6,847 matches
-
aprobare, statutul său de organizare și funcționare, cuprinzînd sistemul de organizare, conducere și administrare, însoțit de mărturisirea de credință respectivă. Articolul 15 Biserică Ortodoxă Română este autocefala și unitară în organizarea să. Articolul 16 Organizarea de partide politice pe baza confesionala este interzisă. Articolul 17 Părțile componente locale ale cultelor religioase recunoscute, precum comunități, parohii, unități, grupe, vor trebui să fie înscrise într-un registru special al primăriei respective, cu arătarea nominală a organelor de conducere și control și cu indicarea
DECRET Nr. 177 din 4 august 1948 pentru regimul general al cultelor religioase*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106101_a_107430]
-
celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează pe Sfânta Tereza de Ávila pentru viziunea mistică a trinității, la fel ca Underhill. Aceasta o expune după cartea lui Henri Delacroix, Études d’histoire et de psychologie du mysticisme (1908
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vârstă tânără care, în condițiile creșterii gradului de școlarizare manifestă o dorință crescută de cunoaștere și, în plus, beneficiază de suficient timp liber pentru aceasta. Trebuie remarcat și faptul că anumite aspecte demografice precum numărul de locuitori, structura etnico-lingvistică, structura confesională - își pun amprenta asupra mărimii fluxurilor turistice ca și asupra direcțiilor preferențiale de deplasare. 2. Factorii economici. Activitatea turistică este posibilă doar în condițiile unor venituri suficiente ale populației care să depășească nevoile financiare imediate pentru hrană, adăpost și servicii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Municipiului București, Hotelul Athénée Palace Hilton, Academia Română, Palatul Cotroceni. Se adaugă, din perioada comunistă, Palatul Parlamentului (Casa Poporului, înainte de anul 1990), construcție controversata ridicată în timpul regimului Ceaușescu etc.. 3.2.4. Edificiile religioase Edificiile religioase reflectă evoluția social-istorică, culturală și confesională a populației românești, sintetizând, în același timp, stilurile arhitecturale ale epocii și specificul local, fiind reprezentative mai ales pentru Moldova și Țara Românească. Fără a avea măreția și fastul edificiilor din vestul Europei, aceste construcții sunt mărturii ale evoluției ecumenice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
timpul și urmărirea unor strategii corecte de integrare și dezvoltare socială și economică și implicit demografică vor arăta o imagine viabilă sau nu a comunității de aici. Însă vigilența trebuie întinsă la maxim. 5. 5. 2 Structura pe naționalități și confesională Amplasată într-un teritoriu de pură componență națională, această așezare atestă covârșitoarea majoritate a populației de naționalitate română, celelalte naționalități fiind repreyentate de un număr de 21 persoane. Aceeași situație se regăsește și în cazul structurii confesionale - 99, 4% din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe naționalități și confesională Amplasată într-un teritoriu de pură componență națională, această așezare atestă covârșitoarea majoritate a populației de naționalitate română, celelalte naționalități fiind repreyentate de un număr de 21 persoane. Aceeași situație se regăsește și în cazul structurii confesionale - 99, 4% din populație declarându-se de religie ortodoxă. Aceste cifre sunt comparabile cu media pe județ. 5. 5. 3 Structura populației pe ramuri de activitate Populația activă la nivelul ultimilor ani numără 9121 persoane, din care populația activă ocupă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
generat de modul dramatic în care acest monah și credincioșii pe care-i păstorea au sfârșit în numele credinței (prin autoincendiere) ar fi determinat ca o mare parte din credincioșii care se opuneau noilor reforme să se organizeze într-o grupare confesională ce a primit denumirea de filipovțî, foliponi sau filipoveni. După 1989, odată cu libertatea de exprimare și organizare, a fost pusă în discuție păstrarea sau înlocuirea termenului lipovean, iar în urma dezbaterilor pro si contra a fost acceptată sintagma de ruși-lipoveni. Chirilă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în sensul strict al cuvântului, rușii veniți din Rusia și care aparțin cultului creștin ortodox de rit vechi”. De aceeași părere este și Victor Vascenco, care în lucrarea Lipovenii, Studii lingvistice afirmă că: ”orice lipovean este din punct de vedere confesional [...] un starover, însă nu orice starover este un lipovean” și că „vechii credincioși din Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina etc. nu pot fi considerați lipoveni, ci pur și simplu ruși-staroveri. 1.2. Contextul emigrării și stabilirii în România Prezența staroverilor pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea populației; 3. Mobilitatea teritorială a populației. Capitolul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
teritoriului și planul orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea populației; 3. Mobilitatea teritorială a populației. Capitolul V. Structura populației 1. Structurile pe grupe de vârstă si sexe; 2. Structura etnică și confesională; 3. Populația activă și structura profesională; 4. Nivelul de instruire a populației. Capitolul VI. Geografia habitatului uman 1. Rețeaua de așezări din zona orașului; 2. Funcțiile așezărilor; 3. Tipologia așezărilor. Capitolul VII. Particularități etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală Recapitulare la sf. de semestru 1 S15 Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica populației 1. Mișcarea naturală a populației. 2
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
semestru 1 S15 Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica populației 1. Mișcarea naturală a populației. 2. Densitatea populației. 3. Mobilitatea teritorială a populației. Structura populației 1. Structura pe grupe de vârstă și sexe. 2. Structura etnică și confesională. 3. Populația activă și structura profesională. 4. Nivelul de instruire a populației. 5 S19-S23 Observarea sistematică a elevilor 5. Geografia habitatului uman. 2 1. Rețeaua de așezări din zona orașului. 2. Funcțiile așezărilor. 3. Tipologia așezărilor. 4 S24-S27 Evaluare 1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
altfel, în Franța, unde n-a dorit să ceară azil politic. De Franța o legau două premii literare, unul al unei reputate reviste, pentru Voica, altul, notoriu, "Femina Vacaresco", pentru Mătușa Matilda. În franceză a scris romanul confesiune, dar și confesional, cu problematică mistico-esoterică, Martorul eternității. El a fost publicat la Ed. Caracteres în 1975, într-o vreme când autoarea trăia iar cenzura comunistă opera internaționalist. Romanul, care o înscrie pe H. Y. Stahl în seria scriitorilor noștri bilingvi, serie predominant
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
Dmitri Karamazov, un dionisiac fără margini. Dostoievski a fost, bineînțeles, un creștin ortodox, dar el căuta o credință adevărată, oscila chiar, într-un timp, între credință și necredință, creînd opere despre și pentru om, pentru omenire, fără deosebire de apartenență confesională. Creștinismul lui Dostoievski nu a fost unul exclusivist, iată de ce nu încetez să repet că în Japonia, de exemplu, scriitorul este receptat în mod specific, dar nu mai puțin profund decît în Rusia. În centrul secției Destinul scriitorului: biografie și
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
În țară, aniversarea acestor "fântâni ale darurilor", cum au fost numite de către generosul lor editor, s-a manifestat printr-o tăcere aproape totală: cu șase ani înainte, în 1948, fusese desființată Biserica Greco-Catolică din România, iar Școlile Blajului erau școli confesionale. La centenarul acestor școli, Timotei Cipariu, cel mai învățat dintre magiștrii care s-au perindat pe la catedra acestor școli a rostit un memorabil discurs, pagină antologică a oratoriei românești, în care fixează locul acestor instituții de învățământ în istoria învățământului
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
mai consistente cursuri, nu scapă nici ele de viciul unor efecte prea ușor obținute. Nu am de gând să intru în amănunte, așa că mă mărginesc la un singur exemplu, revelator. în finalul cursului, Nae Ionescu face un fel de tipologie confesională care a stat la baza prelegerilor. El pune pe catolici și pe protestanți în categorii vecine - (se va înțelege astfel că fenomenul religios nu îl preocupă pe N. I. decât în perspectivă creștină); pe primii, îi califică de raționaliști; pe ceilalți
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
lui Moise. 1 Plină de sevă. 1 Persoană născută în Israel. 2 Nătângule! 1 Păpușico. 2 Jocuri de cuvinte traductibile prin Port-zgomot, Port-nas. Port-vai-vai-vai. 1 Obiectivele politicii externe a SUA, formulate de Președintele Roosevelt în 1941: libertatea de expresie, libertatea confesională, eliberarea de lipsuri materiale și eliberarea de frică. 2 Localitate în SUA (Districtul Columbia) unde a avut loc, în toamna anului 1944, prima conferință în care s-a discutat înființarea ONU. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Complex Portnoy.doc PAGE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. r principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. s principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut; În opinia noastră, este necesară înlocuirea sintagmei „cerințelor specifice” cu termenul „specificului”; a se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. t principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; (Considerăm
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
anual costul standard per preșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma aferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular și confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate periodic, conform legislației în vigoare. În opinia noastră, este necesară eliminarea acestui alineat, deoarece reglementarea își găsește locul în cadrul secțiunii destinate finanțării învățământului preuniversitar. (5 Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilor reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susțin programe educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale. ( Considerăm că este necesar a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
pentru absolvenții învățământului liceal, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configurația religioasă a Țării, potrivit recensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționarea acestui învățământ se realizează potrivit legii. (2 Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învățământ confesional prin înființarea și administrarea propriilor unități și instituții de învățământ particular, conform prevederilor prezentei legi. TITLUL II: Învățământul preuniversitar CAPITOLUL I: Dispoziții generale Art. 16 (1 Învățământul general obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
juridică ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică și subordonate aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii. (Având în vedere scopul reglementării, se impune eliminarea sintagmei „și, după caz, dizolvarea”. (5 În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului au obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ până la vârsta de 16 ani.” SECȚIUNEA : Învățământul particular și confesional (Propunem modificarea titlului secțiunii în „Învățământul particular”, având în vedere că unitățile de învățământ confesional sunt definite ca unități de învățământ particular la art. 15 alin. (2; ca urmare, se impune în cuprinsul întregii legi ÎNLOCUIREA SINTAGMEI „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR ȘI CONFESIONAL” CU „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR”. Art. 60 (1Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Propunem modificarea titlului secțiunii în „Învățământul particular”, având în vedere că unitățile de învățământ confesional sunt definite ca unități de învățământ particular la art. 15 alin. (2; ca urmare, se impune în cuprinsul întregii legi ÎNLOCUIREA SINTAGMEI „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR ȘI CONFESIONAL” CU „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR”. Art. 60 (1Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare. (2Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
vedere că unitățile de învățământ confesional sunt definite ca unități de învățământ particular la art. 15 alin. (2; ca urmare, se impune în cuprinsul întregii legi ÎNLOCUIREA SINTAGMEI „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR ȘI CONFESIONAL” CU „ÎNVȚMÂNTUL PARTICULAR”. Art. 60 (1Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare. (2Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional sunt identice
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]