537 matches
-
datele sintetice privind expertiza tehnică. În cadrul evaluării clădirilor existente cu valoare de patrimoniu si stabilirea soluțiilor de intervenții se va ține seama de caracteristicile materialelor existente inclusiv din punct de vedere higrotermic astfel încât să se limiteze posibilitatea apariției condensului, a umidității sau a unor compuși chimici cu caracter agresiv asupra materialelor existente. Soluțiile propuse vor avea un caracter reversibil astfel încât, în situația în care se identifică o comportare defectuoasă, să se poată reveni cât mai ușor la o
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
Reducerea umidității la clădirile istorice Principalul factor care conduce la scăderea nivelului de confort și reduce durabilitatea în timp este umiditatea. Mai ales în contextul climei continental temperate în care se află România în prezent, umiditatea necontrolată poate cauza apariția condensului și degradărilor aferente (apariția mucegaiului, lipsa de încălzire a aerului interior și alte efecte nefavorabile locuirii în condiții de confort). Prin urmare, este esențială identificarea cauzelor care conduc la apariția și stagnarea umidității. Modul în care se manifestă umiditatea depinde
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
printre materialelor cu cele mai scăzute rezistențe termice, cu un indice de conductivitate ridicat, provocând punți termice dacă nu este termoizolat corespunzător. Aceste intervenții, considerate ireversibile, cauzează inclusiv menținerea umidității în structurile istorice prin permeabilitatea la vapori foarte scăzută, apariția condensului și mucegaiului, cu impact asupra integrității structurii și asupra proprietăților fizice și chimice ale acestora. Punțile termice se manifestă în special iarna, prin faptul că duc la pierderi de energie termică și produc riscul de apariție a fenomenului de condens
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
condensului și mucegaiului, cu impact asupra integrității structurii și asupra proprietăților fizice și chimice ale acestora. Punțile termice se manifestă în special iarna, prin faptul că duc la pierderi de energie termică și produc riscul de apariție a fenomenului de condens prin apariția punctului de rouă în grosimea elementului constructiv, în special la interfața dintre beton și zidărie. În perioada verii, acestea acționează invers, producând aport de căldură la interior. Ambele situații produc efecte nefaste asupra caracteristicilor unei clădiri, atât asupra
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
straturi termoizolante se va lua în considerare în cazul zidăriilor care permit această soluție, astfel încât să se optimizeze coeficientul de conductivitate termică. Această intervenție se va realiza cu respectarea tehnicilor de punere în operă a materialelor, cu evitarea apariției condensului, prin adăugarea de bariere de vapori care corespund cerințelor sistemului constructiv. Alegerea materialelor termoizolante se va conforma cerințelor de permeabilitate și de comportament la umiditate a sistemului constructiv existent, sau se vor prevedea măsuri complementare de eliminare a umidității în
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
eficiență energetică respectând principiile de intervenție. Termoizolarea la exterior a pereților se poate realiza în cazul pereților fără decorație, respectiv pe fațade secundare sau care sunt direcționate spre puncte mai răcoroase (nord, nord-vest), cu aplicarea tuturor măsurilor de evitare a condensului sau a impermeabilizării complete a structurii. Ignorarea acestor principii va conduce la revenirea sau menținerea condensului în structură, formarea de mucegai între construcția istorică și materialul izolant, rezultatul fiind unul nociv la nivel de microclimat interior. Schimbările climatice favorizează în
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
pereților fără decorație, respectiv pe fațade secundare sau care sunt direcționate spre puncte mai răcoroase (nord, nord-vest), cu aplicarea tuturor măsurilor de evitare a condensului sau a impermeabilizării complete a structurii. Ignorarea acestor principii va conduce la revenirea sau menținerea condensului în structură, formarea de mucegai între construcția istorică și materialul izolant, rezultatul fiind unul nociv la nivel de microclimat interior. Schimbările climatice favorizează în prezent variații mai mari de la zi la noapte, în cazul aceluiași sezon, decât de la
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
provoca daune sistemului constructiv prin masa adăugată. În sistemul tradițional, înlocuirea planșeelor din grinzi de lemn cu planșee de beton, fără o analiză de impact corectă, poate aduce la discontinuități, prin crearea de punți termice care vor cauza fenomene de condens și crearea de probleme de microclimat interior. Sistemele de încălzire în pardoseală, realizate în stratul de șapă, acolo unde este posibil, pot aduce îmbunătățiri considerabile spațiilor interioare. În cazul în care soluția de încălzire nu se pretează la acest sistem
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
din suprafața vitrată, în detrimentul iluminării naturale a spațiului. Pe lângă această consecință care vizează reducerea confortului vizual, înlocuirea tâmplăriilor istorice cu tâmplării realizate necorespunzător va reduce din confortul olfactiv (lipsa ventilării corespunzătoare, apariția mucegaiului) și din confortul termic (favorizarea condensului și menținerea umidității), cu impact asupra bunăstării fizice. La nivel estetic, montarea unei tâmplării cu materiale noi va risca degradarea tencuielilor din jurul golurilor de fereastră, cu distrugerea decorațiilor/ ancadramentelor. Simplificarea geometrică și cromatica nepotrivită a tâmplăriilor dăunează semnificativ imaginii
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
frecvent utilizată este, de regulă, realizat cu boilere electrice sau centrale cu gaze naturale, ceea ce conduce la creșterea umidității interioare cu consecințe grave asupra condițiilor igienico-sanitare și de confort termic. Lipsa unei ventilări corespunzătoare a acestor spații crește riscul condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție și dezvoltarea mucegaiului sau chiar atacuri biologice pe elemente structurale ale clădirii. Clădirile cu valoare istorică și arhitecturală se confruntă cu o serie de probleme care țin atât de vechimea echipamentelor, cât și
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
central. În schimb, în ceea ce privește forma și designul acestora, soluțiile sunt destul de robuste și incompatibile pentru componentele artistice care se regăsesc la majoritatea clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală. O clădire eficientă energetică și sănătoasă nu produce condens sau alte fenomene dăunătoare, indiferent de diferențe de temperatură interior-exterior și permite schimburi de aer între aerul viciat de la interior și aerul proaspăt de la exterior. Fără măsuri în direcția aceasta, aerul interior poate dobândi umiditate și vapori poluanți
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
materiale permeabile (tencuieli cu var hidraulic armate cu materiale compatibile); deci practica normată pe zidării cu cămășuiri pe bază de ciment cu armare de plasă metalică cresc riscul degradării structurii de zidărie pe termen lung, favorizează stagnarea umezelii și apariția condensului, astfel reducând durata de viață a clădirii. ● consolidarea cu tiranți metalici, cu rolul de a lega zidării a reprezentat o soluție istorică care se utilizează și astăzi în zonele cu risc seismic datorită menținerii unei elasticități optime a rezistenței rezultate
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
soluție pe termen scurt, ce nu necesită tehnologii avansate sau manoperă specializată, utilizarea ei pe scară mare, indiferent de valoarea clădirilor istorice, conduce la deprecierea generală a fondului construit istoric prin deprecierea zidăriilor istorice, cu efecte negative asupra acestora (apariția condensului, lipsa soluțiilor de consolidare a rezistenței zidăriei etc). Intervențiile de acest tip sunt ireversibile și invazive și nu încurajează soluțiilor alternative de consolidare. La nivelul utilizării resurselor naturale, producerea de ciment este printre cele mai nocive și poluante tehnologii din
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
cărămidă, soluțiile de eficiență energetică vor urmări suplimentarea cu materiale permeabile și asigurarea ventilării. Prin urmare vor fi preferate tencuieli termoizolante, sau în cazul spațiilor care au suprafețe de utilizare generoase, opțiuni de termoizolare la interior, cu rezolvarea problemelor de condens. ... 7.3 Structuri de piatră Structurile de piatră reprezintă printre cele mai vechi tehnici constructive, fiind regăsite în prezent la clădiri realizate preponderent înainte de anul 1800. Prin urmare, valoarea acestora pentru istoria și cultural mediului construit este incontestabilă. De altfel
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
cele mai uzuale forme de consolidare, întrucât refac integritatea mecanică a zidăriei, necesară inerției termice. Și în cazul acestor structuri se vor evita materialele pe bază de ciment sau care conțin săruri ce pot cauza distrugeri de material, apariția eflorescențelor, condens sau mucegai. În privința soluției de încălzire prin pardoseală, în cazul pardoselilor de piatră istorice, soluția este una care trebuie aplicată cu rezerve, mai ales în cazul clădirilor cu picturi murale interioare. Deși există o cerință la nivel general de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
cu înălțimea minim 100 mm, protejate prin ridicarea stratului de protecție anticorozivă. Se vor prevedea reborduri similare în jurul stâlpilor și în jurul fundațiilor utilajelor fundate direct pe teren (placă). (30) Prin detaliile utilizate se evită stagnarea apei provenită din condens în zonele de contact dintre elementele de construcție, inclusiv instalații. (31) În cazul în care se folosesc elemente cu goluri închise (cum este, de exemplu, fâșia cu goluri) în care se pot acumula vapori de apă, se iau măsuri de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
și încăperi de exploatare pentru încadrare între limitele de 35% ... 60%. (7) Debitele minime de aer proaspăt pentru asigurarea calității aerului interior se stabilesc conform prevederilor privind asigurarea calității aerului date la 4.3.1.2 . (8) La parcaje închise se evită apariția condensului pe suprafața și în interiorul elementelor de închidere: (a) temperatura suprafețelor interioare: – pardoseli: min. 5°C (iarna), max. 27°C (vara); ... – pereți: min. 5°C (iarna), max. 40°C (vara); ... ... (b) umiditatea maximă a materialelor de alcătuire a închiderilor se stabilește conform prevederilor normativului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
de carbon și la parcajele mai mici, în funcție de geometria parcajului, gradul de rulaj, numărul important de niveluri sau opțiunea investitorului. (11) Calitatea finisajelor interioare asigură: (a) evitarea emisiei de gaze toxice în încăperile de exploatare; ... (b) evitarea formării condensului la suprafața elementelor de construcție. ... (12) Ventilarea aerului respectă următoarele cerințe minimale: (a) la parcările prevăzute cu un sistem de ventilare mecanică, numărul de schimburi de aer minim este de 3h^-1 ... (b) debitul minim de aer proaspăt în zonele de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264751]
-
agresivitate medie; ... d) XA 4b - medii cu agresivitate puternică. ... (2) Clasa de agresivitate se stabilește în funcție de starea fizică și natura factorilor agresivi. Agenții agresivi pot fi în stare: a) gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceață provenită din condensul vaporilor ce apar în urma variației umidității sau datorită caracteristicilor de exploatare a instalațiilor tehnologice); ... b) solidă (săruri, cenuși, praf, pământ etc.) ... (3) Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare gazoasă se stabilește în funcție de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
avea în vedere următoarele: a) la temperaturi ale mediului cuprinse între 500 C și 800 C, clasa de agresivitate din Tabelul I.1 se mărește cu o clasă; ... b) în cazul în care pe suprafața elementelor de construcții este posibilă formarea condensului, agresivitatea se mărește cu o clasă, dacă mediul conține gaze agresive; ... c) în cazul în care concentrațiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C și umiditatea relativă a aerului este mai mică decât 60%, mediile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
aibă o pantă ascendentă de 3% către exteriorul clădirii (în cazul în care nu există alte recomandări ale producătorului). ... 6. Extremitatea «ventuzei» trebuie să depășească peretele exterior cât mai puțin posibil, în concordanță cu recomandările producătorului, pentru a preveni înghețarea condensului provenit din vaporii de apă din gazele de ardere (fig. 3). Fig. 3.*) - Distanța de ieșire a «ventuzei» în exteriorul peretelui ... 7. În cazul în care admisia aerului necesar arderii și evacuarea gazelor de ardere se fac cu conducte separate
ORDIN nr. 170 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264765]
-
vigoare. (5) Metodologia de calcul Mc 001 cuprinde prevederi referitoare, în principal, la următoarele elemente: (a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, respectiv capacitatea termică, izolația termică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice, verificarea riscului de condens superficial și de dezvoltare a mucegaiului, verificarea comportării la difuzia vaporilor de apă, compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer; ... (b) instalațiile de încălzire a spațiului și de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
ploaie. Este de preferat că oțelul pentru beton precomprimat să fie depozitat în spații închise cu o umiditate relativă mai mică de 60%. (5) Cablurile confecționate în fabrică, protejate cu teci se recomandă să aibă capetele protejate împotriva umezelii și condensului, iar susținerea să se facă la distanțe care să nu afecteze stabilitatea și impermeabilitatea tecilor. (6) Coroziunea componentelor utilizate la precomprimare este evitată dacă este posibil. O ușoară ruginire a elementelor supuse tensionării poate fi în general acceptabilă dacă rugina
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
atacului ciupercilor și insectelor xilofage 89. SR EN 16351 Structuri din lemn. CLT (Lemn lamelat încrucișat). Cerințe 90. SR EN ISO 13788 Performanța higrotermică a componentelor și elementelor de construcție. Temperatura superficială interioară pentru evitarea umidității superficiale critice și a condensului interior. Metode de calcul 91. SR EN 16798-1 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și acustica. Modul M1-6 92. SR EN
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
unei structuri. Termenul "etanșeitate la aer" se referă la prevenirea fluxurilor convective, adică pătrunderea curenților de aer prin componentelor structurale, prin deplasarea acestora din exterior spre interior (infiltrații) sau din interior spre exterior (exfiltrații). Etanșeitatea necorespunzătoare poate conduce la apariția condensului interstițial în structură, o protecție termică redusă și atingerea unor temperaturi mai scăzute pe suprafețele interioare. Pericolele care pot apărea drept consecință sunt: creșterea umidității materialului lemnos, deteriorarea structurii și scăderea valorilor de rezistență și rigiditate mecanică, formarea mucegaiului, afectarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]