru fie-care lecțiune. Concursulu se va face înscrisu și se va însemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu. Esamenulu de la Pasci se va socoti că unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu. 136. O probă înscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe se voru cerceta de conferența profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu. 138. În tote orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie și licee, se va ține la finitulu fie-cărui anu scolaru unu concursu între școlarii premiați ai tutuloru aceloru gimnasie și licee ale orașului. Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-carii clasi. Se voru publică în Monitorul
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie și licee, se va ține la finitulu fie-cărui anu scolaru unu concursu între școlarii premiați ai tutuloru aceloru gimnasie și licee ale orașului. Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-carii clasi. Se voru publică în Monitorul și în jurualulu Instrucțiunii, numele scolariloru triumfatori, numele profesoriloru loru și alu gimnasului
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
celoru solvenți se voru determina prin regulamente speciali date după formele prescrise prin art. 14. 165. Internii solvenți voru plăti pretulu pensiunii la inceputulu fie cărui semestru. 166. Stipendiele Statului pentru internate se vor da la inceputulu fie-cărui anu prin concursu, care se va publica celu putinu cu trei luni înainte de diua în care va ave a se ține. Materiele concursului vor fi obiectele de studiu ale clasiloru inferiori celei în care candidatulu voesce a fi admisu. 167. Concurenții se voru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare și ridicare de planuri
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
vestimentulu, incaldirea, lumînarea cărțile și materialulu necesaru la studiu. 319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite cate dece pe totu anul , sau mai mulți de va cere trebuința. 320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe fie care anu. 321. Concursulu se va publica cu o lună mai 'nainte; inscripțiunile se voru face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va ține pentru acesta cate unu registru la Universitățile din
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
afară din previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda de catu prin lege speciale, data în cunoscinta de causa. 332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se dă în urmărea articulului 330, se va ține concursu, în casu candu se voru presenta mai mulți aspiranți la acelasu locu. 333. Concursulu se va publica cu trei luni mai nainte. El se va ține, dacă după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni compuse de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
articulului 330, se va ține concursu, în casu candu se voru presenta mai mulți aspiranți la acelasu locu. 333. Concursulu se va publica cu trei luni mai nainte. El se va ține, dacă după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni compuse de cinci membri numiți de Ministru și preseduta la Bucuresci de unu membru alu consiliului permaninte, si la Iași de rectorele Universității. Președintele nu va ave votu. Asupra reportului comisiunii, Ministrulu va numi pe titularu stipendieloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
unu gimnasiu. 355. Nu se vor pute numi sub-revisori de cat cei ce vor justifica că posedu cunoscintele clasilor primărie. 356. La casu cînd numerul aspiranților ar fi mai mare de cat numerulu locurilor vacanți, consiliulu permaninte va alege prin concursu pe cei mai meritanti. 357. Acum la început, în lipsă de persoane cu calitățile cerute prin art. 354 și 355, se va numi prin preferință dintre foștii revisori și sub-revisori cari s'au făcut bine cunoscuți în asemenea serviciu. 358
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
puțini la numeru de cat locurile vacanți, nu au nici unul din titlurile aretate în cele doue alineate precedinti, ori, cînd titlurile ce potu ave conformu acelora'și alineate nu sînt judecate de comisiunea competințe în destul de multamitore. ... d) Sau în concursu, în același casu prevedutu prin precedintele alineatu, daca candidații sînt mai numeroși de cat locurile vacanți. ... 369. Arbitrii cari vor judeca titlurile și aptitudinea candidaților vor fi: 1) Pentru invetiatorii satesci, revisorele, inginerul sau în lipsă, medicul județului și institutorul
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]