1,115,748 matches
-
cartierele lacustre din megalopolisurile asiatice, unde oamenii trăiesc înghesuiți într-o barcă ce le ține loc de adăpost, până la blocurile insalubre din ghetourile urbane, confruntate cu lipsa utilităților, cu un nivel ridicat de insecuritate al persoanei, până la cartierele rezidențiale și condițiile specifice, în care persoanele trăitoare în acest tip de cartiere pot fi supuse sau afectate de stresul negativ excesiv - de exemplu, cazuri de depresie, sindromul plictiselii cronice, al singurătății, al izolării sau dimpotrivă, cazuri privind sindromul muncii excesive sau în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
metropolitan, precum și dreptul acestuia de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv s-ar număra alături de alte drepturi specifice omului urban al secolului XXI (de exemplu, un drept la sănătate multidimensional, îmbunătățit, ca și nivel de protecție juridică, față de condițiile de poluare și toxicitate existente în marile orașe; dreptul la un mediu social, cultural și natural sănătos - deoarece trebuie să se vorbească și de forme specifice de poluare, precum poluarea morală (proliferarea imaginilor degradante privind ființele umane, a vulgarității, a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
forme specifice de poluare, precum poluarea morală (proliferarea imaginilor degradante privind ființele umane, a vulgarității, a promiscuității, a agresivității verbale, imagistice și fizice din viața civică și din mass media)17. Dreptul (cu un conținut juridic adaptat și îmbunătățit la condiția urbană a omului secolului XXI) la un mediu natural sănătos și curat, al omului urban, este unul necesar a fi consacrat în această Carta, tocmai din pricina îndepărtării omului urban de contactul cu natura, prin conceptul învechit de "orașe totalmente separate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de contactul cu natura, prin conceptul învechit de "orașe totalmente separate de natură"18. De asemenea, printre drepturile omului urban ar trebui înscrise și dreptul la muncă, la odihnă, la timp liber, specific adaptate, ca nivel de protecție juridică, față de condițiile vieții omului metropolitan al sec. XXI, unde legislatorul să aibă în vedere posibilitățile reduse de divertisment și condițiile de muncă ale omului urban în raport cu condiția să de ființă intrinseca legată de natură și cu posibilitățile reale, existente ale orașelor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
omului urban ar trebui înscrise și dreptul la muncă, la odihnă, la timp liber, specific adaptate, ca nivel de protecție juridică, față de condițiile vieții omului metropolitan al sec. XXI, unde legislatorul să aibă în vedere posibilitățile reduse de divertisment și condițiile de muncă ale omului urban în raport cu condiția să de ființă intrinseca legată de natură și cu posibilitățile reale, existente ale orașelor de a răspunde acestei nevoi fundamentale, direct conectată la beneficiul real al dreptului la fericire al ființei umane). Această
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la muncă, la odihnă, la timp liber, specific adaptate, ca nivel de protecție juridică, față de condițiile vieții omului metropolitan al sec. XXI, unde legislatorul să aibă în vedere posibilitățile reduse de divertisment și condițiile de muncă ale omului urban în raport cu condiția să de ființă intrinseca legată de natură și cu posibilitățile reale, existente ale orașelor de a răspunde acestei nevoi fundamentale, direct conectată la beneficiul real al dreptului la fericire al ființei umane). Această Carta globală ar fi destinată să asigure
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
societății globale a secolului XXI (dincolo de nivelul de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai datorită profilului de "mare aglomerare urbană" a locului în care trăiesc și își desfășoară activitatea. De asemenea, legat de propunerile legislative de mai sus (pe plan internațional, sub egida ONU), ar fi recomandat să se elaboreze (de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
considerăm că ar trebui să fie consacrat (tot prin propunere a României, în calitate de stat membru ONU, privind adoptarea unei declarații în acest sens sub egida AG. ONU) și dreptul popoarelor de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv (datorită condițiilor speciale generatoare de stres negativ excesiv pentru comunități întregi de oameni, mergând până la națiuni): situații de calamitate naturală, de dezastru natural sau provocat de mână omului, de accidente nucleare sau industriale, de deversări masive de substanțe toxice în apele interne
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
etc.). Stresul negativ excesiv se poate dezvolta atât datorită izbucnirii unor crize alimentare sau de apă potabilă (la nivel regional, internațional sau local), afectând nu doar indivizii în sine, ci și comunități sau popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială a vremii, de modificare a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ major atât asupra indivizilor ca atare, asupra colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drepturi fundamentale ale omului, precum și calitatea vieții sale. La fel, distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste, bazate pe obținere de profit fără adăugarea dimensiunii responsabile față de mediu, etice și sociale, duc la dezechilibre directe între condiția umană, calitatea vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de protecția mediului și a drepturilor omului (corporațiile, ca actori non-statali, considerând că protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a statelor și nu a lor)27
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
protecția drepturilor omului ar fi obligația exclusivă a statelor și nu a lor)27. Consecințele recunoașterii conexiunii intrinseci dintre dezvoltarea durabilă și dreptul omului la a fi la adăpost de stres sunt extrem de novatoare, deoarece ele ar include în aceste condiții, în conținutul celor două concepte, și dreptul generațiilor viitoare de a fi la adăpost de foame, teroare și mizerie, de a fi la adăpost de condiții nesatisfăcătoare ale nevoilor umane fundamentale, deci, se include și un drept novator al generațiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi la adăpost de stres sunt extrem de novatoare, deoarece ele ar include în aceste condiții, în conținutul celor două concepte, și dreptul generațiilor viitoare de a fi la adăpost de foame, teroare și mizerie, de a fi la adăpost de condiții nesatisfăcătoare ale nevoilor umane fundamentale, deci, se include și un drept novator al generațiilor viitoare de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv. Aceste tipuri de drepturi ale omului, cu totul novatoare (pe care le propunem a fi explorate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prevederea de mai sus cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale/1966 și cu alin. 3 din Preambulul Pactului Internațional privind drepturile civile și politice/ 1966, ambele alineate conținând referirea la obiectivul "creării de condiții care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale civile și politice, ca și de drepturile sale economice, sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sociale și culturale", făcându-se referire la "idealul ființei umane libere, bucurându-se de libertățile civile și politice și eliberată de teamă și mizerie". Or, îndată ce se introduce o referire la "idealul uman" de asemenea natură și la "crearea de condiții"necesare pentru făurirea unui anume tip de societate (în care ființă umană să aibă beneficiul drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale- adica a generațiilor I și ÎI de drepturi ale omului-, o lume în care "să trăiască eliberat de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noi drepturiale omului, printre care și un set de drepturi specifice omului metropolitan menite să îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un set de drepturi specifice omului metropolitan menite să îi asigure acestuia beneficiul real al drepturilor omului din generațiile I, ÎI, III și IV dar și pe cel al drepturilor sale specifice, în virtutea unei condiții de "om metropolitan" recunoscută drept condiție juridică în societatea globală a sec. XXI (o societate predominant urbană). Cele două axe ale conceptului de "dezvoltare durabilă" -"responsabilitatea de a proteja" a oamenilor din prezent pentru cei din viitor și conceptul de "patrimoniu transmisibil temporal" (de la umanitatea prezența
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Declarația de la Istanbul asupra așezărilor umane, conferință internațională sub egida ONU (Habitat ÎI), din 3-14 iunie 1996, este inclus acest drept, de o manieră implicită, în prevederea din alin.4 (obiectivul îmbunătățirii calității vieții în interiorul așezărilor umane și combaterea deteriorării condițiilor care, mai ales în țările în curs de dezvoltare, au dus la crize de proporții, unde sunt trecute, în ultimele rânduri, si degradarea mediului înconjurător și vulnerabilitatea crescută la dezastre). La alin. 10 întâlnim din nou obiectivul prevenirii poluării urbane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dacă se deslușește motivația radicalizării. Atât din studierea biografiilor teroriștilor, cât și din cercetările sociologice, reiese că aceasta motivație nu constă în sărăcie sau în lipsă de educație, așa cum se auto-amăgesc unii occidentali, sperând că prin ușoară ameliorare a unor condiții sociale se va eradica fenomenul. Aceștia sunt doar doi factori care, acționând asupra mediului în care operează extremiștii islamici, le oferă uneori beneficiul unei anumite susțineri din partea unor grupuri de populație, care, prin tăcere sau chiar sprijin logistic, le înlesnesc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
membri ai unor rețele islamiste, ci aproape toți ca niște foarte probabili jihadiști. Comportamentul și declarațiile unora dintre migranți au turnat gaz pe foc într-o Europa deja scindata: au apărut relatări legate de nemulțumirea unor solicitanți de azil față de condițiile oferite: mâncarea nu era destul de gustoasă, Internetul era prea lent, iar Finlanda nu era bună, pentru că "e prea frig, nu este ceai, nu sunt restaurante, nu sunt baruri și nu e nimeni pe stradă, în afară de mașini"2. "Refugiații" păreau mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dar, dacă există un singur Coran, prin Hadith sunt desemnate relatările despre faptele și vorbele profetului Mahomed, iar în funcție de diferite ramuri și școli islamice, fiecare se referă la diverse colecții, selectate în funcție de credibilitatea celui care le-a relatat. În aceste condiții, este normal ca si Șaria este înțeleasă și aplicată în moduri variabile. Anumite lucruri sunt, însă, comune și, daca ne referim doar la lucrurile extrase din Coran, Șaria sună înfricoșător pentru cetățeanul occidental al secolului XXI, nu pentru că în textele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
istoria evenimențiala a confirmat sau a infirmat intuițiile autorului discutat). Modul general de argumentare pe care lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne întrebăm dacă într-adevăr conceptul de stat este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica" (p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este limitat la relații organizatorice definite de o dimensiune strict secular-umană, fără nici o conexiune în sfera religiosului" (p. 78). Ultima parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica" (p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în linii mari pe două coordonate: ștergerea graniței dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parte importantă a studiului o reprezintă identificarea și punerea în ordine a condițiilor prealabile pentru existența religiilor politice. O primă condiție este "apariția unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica" (p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în linii mari pe două coordonate: ștergerea graniței dintre sacralitate și politica în Sacrum imperium și afirmarea supremației papale în corpus mysticum. A treia condiție se referă la ruptură
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în linii mari pe două coordonate: ștergerea graniței dintre sacralitate și politica în Sacrum imperium și afirmarea supremației papale în corpus mysticum. A treia condiție se referă la ruptură care se produce în sânul ecclesiei. Cea dintâi schisma se datorează lui Augustin care a deosebit categoric statul de biserică și de unde a rezultat o "multitudine de dualisme", urmată îndeaproape de doctrina lui Toma din Aquino
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]