345 matches
-
de detectoare este folosit în majoritatea FTIR. Pentru obținerea unor sensibilități mărite se utilizează detectoare fotoconductoare din telurură de mercur și cadmiu, absorbția radiației IR promovează electronii neconductori din banda de valență pe nivele de energie superioare, din banda de conducție. Rezistența electrică a materialului semiconductor scade. Acești detectori îmbină caracteristicile unor pirodetectori cu fotodetectori Pregătirea probelor Probele solide se pot prepara în 3 moduri 1. prin amestecarea lor cu o substanță numită nujol (rășină organică transparentă IR, cu maximele 2950-2800
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
corespunzătoare calculându-se cu relația (1), fapt ce presupune cunoașterea exactă a capacității calorice. Metoda spațială presupune măsurarea diferenței de temperatură între două puncte din calorimetru (sau între calorimetru și mediul înconjurător) și utilizarea ecuației de transfer termic staționar prin conducție: <formula>, unde: Φ - fluxul de căldură, W; λ (T) - conductivitatea termică, Wm-1K-1; A - aria secțiunii transversale, m2 ; ∆T - diferența de temperatură, K; l - lungimea, m. Se observă că fluxul de căldură este proporțional cu diferența de temperatură și deci, dacă
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
coroziune. 2.3.Coroziunea galvanică Coroziunea galvanică apare atunci când două sau mai multe materiale metalice cu diferite potențiale de electrod sunt în contact și sunt expuse la o soluție corozivă sau se găsesc în atmosferă. Datorită contactului dintre metale și conducției ionice din electrolit se va forma un curent ce va trece de la un metal la altul, rezultând o coroziune galvanică a anodului. Deși în multe cazuri,acest tip de coroziune este morfologic uniformă, situațiile cele mai dăunătoare apar atunci când acesta
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
nici o imagine a probei. Contrastul reprezintă diferența relativă dintre semnalele primite de la două puncte vecine: <formula>. 2.4. Pregătirea probelor pentru examinare în SEM Probele de examinat cu SEM trebuie să îndeplinească două condiții: una de mărime și una de conducție electrică. Din punct de vedere al mărimii, aceasta nu este limitată decât de dimensiunile suportului din camera probei. De notat că în SEM se pot examina probe macroscopice, care pot ajunge la un diametru de 15÷25 mm și o
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
constantei dielectrice cât și ale pierderilor dielectrice deoarece, în acest caz, semnalele electrice vor pierde mai puțin din intensitate în mediul dielectric. La temperaturi înalte și frecvențe mici se poate observa o creștere accentuată a pierderilor dielectrice, care sugerează apariția conducției electrice în dielectric. Din dependența pierderilor dielectrice în funcție de frecvență s-au observat două procese de relaxare secundare, ( și Y, datorate mișcărilor locale ale catenelor. Relaxarea Y poate fi în aceeași regiune cu tranziția a a segmentelor polisiloxanice. Totuși, tranziția la
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
evaluate atunci când se dorește implementarea unui asemenea sistem de climatizare sunt următoarele: - intensitatea radiației solare si modul în care aceasta este captată; - tipul captatorilor solari (materialele si tehnologia de punere în operă - pentru a evita pierderile de căldură prin convecție, conducție si radiație); - orientarea captatorilor solari; - evaluarea corectă al necesarului de frig pentru climatizare; - dimensionarea si alegerea optimă a echipamentelor frigorifice, inclusiv a terminalelor (ventiloconctoare etc.) In prezent - referitor la „răcirea solară” există multiple preocupări ale specialiștilor privind: - creșterea eficienței ciclurilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Marina Verdeş () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92828]
-
1.1. Celule PV cu benzi intermediare Luque și Martin au arătat teoretic că introducerea unui nivel energetic intermediar între banda de valență (VB) și banda de conducție (CB) a unui semiconductor poate mări eficiența conversiei până la aproximativ 63%. Spre deosebire de VB și CB al treilea nivel de energie - banda intermediară (IB) - nu este conectată electric în exterior, cu toate că tranzițiile radiative între IB și celelalte două benzi sunt permise
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
de rezolvare este cea de tip Kroning - Penney. 1.2. Simularea eficienței celulei PV cu benzi intermediare Ca exemplu prezentăm un QDC din InAscițNcu/GaAso.^Sbo.cQ. In acest sistem saltul benzii de valență este neglijabil și saltul benzii de conducție este egal cu Eb ^ 1.29eV. Valorile pentru masele efective ale electronilor sunt m*IrlAsN = o.o354mo și m*gaAsSb = o.o66mo. In figura 1.2 este reprezentată relația de dispersie a energiei electronilor E(q) în ecuația cubică simplă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stoica Viorica-Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92822]
-
C; ... b) flacăra de metan - 2.210-3.030°C; ... c) flacăra de propan - 1.930°C; ... d) flacăra de acetilena - 2.325-3.137°C. ... Articolul 12 (1) Efectele indirecte constau în acțiunea scânteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinți, flacărilor secundare, conducției termice etc., rezultate că efecte secundare ale utilizării flacării sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare. ... (2) În timpul operațiunilor de sudare sau de tăiere cu flacără oxiacetilenica sau cu arc electric se formează scântei ori brocuri care se deplasează
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
apărea în fante, fisuri, îmbinări apropiate sau la capătul unei conducte (fig. nr. 8). Fig. nr. 8. - Fenomenul flacării secundare se gaseste la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000. Articolul 17 Conducția termică prin piese metalice constituie, în anumite situații, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrărilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termică mare a metalelor care favorizează transferul de căldură la distanțe mari de zonă aplicării șocului termic
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
corespunde unei imposibilități totale de utilizare a limbajului, atât sub aspect expresiv, cât și sub receptiv; î48, 344) - gradul 1 include posibilitatea înțelegerii ocazionale a unor ordine simple. II.2.8. Tratamentul specific al apraxiilor verbale Afazia Broca, afazia de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
c.a SR EN 60519-2:2001 Securitatea în instalațiile electrotermice. Partea 2: Prescripții particulare pentru instalațiile de încălzire cu rezistență SR EN 60519-3:2001 Securitatea în instalațiile electrotermice. Partea 3: Prescripții particulare pentru instalațiile de încălzire cu inducție și cu conducție și pentru instalațiile de topire cu inducție SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP) SR EN 60598-1:1994 Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripții generale și încercări SR EN 60598-2-2+A1:1998 Corpuri de iluminat
ORDIN nr. 153 din 19 martie 2002 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142067_a_143396]
-
c.a SR EN 60519-2:2001 Securitatea în instalațiile electrotermice. Partea 2: Prescripții particulare pentru instalațiile de încălzire cu rezistență SR EN 60519-3:2001 Securitatea în instalațiile electrotermice. Partea 3: Prescripții particulare pentru instalațiile de încălzire cu inducție și cu conducție și pentru instalațiile de topire cu inducție SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP) SR EN 60598-1:1994 Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripții generale și încercări SR EN 60598-2-2+A1:1998 Corpuri de iluminat
ORDIN nr. 34 din 14 februarie 2002 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142064_a_143393]
-
de radiație). Din considerente practice, fenomenele perturbatoare de joasă frecvență au fost plasate de la frecvența industrială, până la 10 kHz. O altă clasificare a PEM se face după modul de transmitere a acestora, sub acest aspect deosebindu se: * PEM transmise prin conducție; * PEM transmise prin câmp electromagnetic. Primele studii de normalizare în CEM au avut ca obiect problemele perturbațiilor radioelectrice. Din 1934, CISPR a elaborat norme care, în fapt, conțin noțiuni de CEM și IEM. Normalizarea referitoare la problemele de calitate din
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
orice echipament electromagnetic este, la rândul lui, mai mult sau mai puțin un generator de perturbații. Aceste perturbații sunt generate în multe moduri. Oricum, cauza principală este variația bruscă a curentului sau a tensiunii. Propagarea perturbațiilor poate avea loc prin conducție, de-a lungul conductoarelor și cablurilor electrice sau prin radiație, sub forma undelor electromagnetice. Perturbațiile electromagnetice produc fenomene nedorite. Două exemple sunt cauzate de emisiile electromagnetice: interferența cu undele radio și interferența cu sistemele de monitorizare și control. în ultimii
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
electromagnetice se poate face în perturbații de joasă frecvență, respectiv perturbații de înaltă frecvență, domeniul electroenergetic fiind interesat de ambele categorii. După natura căii de transmisie, perturbațiile pot fi radiante (transmise la distanță prin câmp electromagnetic), respectiv prin cuplaj (prin conducție: galvanic, inductiv, capacitiv). 1.5. Surse de perturbații electromagnetice Identificarea și măsurarea sursei este esențială, deoarece tipul sursei determină care din măsurile următoare trebuie luată: * limitarea perturbațiilor generate (de exemplu: de un contactor prin instalarea unui circuit RC în paralel
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
sau o diodă pe bobina de c.c.); * anularea cuplajului parazit (de exemplu: separarea fizică a două elemente incompatibile); * insensibilizarea victimei (de exemplu: folosirea ecranelor). Orice echipament sau fenomen fizic (electric, electromagnetic) care emite o perturbație ce se transmite prin conducție, radiație sau alt mod de cuplaj, este calificat drept sursă. Cauzele principale ale perturbațiilor electromagnetice sunt: sistemul de distribuție a energiei electrice, undele radio, descărcările electrostatice și fulgerele [Compatibilité], [Cristescu 93], [Gary], [Léost], [Pilegaard]. În sistemele de producere, transport, transformare și
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
a câtorva volți pe metru, dar care trebuie luate în calcul, având în vedere numărul mare și în continuă creștere al acestora; * descărcările electrice datorate operatorilor umani pot produce perturbații cu variație foarte rapidă care ajung la echipamentele sensibile prin conducție și radiație și le pot afecta, chiar distruge. Sursele perturbatoare pot fi intenționate (ex. transmisiile radio) sau nu (ex. sudarea cu arc electric). în general, sursele pot fi deosebite prin caracteristicile perturbațiilor pe care le produc ( Fig.1 .2): spectrul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
care poate fi utilizată dioda și mărește pierderile de comutație, ceea ce duce la încălzirea excesivă a dispozitivului în timpul funcționării. Raportat la durata timpului de revenire al diodei, se poate considera că tranziția unei diode din starea blocată în starea de conducție este practic instantanee. 3.1.2. Tiristorul Tiristorul, numit și diodă comandată, este un dispozitiv semiconductor cu siliciu care are o structură formată din patru straturi semiconductoare în serie pnpn ce formează astfel trei joncțiuni. Tiristorul are trei electrozi: anodul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
marginal n și electrodul de comandă G numit poartă sau grilă, conectat la stratul p dinspre catod (Fig.3.4a). În lipsa semnalului de comandă, tiristorul blochează trecerea curentului în ambele sensuri, iar sub acțiunea semnalului de comandă el trece în conducție, permițând circulația curentului într-un singur sens. Structura pnpn, în stare blocată poate suporta tensiuni de ordinul miilor de volți, iar în conducție permite circulația unor curenți de sute de amperi, căderea de tensiune la borne având valori reduse. În
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
comandă, tiristorul blochează trecerea curentului în ambele sensuri, iar sub acțiunea semnalului de comandă el trece în conducție, permițând circulația curentului într-un singur sens. Structura pnpn, în stare blocată poate suporta tensiuni de ordinul miilor de volți, iar în conducție permite circulația unor curenți de sute de amperi, căderea de tensiune la borne având valori reduse. În Fig.3.5a se prezintă caracteristica unui tiristor cu poarta în gol (IG=0). În acest caz, joncțiunile pn ale tiristorului pot fi
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
caracteristica directă (A+) arată că numai curentul rezidual direct (ID) circulă până la atingerea tensiunii de străpungere în avalanșă (tensiunea de întoarcere sau basculare), VBO (breakover voltage), a joncțiunii mediane de comandă, J2. Odată atinsă tensiunea de întoarcere, tiristorul intră în conducție și dispozitivul se comportă ca o diodă (cu două joncțiuni înseriate) în conducție, ceea ce dă o cădere de tensiune în direct de aproximativ două ori mai mare decât în cazul unei diode. Curentul care parcurge tiristorul în această situație va
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
tensiunii de străpungere în avalanșă (tensiunea de întoarcere sau basculare), VBO (breakover voltage), a joncțiunii mediane de comandă, J2. Odată atinsă tensiunea de întoarcere, tiristorul intră în conducție și dispozitivul se comportă ca o diodă (cu două joncțiuni înseriate) în conducție, ceea ce dă o cădere de tensiune în direct de aproximativ două ori mai mare decât în cazul unei diode. Curentul care parcurge tiristorul în această situație va fi dictat, în special, de sarcina circuitului. Deoarece tensiunea de întoarcere este de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
A+) în starea amorsat, Fig.3.5b. Rolul curentului de poartă, IG, este de a injecta goluri în stratul interior p, care împreună cu electronii stratului n, de catod, provoacă avalanșa joncțiunii mediane de comandă și aduce tiristorul în stare de conducție. Dacă curentul anodic depășește curentul de agățare, IL, curentul de poartă se poate anula, tiristorul fiind în conducție nu mai este influențat de condițiile din circuitul de poartă. Creșterea curentului de poartă duce la micșorarea tensiunii de amorsare a tiristorului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
stratul interior p, care împreună cu electronii stratului n, de catod, provoacă avalanșa joncțiunii mediane de comandă și aduce tiristorul în stare de conducție. Dacă curentul anodic depășește curentul de agățare, IL, curentul de poartă se poate anula, tiristorul fiind în conducție nu mai este influențat de condițiile din circuitul de poartă. Creșterea curentului de poartă duce la micșorarea tensiunii de amorsare a tiristorului. Pentru ca tiristorul ce este adus în starea de conducție (amorsat) să nu se blocheze (stingă) trebuie ca valoarea
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]