75 matches
-
interne expune și conține teza lui H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
vol. I, p. 147). Sunt recunoscute schimbările de facto intervenite între timp și se recalculează soldurile. Dar certurile, deseori urmate de apeluri la biserică și stat, continuă, și, de asemenea, continuă să apară noi învoieli între sate, făcute în afara forului confederativ (și deci invalide „legal”). Recursul la autoritatea confederativă devine din ce în ce mai mult doar un argument pentru a nu recunoaște înțelegeri dezavantajoase făcute în afara acestuia, și nu un apel efectiv. (Jalon III: împărțirea din 1840; tensiuni ținând de tendințele de acaparare privată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
facto intervenite între timp și se recalculează soldurile. Dar certurile, deseori urmate de apeluri la biserică și stat, continuă, și, de asemenea, continuă să apară noi învoieli între sate, făcute în afara forului confederativ (și deci invalide „legal”). Recursul la autoritatea confederativă devine din ce în ce mai mult doar un argument pentru a nu recunoaște înțelegeri dezavantajoase făcute în afara acestuia, și nu un apel efectiv. (Jalon III: împărțirea din 1840; tensiuni ținând de tendințele de acaparare privată.) Aruncarea din 1840: problemele țin acum de acapararea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente și, mai mult, ale obștilor de tip arhaic care formau sistemul de guvernare al satelor în Evul Mediu timpuriu. Egalitatea formală a votului în obști este expresia egalității de statut și legitimitate. Informal
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ultimul bun public furnizat la nivelul agregat, strict simbolic, fiind sprijinul pentru Schitul Negru, încă prezent în perioada interbelică. Ulterior începerii proceselor de restrângere a acțiunii colective, simplificarea instituțională a constat în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să fi fost insuficienta sa centralizare, care l-a lipsit de o minimă rezistență, pe de o parte, și de capacitățile proactive ale rezilienței, pe de altă parte. Nivelul ridicat al capitalului social format este în același timp și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență. Transferul furnizării unor bunuri publice către stat a scăzut reziliența nivelului confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a nivelului confederativ al aranjamentului de această atribuție fiscală. În al doilea rând, am explicat și că tocmai caracterul prea democratic al aranjamentului (mai exact, norma împotriva delegării permanente) i-a incapacitat rezistența în fața acestei perturbații prin aceea că, lipsindu-l de orice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cel puțin la nivelul elitelor urbane (după modelul „băiețismului” din romanul de succes La Garçonne al lui Victor Margueritte), revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață, jazzul invadează dancing-urile Capitalei, tendințele radical-naționaliste coabitează cu proiectele confederative, internaționaliste, stînga, dreapta și centrul politic se „reinventează”; victimă a erei „masselor“, Partidul Conservator dispare (odată cu dispariția votului cenzitar), lăsînd locul unor formațiuni noi, fluctuante, și unui nou sistem electoral. Reacțiile de adaptare la această schimbare sînt dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mod de a spune, ca Duguit, guvernanți și guvernați. Nimic din asta aici: cauza este efectul, efectul este cauza, el este în totalitate în cauză. O singură mișcare care se desfășoară. Iată ce fondează o știință și o practică autogestionară, confederativă, în stare de conversație permanentă, pe care Spinoza o întrevede în Tratatul despre autoritatea politică. Date mereu foarte actuale. Căci comunicarea expresivă, niciodată aplicată în ansamblul său, joacă un rol permanent în istoria instituțiilor. Ea constituie remediul simbolic la excesele
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care le conține. S-ar părea așadar că avem acum, în comunitatea de destin europeană, fermentul și cimentul, dacă nu ale unei națiuni europene, cel puțin ale unei Unități meta-naționale nu doar confederative, ci chiar federative, care și-ar afla identitatea, unitatea, voința de a trăi în ciuda și din cauza tuturor diversităților etnice și naționale pe care le-ar conține. Nodul gordian Însă aici se ivește o dificultate majoră. O Națiune împărtășește același trecut
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
epoca de fertilitate a statului-națiune, pe care Europa l-a creat la bine și la rău, este de-acum apusă. Eliberarea națiunilor, a na-ționalităților, a etniilor nu se poate realiza de-acum înainte decît prin formarea, dezvoltarea și multiplicarea formulelor confederative. Pînă și amenințarea unui eventual naționalism german, a izbucnirilor etnico-religioase, a balcanizării generalizate nu face decît să impulsioneze și mai mult construirea solidarităților. Reunificarea germană este cea care trebuie să stimuleze regrupările europene care urmează să o străjuiască la Est
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pot formulă următoarele ipoteze: * încheierea păcii între Israel și Siria, precum și între Israel și Liban ar putea accentua politică siriană de asociere cu Libanul, concepută că un element de contrapondere la o posibilă confederație israeliano-palestiniano-iordaniană; * în contextul în care modelul confederativ pare a fi considerat tot mai mult o soluție pentru zonele conflictuale, acest model ar putea să se impună și în alte zone ca modalitate de rezolvare a unor dispute interstatale sau interetnice (a se vedea conflictele dintre: kurzi-arabi din
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din perspectiv] idealist-neutr], acest lucru este posibil. Astfel, curajul înseamn] înfruntarea anumitor riscuri în scopul realiz]rii unui ideal, nu neap]rât cel corect. Mulți ar fi de p]rere c] ofițerul lupta pentru un ideal greșit deoarece în statele confederative continuă s] se mențin] sclavia. R]spunsul lui Socrate, ipotetic vorbind, ar fi fost acela c] ofițerul nu era curajos în adev]râtul sens al cuvântului. Dar, din nefericire, Socrate nu ar fi putut afirmă în realitate așa ceva, tocmai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
682.300 km2 și o populație de 17.746.600 locuitori (locul 53 pe glob), mărginindu-se la nord cu statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee, la sud cu Antarctica, la nord-est cu Insulele din Pacific, la sud-est cu Noua Zeelandă. Stat confederativ, Australia este compusă: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria și Western Australia, și mai multe teritorii printre care: Northern Territory (NT) și Australian Capital Territory (ACT). 14 FASCINAȚIE NATURALĂ Lumea stranie a acestui pământul sălbatic și neprimitor inspiră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru Pace709.Sfârșitul primului deceniu al secolului al XIX-lea aduc noi tensiuni la granița dintre cele două state. În condițiile În care Coreea de 708 Guvernul nord coreean a trimis un program cu zece propuneri (guvern național unificat, Adunare Confederativă Supremă, cu număr egal de reprezentanți, neutralitatea statului și neangajarea În nici o alianță militară, respectarea suveranității și independenței, Înfăptuirea unei democrații reale și armonioase, schimbări economice, schimburi similare În știință și tehnică, Învățământ și cultură, restabilirea comunicațiilor Între nord și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
statală a) Forme de organizare statală În funcție de numărul națiunilor, statele se clasifică în: state naționale; state multinaționale (U.R.S.S., Iugoslavia, Austro-Ungaria); În funcție de raportul dintre organele centrale și cele locale, statele se clasifică în: state unitare sau centralizate; state federale; state confederative; Statul unitar se caracterizează prin existența unui singur rând de instituții centrale (Parlament, Guvern etc.) care își exercită autoritatea pe întreg teritoriu prin intermediul organelor locale ale puterii de stat. Statul federal este o comunitate de state în care funcțiile statale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de stat. Statul federal este o comunitate de state în care funcțiile statale sunt împărțite între autoritatea centrală și statele membre. Exemple de state federale: S.U.A, Elveția, Belgia, Germania, Austria, Rusia, Argentina, Brazilia, Canada, Mexic, India, Pakistan. Statul confederativ a luat naștere prin asocierea a două sau mai multe state care au convenit să-și creeze, sau nu, organe comune de conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Argentina, Brazilia, Canada, Mexic, India, Pakistan. Statul confederativ a luat naștere prin asocierea a două sau mai multe state care au convenit să-și creeze, sau nu, organe comune de conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]