94 matches
-
162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
demonstrează că stimularea repetată induce activarea unei proteaze activate de calciu (calpaina) pentru a degrada fodrina (spectrina cerebrală). Este cunoscut faptul că fodrina este un element citoscheletal asociat cu densitățile postsinaptice, care conectează membrana de rețeaua de actină. Rezultă modificări configuraționale, care vor determina o expunere mai mare a receptorilor pentru transmițători la nivelul membranei postsinaptice, dar și modificări în curbura sinaptică. Din punct de vedere funcțional, curbura sinaptică poate reprezenta un marker semnificativ al proceselor ce survin la nivel sinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
universul), mecanica atomului (mecanica cerească) — sistemul de mișcare „circular-centrată” multiplicativă a materiei satelit-planetă-soare/stea etc.→ sistem planetar/solar-sistem galactic etc. — sunt relevanțe ale similitudinii dintre parte și întreg. La nivelul corpusului muzical, autosimilitatea este prezentă prin evidențe corelaționale, de referință configurațională la diferite cote structural-dimensionale - întreg-parte, secțiune-subsecțiune, exfolieri segmentale, parametrice etc., precum și prin extrapolări, „conectând” comparabilitatea (ca similititudine) în/cu domenii extra-muzicale. Aspecte de natură constitutivă se pot regăsi în structura alcătuitoare a părților unui întreg sau a unor eșantioane de
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
al doilea nominal (N1), care, în funcție de context, poate denota evenimente de trei tipuri: olfactiv, tactil, gustativ. Nespecificarea clasei căreia îi aparțin evenimentele supuse percepției exprimate prin verbul sentir ar conduce deci la o ambiguitate a analizei. În funcție de câțiva parametri - proprietăți configuraționale, semantice, combinatorii, sintactice și morfologice ale itemilor verbali -, Grezka (2009: 83-84) distinge 17 utilizări ale verbului a vedea: Depuis sa naissance, cet enfant ne voit pas. (voir1) ' Copilul nu vede încă de la naștere.' Cet enfant voit mal. (voir2) ' Acest copil
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proiecției NP sau marcă pronominală atașată verbului. Autoarea își continuă astfel demonstrația: verbul este în legătură mai strânsă cu argumentul marcat − A în limbile ergative, O în limbile acuzative. Ipoteză: marcarea specială este expresia unei relații de localitate (tematică sau configurațională între un argument și un centru funcțional) între verb și NP marcat, iar diferența dintre limbile ergative și limbile acuzative este mai puțin netă − există grade de asemănări între cele două tipuri de limbi, în funcție de nivelul la care se stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are argument extern; selectează un complement de tip propoziție redusă. Bennis (2004: 84) arată că teoria scindării proiecției VP oferă explicații privind natura ergativității sintactice și structura verbelor psihologice. Autorul (Bennis 2004: 85) susține că natura rolurilor tematice este esențial configurațională. Prezența categoriei v explică noțiunile agentivitate și cauzativitate, iar Spec,v este poziția argumentelor Agent și Cauză. Lexiconul nu specifică prezența sau natura argumentului extern. Descompunerea verbului lexical în partea de activitate/cauzativitate și nucleul semantic elimină argumentul extern din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele două dimensiuni, tematică și aspectuală; un argument este intern sau extern în funcție de relațiile cu celelalte argumente; argumentele gramaticale sunt diferite de participanții semantici. În teoria proeminenței, argumentul extern (noțiune relevantă pentru a-structură) nu este echivalent cu subiectul (noțiune configurațională). Structura argumentală și proprietățile de marcare tematică variază în funcție de categoriile sintactice: numele (cu excepția nominalizărilor) nu pot atribui rol tematic decât prin intermediul prepoziției; numele nu iau argumente "nude"; structura argumentală a numelor și a verbelor pasive este diferită de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Temă în poziția Spec,AgrOP. Prin urmare, a avea nu poate apărea în structurile în care categoria AgrOP nu este activată, adică (a) în construcțiile pasive; (b) în limbile în care această categorie nu există - fie că acuzativul e atribuit configurațional, în interiorul VP, fie că nu e atribuit deloc, argumentul Temă primind un Caz inerent sau Cazul absolutiv. Niculescu (2008: 245) arată că unii cercetători propun o analiză unificată pentru toate aparițiile verbului a avea, iar alții diferențiază a avea1 − lexical
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2007), ideea că trăsăturile sintactice sunt caracterizate prin două dimensiuni, interpretabilitate și valorizare. Cadrul teoretic se detaliază în §II.2; tot aici vom discuta pe scurt și sursele sintactice ale variației de topică (deplasarea la periferia stângă; Parametrul centrului; distincția configurațional / nonconfigurațional / configurațional discursiv). Paradigma teoretică pe care am îmbrățișat-o justifică în bună măsură și perspectiva de analiză pe care o avem asupra faptelor de limbă: restrângând discuția la verb (obiectul volumului de față), poziția verbului în propoziție este analizată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că trăsăturile sintactice sunt caracterizate prin două dimensiuni, interpretabilitate și valorizare. Cadrul teoretic se detaliază în §II.2; tot aici vom discuta pe scurt și sursele sintactice ale variației de topică (deplasarea la periferia stângă; Parametrul centrului; distincția configurațional / nonconfigurațional / configurațional discursiv). Paradigma teoretică pe care am îmbrățișat-o justifică în bună măsură și perspectiva de analiză pe care o avem asupra faptelor de limbă: restrângând discuția la verb (obiectul volumului de față), poziția verbului în propoziție este analizată în primul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanice a constat într-o schimbare progresivă a Parametrului centrului dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic din aceeași proiecție extinsă. 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă Termenul configuraționalitate circulă cu două înțelesuri: (i) în dihotomia configurațional vs nonconfigurațional; (ii) ca termen special, desemnând articularea propoziției după categorii discursive de tip topic / focus. Dihotomia configurațional / nonconfigurațional este introdusă de Hale (1978, 1982, 1983) în urma studiilor asupra limbii warlpiri (limbă indigenă din Australia), caracterizată de o libertate de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
din aceeași proiecție extinsă. 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă Termenul configuraționalitate circulă cu două înțelesuri: (i) în dihotomia configurațional vs nonconfigurațional; (ii) ca termen special, desemnând articularea propoziției după categorii discursive de tip topic / focus. Dihotomia configurațional / nonconfigurațional este introdusă de Hale (1978, 1982, 1983) în urma studiilor asupra limbii warlpiri (limbă indigenă din Australia), caracterizată de o libertate de topică excepțională. Inițial, s-a crezut că warlpiri (și alte limbi asupra cărora a fost extinsă eticheta de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui Hale, ale elevilor săi, dar și ale altor cercetători) au respins ipoteza structurii sintactice plate, fapt predictibil încă din cercetările inițiale ale lui Hale, care a arătat că nodul C este totuși organizat configurațional în warlpiri 41. Legate (2001) aduce ca argumente pentru existența structurii ierarhice în warlpiri următoarele fenomene: construcțiile aplicative simetrice și asimetrice; restricțiile de ordonare a adverbelor; ordonarea grupurilor topicalizate, focalizate și a cuvintelor relativ-interogative în periferia stângă propozițională. Cu referire
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
introdus de Kiss (1995) și nu face referire la concepte de tipul structură sintactică ierarhizată / structură ierarhizată plată, ci la topica determinată de factori discursiv-pragmatici mai degrabă decât de factori gramaticali (rol tematic, caz). Kiss (2001: 1442) definește tipul limbilor configuraționale discursiv astfel: "[w]e call a language discourse-configurational if it links either or both of the discourse-semantic functions topic and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
factori gramaticali (rol tematic, caz). Kiss (2001: 1442) definește tipul limbilor configuraționale discursiv astfel: "[w]e call a language discourse-configurational if it links either or both of the discourse-semantic functions topic and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră mai informală în literatura de specialitate, care le lărgește sfera de aplicare față de formulările inițiale. 3 Metodologie 3.1 Periodizare În măsura în care am dispus de material, ne-am propus ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
rol tematic, caz). Kiss (2001: 1442) definește tipul limbilor configuraționale discursiv astfel: "[w]e call a language discourse-configurational if it links either or both of the discourse-semantic functions topic and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră mai informală în literatura de specialitate, care le lărgește sfera de aplicare față de formulările inițiale. 3 Metodologie 3.1 Periodizare În măsura în care am dispus de material, ne-am propus ca, în spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
autori de texte nonbeletristice (e.g. la Cato cel Bătrân) (Vincent 1997, în Ledgeway 2012: 153-154).Disponibilitatea unei periferii stângi bine articulate derivă din existența setării parametrice inovative centruinițial (alături de setarea arhaică centru-final, în curs de dispariție) și, implicit, a organizării configuraționale a nodului C în latină. Capacitatea periferiei stângi de a găzdui constituenți se poate ilustra prin exemple ca (130) (Vincent 1997, apud Ledgeway 2012: 153-154; NB. Ledgeway adoptă o perspectivă simplicată, fără scindarea nodului C, pentru reprezentarea acestor exemple, redată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
marginea acestui subiect. 40Și grupul prepozițional a fost considerat tot un domeniu fazal (v. Citko 2014: §5.2 pentru argumente pro și contra). 41Donohue (2000) arată că în limba one (limbă indigenă din Papua Noua Guinee) nodurile propoziționale (C, V) sunt organizate configurațional, însă grupul nominal este nonconfigurațional. 42 De exemplu, Poletto (2014) lucrează cu un corpus de texte florentine din perioada 1200-1315, pentru care folosește denumirea italiană veche; în analiza napolitanei vechi, Ledgeway (2007, 2008) se folosește textul Libro de la destructione de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca urmare a aranjării constituenților față de un element rigid (planul π - diastereoizomeria; centrul de chiralitate enantiomeria). CLASIFICAREA IZOMERIEI IZOMERIE De constituție (structurală) * de catenă * de poziție * de funcțiune * tautomerie * valență * compensație Spațială (stereoizomeria) * După criteriul simetriei * Enantiomeria o Conformațională o Configurațională * Diastereoizomeria(geometrică) o Conformațională o Configurațională * După criteriul energetic * Conformațională * Configurație o Plană (geometrică) o Enantiomeria Izomeria de constituție sau structurală se referă la succesiunea atomilor în moleculă și la modul cum sunt legați. Izomerii de constituție se pot deosebi
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
un element rigid (planul π - diastereoizomeria; centrul de chiralitate enantiomeria). CLASIFICAREA IZOMERIEI IZOMERIE De constituție (structurală) * de catenă * de poziție * de funcțiune * tautomerie * valență * compensație Spațială (stereoizomeria) * După criteriul simetriei * Enantiomeria o Conformațională o Configurațională * Diastereoizomeria(geometrică) o Conformațională o Configurațională * După criteriul energetic * Conformațională * Configurație o Plană (geometrică) o Enantiomeria Izomeria de constituție sau structurală se referă la succesiunea atomilor în moleculă și la modul cum sunt legați. Izomerii de constituție se pot deosebi datorită structurii lor, privită în plan
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" / 326 2.3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în prealabil ca obiect de analiză, prelevat din codul scris sau oral, din stilul beletristic sau din cele non-beletristice. Apoi, orice tip de text reprezintă simultan o unitate compozițională, construită pe baza unui plan (fix sau ocazional) și o unitate configurațională care subsumează părțile și determină o înțelegere globală a sensului. Problemele conectorilor, ale rolurilor timpurilor verbale, ale figurilor de construcție nu puteau fi neglijate într-o lingvistică textuală, dar ele cunosc acum nuanțări importante, care îmbogățesc cunoașterea funcționării limbii. Corpusul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Traité de stylistique française, Genève-Paris, Georg-Klincksieck, vol. 1, 3e ed., (1909) 1951: § 265-269. - Erving GOFFMAN: Façons de parler, Paris, Minuit, 1987 (1981). - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: La conversation, Paris, Seuil, coll. Mémo, nr. 25, 1996. Capitolul 6 TEXTUL CA UNITATE COMPOZIȚIONALĂ ȘI CONFIGURAȚIONALĂ Desigur, textul se materializează prin ansamblul frazelor care-l compun, dar acesta le depășește întotdeauna. (Michel Meyer 1992: 88) Dincolo de ideea de suită de fraze la care face aluzie M. Meyer în citatul de mai sus și dincolo de ceea ce M.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textură care exprimă faptul că, alcătuind un întreg [as a whole], el este legat de mediul înconjurător în care se află situat" (1976: 293). Schema 25 Vom numi această unitate pragmatică și semantică, după L. O. Mink și P. Ricœur, configurațională, în sensul că ea subsumează părțile și se prezintă ca o înțelegere globală a sensului: "Chiar și atunci cînd toate faptele sînt stabilite, rămîne întotdeauna problema înțelegerii lor într-un act de apreciere care reușește să le reunească în loc să le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]