58 matches
-
de vedere "idiomatic", am încercat să trasăm un cadru adecvat de abordare a textemelor în planul limbilor "istorice". În această privință, am pornit de la semantica structurală elaborată de către Coșeriu și am formulat câteva principii și concepte ale unei posibile "semantici configurative", care să studieze semnificatele idiomatice ale configurațiilor asociative dintr-o anumită tradiție a "vorbirii". Principala noastră dificultate a fost aceea de a delimita configurațiile lingvistice (admise ca "fapte de limbă" în planul normei) de simplele asocieri "psihologice", care vizează doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
have attempted to draw an appropriate framework for addressing these units at the level of concrete particular languages. In this regard, we start from the structural semantics developed by Coseriu and subsequently formulate several principles and concepts of a possible configurative semantics, to study the idiomatic meaning of associative configurations in a certain "historical" language. Our main difficulty here is to distinguish the linguistic configurations (admitted as "facts of language" at the level of the "idiomatic" norm) from the mere "psychological
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în care se află cuprinsă moștenirea noastră socio-istorică"825. Această idee reușește să pună la îndoială cerința modernă a universalității și necesității, fără a cădea într-un anarhism epistemologic. "Ea face posibilă convergența fără coincidență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este de mare suplețe - un semn pentru un mesaj, de pildă - spre deosebire de semnul iconic. Dintr-o altă perspectrivă, semnul iconic nu este o copie fidelă a obiectului concret, material. Umberto Eco utilizează termenii de "asemănare, analogie, motivare", insistând asupra similitudinilor configurative între "semn și obiectul reprezentat" (U. Eco, 1972: 188). Să ne oprim și asupra altui exemplu: în cazul în care vedem piese de mobilier pe un afiș publicitar (a căror textură nu am studiat-o, nu o cunoaștem, dar îi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
spate, păstrându-și astfel anonimitatea. Ca model servește o femeie tânără, într-o rochie albă, cu o coroană de frunze pe cap, reprezentând probabil muza Clio, protectoarea istoriei. Jan Vermeer a fost la timpul său un precursor al principiilor compozițiilor configurative. Structura geometrică a tablourilor joacă un rol important. Folosirea efectelor de lumină dau impresia unor scene în aer liber, nefolosind niciodată tonuri închise în redarea umbrelor. Mult timp ignorat, Vermeer se bucură astăzi de mare popularitate, expoziția retrospectivă din Haga
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
și interviuri luate diverșilor interpreți și rapsozilor, Ion Diaconu ajunge (spre începutul deceniului opt al veacului al XX-lea) la concluzia că „motivul poetic popular” mioritic a fost plăsmuit artistic „timp de cel puțin patru secole prin geniul nostru popular configurativ...”. Doi iluștri exegeți ne propun să acordăm o atenție sporită secolului al XV-lea, dar de pe poziții diametral opuse. Alexandru Odobescu (1861) e de părere că, după o milenară gestare a cântecului în folclorul fabulos al Greciei, Miorița pelegrinează prin
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
organizații); ° "școala de poziționare". Formarea strategiei ca proces analitic (poziționare pe piață); ° "școala culturală". Formarea strategiei ca proces colectiv și corporativ; ° "planificarea strategică"; ° "școala emergentă". Formarea strategiei ca proces emergent; ° "școala de concepție". Formarea strategiei ca proces de concepție; ° "școala configurativă". Formarea strategiei ca proces de transformare a organizației. Fiecare școală de gândire reprezintă o imagine parțială a ceea ce este strategia. O strategie bine concepută a organizației trebuie să includă patru componente de bază: domeniul de acțiune, modul de alocare a
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]