8,770 matches
-
altcineva. Alter-egoism, dualitate ș.c.l. Va urma? CREUZET Silviu GUGA, lumina rece a epifaniei proto-zal moxiene? Kogaion-Gugaion? Apropos celălalt GUGA, Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. Romancierul acum sibian, prieten prin decenii, originar din Lunca Streiului (ciudatul sat Bățălari) îmi era pe-aproape în anii “socialismului”, d-sa fiind profesor, ne departe de alți intelectuali de acest tip, Radu Ciobanu, Aurelian Sîrbu, Mircea Moț, Gligor
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
toate riscurile otrăvirii de care eu însumi am avut parte, după ce mi le-am văzut pe ale mele! Apropos celălalt GUGA, Romulus GUGA, aș exprima o sintagmă-timbru pentru Silviu GUGA: lumina rece CogaionGugaion-iană - asta ca pecete, terra sigilata a susinvocatei condiționări originist-paideică. “Atitudinea” GUGA este una gravă, din ancestrale resorturi, față de, bunăoară, un alt însem nat congenar al său, acum simerian, causticul și acri bic “glossant” al dessantului “rezistenței prin cultură”, Dumi tru Hurubă. De Radu Ciobanu era deja despărțit încă
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
așa? * Vietățile fără ochi sunt fragmente de ochi. * Frica este instinctual transcendental al naturii vii. Ea este de fapt principiul ordonator a Tot ce mișcă, fie cugetător, fie necugetător. Frica este criza de fond a inteligenței ubicue. Ea vine din condiționarea ancestrală a memoriei, ca prudența vitală, de rerum naturae. * Fiindul (ființa) se autoreciclează, creația se sacrifică în operă, regenerează perpetuu. Conceptul suicidar e un simplu sofism. * Toate stările feericeale fericirii ca stare, sunt orgas mice. Capcane ale spiritului parager în
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
prime, materiale, tehnologii, echipamente, utilaje; „Electric plus” - electrice, electronice, energetice, automatizări industriale, sisteme și corpuri de iluminat, sisteme informatice, servicii; „Pro domo & Timco” - arhitectură, proiectare, design, amenajări interioare, decorațiuni, materiale, izolații, finisaje, confecții metalice, tâmplărie, instalații, sisteme termice și de condiționare a aerului, tehnologii, echipamente, utilaje, echipamente de protecție etc. Publicul va avea acces între orele 10 și 19. DUȘAN BAISKI Călătorii cu trenul l Anulări în luna aprilie Directorul Regionalei de Transport Feroviar de Călători Timișoara, dl ing. Bogdan Rolea
Agenda2003-14-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280863_a_282192]
-
familiei sale, Radu Lupu a concertat săptămânile trecute la Brașov, în compania orchestrei simfonice locale. La Lugano, în Sud, în zona italiană, întâlnirea cu dirijorul Ion Marin se orientează, în mod firesc, spre aspectele de bază ale vietii muzicale internaționale, condiționările și limitările acesteia la nivelul marilor instituții muzicale europene și nord americane. E un respiro între două avioane, între două serii de concerte, de repetiții. Evocam ultimul concert al Filarmonicii din München, la Viena, cu Sergiu Celibidache, în urmă cu
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Dumitru Avakian Dintre melomanii care frecventează chiar și în mod curent sălile noastre de concert, puțini sunt aceia care pot înțelege avatarurile și adaptările, condiționările și limitările cărora le este supusă stagiunea de concerte de la nivelul proiectului și până la acela al realizării în fapt sonor. Evident, lipsa susținerii materiale, financiare, este determinanta stabilind o tranziție păgubitoare, cum se știe, la nivelul tuturor instituțiilor de cultură
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
în perioada de tranziție. Puțini sunt cei ce căuta soluții de întremare. Destui sunt aceia care se resemnează în neputința, în inactivitate. Cum se descurcă - iată sintagma! - în aceste condiții instituțiile de cultură, de concert? Evident la limita precarității. Căci condiționarea financiară nu poate fi mult diferită de situația economică generală. Diferită poate fi, în schimb, acțiunea managerială. La nivelul eșalonului de vârf, la acela al direcțiilor Ministerului Culturii, nu a fost motivat în nici un fel faptul că - datele au fost
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
important turneu în străinătate, este acceptat, în interior, un solist sau un dirijor mediocru. Căci, știut este faptul, ansamblurile noastre - cele orchestrale, cele corale - se vând în străinătate sub nivelul pieței vest-europene sau a celei nord-americane. Din acest complex de condiționări decurg acele situații penibile precum cele întâlnite în actuala stagiune când, la Ateneul Român, spre exemplu, au putut fi programați dirijori proveniți din Elveția și din Statele Unite ale Americii, apariții ce nu onorează prima scenă de concert a țarii. Evident
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
prospețime a adresării. Criteriile de selecție? Sunt variate. Evident, competițiile naționale și cele internaționale oferă oportunități celor care își asumă riscul de a lupta. Cîștigă cei care realizează mai mult, mai repede mai bine! Nu stabilesc o ierarhie a acestor condiționări. În mod evident, competiția, concursurile tinerilor muzicieni performeri, se constituie într-o cale importantă de lansare în lumea cea mare a vieții de concert. Este drept, nu este unica. Dar este cea mai importantă. Astfel - mă voi referi doar la
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
Subiect generos, autorul încercînd să despartă apele printr-o ordonare inteligentă a materialului. Un prim pas îl constituie identificarea sursei utopiilor urbane moderne în critica adusă orașului industrial și, implicit, arhitecturii acestuia. Interesantă se dovedește a fi și expunerea despre condiționarea arhitecturii de către discursul politic, cu atît mai mult cu cît autorul îi alătură un studiu de caz, sugestiv intitulat Paris: egalité, fraternité, architecture. Lucruri actuale pentru un public care vede la tot pasul - ceea ce nu înseamnă în mod necesar că
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
artist așa cum se cuvine a fi el evocat de o meserie, al naibii de umila, cum este aceea a criticului muzical față cu interpretări care frânează analiza dogmatica împreună cu cheful de a o încerca? Probabil că nu. Dar câte ceva din toate aceste condiționări laterale sunt în cantul Elisabethei Leonskaia, chiar dacă nu se ascultă două Concerte de Chopin contemplând portretul moral al celui care îl cântă. Atunci, se aude gândul învelit într-un țesut subtil și lejer. Reflexele lui schimbătoare. Sonoritatea limpede, cristalina, lichid
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
unui organism internațional, mai ales în aceste vremuri tulburi, înseamnă a te înarma, înainte de orice, cu un stoc de antinevralgice, și abia apoi să vezi dacă poți rezolva ceva și în beneficiul țării. Nici relaxarea (înșelătoare, după părerea mea) a condiționărilor FMI, nici promisiunile privind aderarea la U.E. nu înseamnă mare lucru. În politica internațională actuala (pe cât de intensă, pe atât de coerență), a te îmbată cu apă rece echivalează cu a te sinucide chiar în noaptea nunții. Va fi suficient
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
de partea noastră. Mi-e teamă, însă, ca promisiunea vesticilor să nu fie un cadou otrăvit. E normal ca europenii să pretindă - deși își dau seama că e pură utopie - îmbunătățirea situației economice. M-am întrebat, însă, de ce a doua condiționare pusă României se referă la situația copiilor orfani și abandonați, când ar fi existat atâtea alte chestiuni grave de rezolvat, la fel de importante pentru U.E. Răspunsul, pe cât de șocant, pe atât de deprimant, trebuie găsit în imaginea pe care am stiut
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
sale, comparabilă ca importanță cu locul Luceafărului an cadrul poeziei eminesciene, interpretarea ei rămâne mereu "piatră de ăncercare" a oricărei hermeneutici a operei lui Nichita Stănescu. an epoca, 11 elegii postulează ruptură totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ÎNCREDEREA ÎN SINE - SIGURANȚA GESTUALĂ FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE Lorand Balint Cuvinte cheie: învățare motrică, intervenție pedagogică, încredere în sine, atitudine, participare activă, autonomie motrică. Rezumat Realizarea autonomiei motrice reprezintă un deziderat major al educației fizice și sportive școlare contemporane, ea oferind individului premisele condiției fizice
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
publicat până acum. Suportând, când a fost să fie, și lecturi inadecvate ale comentatorilor. Prin urmare, nu panta realismului ar trebui licitată, după mine, în acest roman. Ci aceea a povestirii care se reifică, se întrupează aproape și, fără nici o condiționare exterioară, migrează de la un individ la altul. Există, de altfel, o frumoasă metaforă a acestei migrații chiar în epilogul cărții; n-o reproduc pentru a nu-i strica farmecul. Pe de-o parte, ziceam, avem o poveste perenă (căreia îi
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
rețele de comunicații electronice, cu excepția celor care utilizează exclusiv spectrul radio, are obligația să includă în oferta sa serviciile de programe ale Societății Române de Televiziune destinate publicului din România, precum și alte servicii de programe, libere la retransmisie și fără condiționări tehnice sau financiare, ale radiodifuzorilor privați, aflați sub jurisdicția României, în limita a 25 % din numărul total de servicii de programe distribuite prin rețeaua respectivă, precum și serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaționale la
RCSandRDS, amendat pentru că a scos din grilă West TV, un post regional () [Corola-journal/Journalistic/24211_a_25536]
-
de atunci, încerc să mă pun în situația unui scriitor care vrea să publice azi. Editorial, nu-l împiedica nimic. Dar întrebarea e cui se adresează. Dacă el se vede în fața unei direcții, nu înaintea unor critici dezlegați de orice condiționări, de unde știu eu că literatura lui, posibil valabilă, nu va fi împinsă la margine de dragul direcției? În treacăt fie spus, orice direcție e rezultatul acțiunii concertate a unor persoane sau a unor personalități. Poate că eu, ca prozator, mă simt
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]
-
sale ne luminează încă și va lumina și generațiile viitoare. Căci Bergson a descoperit în sufletul omenesc jocul liber al intuiției, a acordat inteligența la registrul instinctului, a făcut ca spațiul să le fie acestora indiferent, a eliberat conștiința de condiționările sale. A făcut din ea o plantă ce crește în afara oricărui climat și, în același timp, o fatalitate pe care nici o putere n-ar putea-o doborî. Acest sfărîmător de lanțuri, acest revoltat în sinea lui era un omuleț blînd
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
personale și de frustrare în această privință. În familiile în care nu există bani de prisos, ci doar palma părinților, aplicată potrivit principiului autohton că Eu te-am făcut, eu te omor, prelungirea infantilismului ține de cea mai draconică posibil condiționare economică. Vrei să te căsătorești? Nu se poate! Fiindcă n-ai unde locui. Astfel că tineri bărbați care ar trebui să aibă curajul să se însoare cu femeile pe care le lasă însărcinate după ce le-au făcut promisiuni, le abandonează
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
de setea adevărului, incomodul, interogativul, antipaticul, exageratul. Lumea în care el trăiește nu e una normală și oricît s-ar spune că dictaturi au mai existat și că nici un personaj din toate romanele universale de acest tip nu scapă de condiționarea istorică, totuși nici Dostoievski, nici Broch, nici Zola, nici Thomas Mann nu au nevoie de atîta cunoaștere extraliterară pe cît au nevoie romanele românești din ultimii patruzeci de ani pentru a putea fi citite pur și simplu. Aceste romane, și
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
și gospodărește, unei munci pe cît de dificile, tot pe atît de voluntare. Cea mai tînără din această suită de reviste, care nu este una de artă în sensul strict al cuvîntului, dar care privește cu atenție fenomenul artistic în condiționările lui mai largi, este revista Ianus, editată de fundația Har și îngrijită direct de sculptorul Alexandru Nancu și de criticul de artă Luiza Barcan. însă faptul că patru reviste apar deja de mai multă vreme, că cea de-a cincea
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
accesibilitatea lor eficiența muncii de propagandă. Realismul socialist ca metodă de creație legitimează o sensibilitate proletară, o reprezentare marxist-leninistă asupra societății și o viziune materialist-dialectică asupra lumii. El neagă achizițiile specifice cîmpului estetic care se autonomizase în timp prin supraordinarea condiționărilor extraestetice. El nu neagă propriu-zis funcția estetică, ci o reduce la starea de ancilaritate prin regresia în timp pe care o presupune construcția unei societăți simple ("fără clase"), cu puține cîmpuri autonome. Numai că ancilaritatea asumată, "normală" într-un timp
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general și firesc, mutațiile înregistrate de sintagma limbă de lemn reprezintă o situație oarecum aparte sub aspectul modalităților specifice de realizare, care implică o complexă condiționare socială atît din perspectiva uzului, cît și din cea a situării în sistemul limbii. Formație metaforică la origine, creată în limba rusă - cum arată Françoise Thom în binecunoscuta lucrare căreia i se datorește larga răspîndire a sintagmei - a fost utilizată
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
la Vărul Shakespeare și până la rugăciunile din Puntea, toată opera lui este un program, perfect conștientizat, de dezamorsare a gândirii tragice. În sistemul semiotic al epocii, "poantele" lui Sorescu erau puncte de lumină, legende cu final schimbat, demitizări benigne ale condiționărilor fatale. Așadar, morala, noima, tâlcul. Tâlcurile lui Blaga redescoperite și ele (ne amintim: Blaga a fost pus atunci în valoare ca "poet al luminii"), erau tâlcurile rădăcinilor mitice, tâlcurile anilor șaizeci au fost tâlcuri ale individualizării, curajului și speranței. Așa
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]