394 matches
-
o bancă importantă din Germania. Tonul a devenit rezervat, întrebările pe care ni le adresăm unul altuia, politicos-stupide. Am impresia că motorul, fluidul care anima pe vremuri prietenia noastră s-a pierdut. Am devenit doi conformiști pierduți în marea de conformiști a acestei lumi. Dacă aceasta este "normalitatea" la care visează generația mea, atunci ea nu este făcută pentru mine. 30 mai 2002 Avertisment doritorilor: nu poți face studii serioase și în același timp să muncești precar, pe bani puțini și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
terminat. Nu era ceva peste care nu putea trece cu o glumă, căci toată viața se ținuse de pozne. Coblin venea des, în după amiezile de duminică, și în timpul săptămânii venea Cinci Proprietăți în vagonul lui de lactate - era foarte conformist, pentru un om de vârsta lui; respectuos, în orice caz. Nu pot spune că îi păsa cine știe ce, dar prezența lui era un lucru bun, căci indica faptul că măcar el știa ce înseamnă să ai suflet. Și probabil aproba modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un singur membru, cel supus observației, acționa în necunoștință de cauză); într-o activitate dată, întreg grupul formula aceeași opinie eronată, urmărindu-se dacă subiectul „naiv” se conformează sau nu acesteia. După ce i-a împărțit pe aceștia din urmă în „conformiști” și „independenți”, Asch a adus o variabilă nouă în situația experimentală - astfel, el a introdus în grup un „partener” al subiectului naiv ce avea rolul de a efectua „disidență” în grup (în sensul că emitea opinii corecte în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complice”) este mai întâi de acord cu grupul, dar spre sfârșitul experimentului dă răspunsurile exacte (deci efectuează „disidența”, intră în contradicție cu grupul). Asch numește această activitate „eliberare”, ceea ce nu îi conferă totuși subiectului naiv ce a acționat la început conformist cu grupul un grad de independență egal cu cel pe care l-ar fi avut un subiect independent într-un grup unde n-ar fi existat subiect-partener. Explicația pe care o putem da acestui fenomen se situează pe intervalul a
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care o putem da acestui fenomen se situează pe intervalul a două paliere, relativ convergente. • Subiectul respectiv suferă o acțiune de „ancorare”. Mai exact, el a găsit deja o argumentare și raționalitate pentru răspunsul său contrar evidenței perceptive, dar conformist grupului. Adoptarea unei poziții corecte ar cere acum un efort însemnat prin căutarea nu numai a unor argumente în favoarea acesteia, ci și a unor contraargumente la propriile raționalități anterioare. Acest lucru ar presupune un efort susținut de descentrare și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-o zi față de un coleg de-al lor (care nu știe acest lucru) într-o manieră categorică, de genul: „Noi toți propunem...”, în momentul când el are o opțiune pentru părerea contrară. Se poate astfel constata gradul el acționează conformist asumându-și părerile grupului. În același mod, formatorul îi va cere (în secret) unui cursant ca orice s-ar spune în grupul lui de discuție, pe intervalul unei zile întregi, el să combată, să nu fie de acord. Se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un ritual, D-sa nu uita să-și încheie intervenția cu afirmația că „revista nu e cuprinsă în circuitul național de difuzare a presei, deci putem fi mai îngăduitori”. și adăuga: „Băieții îs foarte tineri, au vreme să devină mai conformiști”! Cred că modul de lucru al D-sale nu a fost tocmai pe placul celor „mai de sus”, pentru că, după un scurt ocol pe la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (cu sigla CCES, ce dădea frisoane tuturor oamenilor de cultură), a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care se aprindea lumina, mâna actorului - nu mai știu dacă era Toni Grecu ori Grețcu - era îndreptată spre „tabloul” cu Nicolae Ceaușescu, agățat parcă dintotdeauna pe scena Casei Studenților! Îmi amintesc și acum fețele marmoreene ale activiștilor, securiștilor și profesorilor conformiști din acea sală. Sigur, textul fusese cenzurat, dar cum ar fi putut cenzura punerea în scenă? Slavă Cerului, toți politrucii au fost atât de speriați, încât au acoperit toată povestea. Sunt dintre fericiții care au văzut, probabil, cea mai curajoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Obiectele și activitățile importante pentru adolescent sunt de mare preț în dezvoltarea independenței spre care tinde 149. Pentru că imaginea să nu-i fie "deteriorată" mai ales în ochii membrilor grupului de prieteni, care i-ar putea pune nedorită eticheta de conformist, adolescentul consideră că lupta împotriva părinților trebuie să fie o constantă a comportamentului sau. Se impune o distincție. Deși termenii lupta și competiție sunt sinonimici, în contextul interacțiunii părinte-adolescent ei dobândesc un conținut semantic oarecum diferit: adolescenții nu se află
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
atunci? — Pentru că acestea sunt - în mare - idealurile societății noastre. Ori, dumneavoastră vă declarați un apărător al lor. Urmărind ceea ce scrieți îmi permit să confirm conformismul dumneavoastră. Adică gândim și acționăm conform unor imperative ale conștiinței. În sensul acesta, noi suntem conformiști? Cum să-i numim pe cei pe care-i numim de obicei conformiști? — Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un apărător al lor. Urmărind ceea ce scrieți îmi permit să confirm conformismul dumneavoastră. Adică gândim și acționăm conform unor imperative ale conștiinței. În sensul acesta, noi suntem conformiști? Cum să-i numim pe cei pe care-i numim de obicei conformiști? — Să nu-i numim în nici un fel. Ei nu există, în fond. — Dacă nu ar exista, nu i-am simți. — Am făcut o mică șmecherie. Și eu știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
știu ce e acela conformism și sunt autorul, o spun glumind, „celebrei” fraze „conformismul este numele mic al posibilei mari trădări”. Dacă prin conformism înțelegem conformitatea, conformarea cu imperativele epocii și ale societății, de ce nu vreți, Alexandru Paleologu, să fim conformiști? Vom găsi acolo pe Labiș, pe Geo Bogza, pe Marin Preda, pe Jebeleanu, pe Geo Dumitrescu, pe Gellu Naum, pe Ioan Alexandru, pe D. R. Popescu, pe Sorescu, pe Bănulescu! Haideți în conformism! — Nu e nevoie de „haideți” fiindcă suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de aur, care, deși are grăunțe din belșug, dorește să se elibereze și să-și caute singură hrana. Alexandru Zevedei, personajul principal al romanului, preferă „izgonirea din rai” pentru a se consacra nestingherit muncii științifice. Prietenul său, Cristian Balaur, tip conformist, ajunge ministru în ierarhia socialistă și se confruntă cu propriul fiu, care îl face responsabil de situația gravă în care se află țara. Romanul Ave, Maria (2000) este o poveste de dragoste între un student român, Paul, și colega sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
în inconștient în urma unor impresii puternice sau în urma repetării îndelungate a unor acțiuni. Acest strat de trecere este foarte subțire și permeabil la vârsta copilăriei, devenind tot mai greu de penetrat pe măsura înaintării în vârstă sau pe măsură ce individul devine conformist, cu activități de slabă varietate. După cum s-a precizat în capitolul anterior, creații ce pot apare în timpul viselor, consumurilor de droguri, febrei sau producții ale bolnavilor mintali pot fi caracterizate de o imaginație debordantă, dar fără posibilitatea transpunerii în practică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sau fapt împiedică sau deranjează? Cum pot schimba situația asta? De ce nu se potrivește cu teoria? - sunt întrebări pe care și le pune un individ creator. Sensibilitatea la probleme contravine cu felul de a fi al unui individ comod sau conformist. Ea vine din frământarea individului creativ de a perfecționa lucrurile din jurul său. Importanța ei în creativitate este mare, întrucât o problemă identificată are multe șanse să fie rezolvată. Uneori nu este greu să emiți idei, ci să găsești problema pentru
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândirii logice, pe când creativitatea face acest lucru folosind gândirea laterală. Logica intelectuală implică crearea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare necondiționată a cunoștințelor certe și definitive care guvernează realitatea. Din acest motiv, subiecții inteligenți au neșansa de deveni destul de repede conformiști intelectuali, ceea ce inhibă total creativitatea. * Creativitatea înseamnă, față de inteligență, și sensibilitate la probleme, depistarea de probleme acolo unde pentru alții ele nu există. b) Elementele care apropie creativitatea de inteligență sunt următoarele: * Actul creator implică la un moment dat gândirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
popular chiar decât primul născut și, de asemenea, un performant. Această regulă se răstoarnă în cazul copiilor superprotejați de părinți, sau, dimpotrivă, crescuți într-un climat excesiv de autoritar. Aceștia vor avea teamă de eșec și vor deveni mai anxioși, mai conformiști și mai pasivi decât orice copil crescut în condiții normale. Frații de mijloc pot fi mai creativi în domeniul politic deoarece beneficiază de influențe din ambele părți, au mai multe prilejuri de a învăța să negocieze, să facă compromisuri și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dotare superioară: una după inteligență și alta după creativitate. Ambele aduc rezultate școlare meritorii, dar pe căi diferite. Problema actuală a școlii este că profesorii în general (mai puțin profesorii creativi) agreează și promovează mai mult elevii inteligenți și cuminți (conformiști) decât pe cei foarte creativi și nonconformiști. Elevii creativi sunt considerați un izvor nesecat de năzbâtii, indisciplină și anarhie. Categoria cea mai dezavantajată în școală este categoria elevilor creativi, dar pe un fond de inteligență mai modestă. Ei vor claca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
comportamental Se referă la a accepta totul așa cum este și cum ți se oferă pentru „a fi în rând cu lumea”, pentru a nu te deosebi de ceilalți (pentru că oferă un sentiment confortabil, care dă siguranță). Din acest motiv, acțiunile conformistului sunt dependente de acțiunile altor persoane. Spre deosebire de conformiști, creatorii sunt caracterizați prin independență și nonconformism. 5. Perfecționismul vs. complacerea în soluții mediocre Perfecționismul este o armă cu dublu tăiș: pe de o parte permite retușarea și ameliorarea continuă a produsului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este și cum ți se oferă pentru „a fi în rând cu lumea”, pentru a nu te deosebi de ceilalți (pentru că oferă un sentiment confortabil, care dă siguranță). Din acest motiv, acțiunile conformistului sunt dependente de acțiunile altor persoane. Spre deosebire de conformiști, creatorii sunt caracterizați prin independență și nonconformism. 5. Perfecționismul vs. complacerea în soluții mediocre Perfecționismul este o armă cu dublu tăiș: pe de o parte permite retușarea și ameliorarea continuă a produsului creației, îmbogățirea lui în amănunte și semnificații, iar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
extind asupra semnificațiilor și posibilităților ascunse ale obiectelor percepute. f) Produc o mare impresie în jurul lor, fără se preocupe de felul cum apar în ochii celorlalți, ceea ce le dă mai multă libertate de a se realiza. g) Nu sunt nici conformiști, nici nonconformiști din principiu, ci autentic independenți. h) Dovedesc un respect deosebit pentru valorile teoretice și pentru cele estetice, precum și un mare interes pentru complexitatea, pentru unificarea și coordonarea ei. <ref>D. MacKinnon, What Makes a Person Creative?, Columbus, 1966
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sigură, un funcționar sacrificat pe altarul submediocrității aducătoare de profituri. Luat de avântul retoric, Chandler nu vede vreo șansă reală de îmbunătățire a situației. Împotriva scenaristului complotează cu toții: actorii, regizorii, producătorii și, la capătul lanțului, spectatorii înșiși. Adică turma de conformiști care trăiesc în iluzia că problemele cele mai grele ale vieții sunt rezolvate prin credința unanimă în inviolabilitatea Constituției, sanctitatea căminului și importanța primordială a bucătăriei raționalizate (Chandler, 1977, p. 119). Împins în brațele ucigașe ale gustului public, scenaristul decade
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și poate chiar era) putea să fie, la fel de bine, o perversă mască a lașității și a neputinței de a înfrunta viața. Dar tocmai aceste trăsături, niciodată perfect conturate, niciodată fixate pe un suport stabil, fac din personaj un erou memorabil. Conformistul, previzibilul Marlowe - omul fără trecut, fără viitor și cu un prezent demn de milă - nu se poate sustrage fascinației, după cum cititorul însuși se vede antrenat în aceste greu de explicat exerciții de admirație. Intriga polițistă devine secundară în raport cu scenariul descoperirii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv într-o lume a filistinilor, conformiștilor și ipocriților pe care ideea îi refuză. "Bătaia nu s-a făcut niciodată fără gâlceavă. Ca să ieși din acțiunea obișnuită a meseriei tale și ca să intri în ceva nou și excepțional, cum este bătaia, ai nevoie de un motiv, de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]