392 matches
-
ce ai Învățat În școală. Uneori, chiar și ce-ai studiat În facultate... Sunt invitat la o premieră cu un spectacol de păpuși clasic, la paravan. Am inspirația să vizionez reprezen tația...din scenă! Și-mi dau seama ce pierd „conformiștii” care privesc montarea de dincolo, din sală! Dincolo de glumă : poate ar trebui uneori, În timpul unei astfel de reprezentații, să mai Întoarcem actorii, cu fața la fundalul scenei . Micuții spectatori s-ar putea să găsească spectacolul mult mai interesant, astfel! (ce te faci
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fru moasă... Mult mai inteligentă mi se pare remarca lui Alex Ștefănescu, din paginile Feedbackului : „Un intelectual procedează necinstit dacă face tinerilor o Înlesnire falsă [ Îndemnîndu-i la nonconformism, n.n.] numai ca să le cîștige simpatia. E greu și frumos să fii conformist!”. Chiar! Dar asta nu o poți Înțelege, pesemne, decît după ce ai trecut de 50 de ani... Pe vremea comunismului, prim-secretar la un județ era tovarășul Duminică. Amuzant a sunat anunțul făcut de un director de teatru, COM-ului : „Joi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ori Iozefina era ca o părere.” 2. Vineri, 7 Noiembrie ’80. O toamnă deosebit de grea. Grea mai ales de amintiri. Ploi mocănești. Libertatea e de fapt posibilitatea unora de a dispune de alții. Duminica pe câmp la culesul porumbului. Orice conformist ar pretinde să-i dai posibilitatea de a fi nonconformist măcar o dată în viață, ca să-ți poată demonstra de cât conformism e în stare. Antidot. Honore de Balzac în Muza departamentului: „Astfel este fără îndoială adevărata iubire, cuprinde toate felurile
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
adio de la viață!" Nobelul este, o știm, o afacere politică. Mai precis, o afacere a stângii mondiale. Priviți lista premiaților din ultimii treizeci-patruzeci de ani și nu veți descoperi altceva decât "umaniști", agenți-salvatori ai lumii a treia, "ecologiști", corecți politic, conformiști ai muzicalei ziceri "liberté, egalité, fraternité", scrântiți întru Stalin, Mao sau Castro (când spun Castro, mă gândesc mai ales la doi extraordinari prozatori, Hemingway și Márquez, căzuți, ambii, într-o pasiune morbidă față de bărbosul Fidel.) Probabil că ultimul non-stângist laureat
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
recompuse", al fecundației asistate, al adopțiilor de către cupluri homosexuale" (p. 58). Despre o adevărată evoluție istorică se poate vorbi în cazul Antigonei, care, în zilele noastre, poate fi considerată o disidentă, pentru că ea este "cea care opune principiul neascultării, principiului conformist al supunerii oarbe în fața autorității (...) Dacă respectăm fără discernământ legile promulgate de o putere odioasă, de tiranie, justiția devine injustiție, exercitarea puterii se transformă în abuz de putere și în dezmăț totalitar. Este necesară o Antigonă ori de câte ori puterea constituită, instituțională
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
obișnuită, nu-n basme, e acceptată ipocrizia. Riscul nu. Asumă-ți riscul și ești pierdut". Or, fostul meu coleg de facultate se comporta ca pisica din Cheshire: uite-o, nu-i. Era un comod și n-am spus leneș; un conformist și n-am spus oportunist. Să fi intrat Franga în rol de cal-cavaler? "Nu, Iordana, eu n-am suflu să mă bat cu Mistrie. E un coleric primar, un trivial, dar energic". Măcar Franga nu scria la gazeta de perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
iconarului de a împodobi până în margine, feeric și naiv, îngusta suprafață de sticlă, exploatată ca un răzor de om sărac". Fie că reprezintă o contrapondere la proza realist-socialistă, cu schematismul ei ideologic și limbajul pe cât de înflăcărat, pe atât de conformist, fie că se subsumează unei anumite concepții a autorului, care ridică barierele și șterge granițele dintre proză și poezie, cert este că formula lui Fănuș Neagu a devenit, în timp, susceptibilă de manierism. Abia în Amantul Marii Doamne Dracula, roman
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
și idei, dar și, deopotrivă, cale inițiatică. "Dumnezeul tău este Ana/ vei muri și vei renaște în împărăția ei// mi-a zis odată sihastrul zăvorât în iubirea de Dumnezeu" (87). Dar, pe traseul iubirii pure, nu există nimic linear sau conformist, certitudinile sunt câștigate prin luptă, prin acceptarea și depășirea provocărilor: "iubirea e însoțire/ dar/ iubirea nu e însoțire stearpă/ iubirea leagă/ de vreme ce un transilvan sărman și ars de dor/ precum călătorul de profesie se învrednici/ să dea rod// iubira leagă
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
seamănă nici cu ce era, nici cu sorii de lampă care stau să vină. Nu e modernă, nu e postmodernă. E doar oboseală calmă, sunînd ceva, amorțit, înfundat, din vechile armuri. Organele sfărîmate ale suprarealismului se așează, ici tandru-melancolic, colo conformist, de nerecunoscut, la loc.
Soare și hazard by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7696_a_9021]
-
întotdeauna superioară celeilalte. Deși publicate tîrziu în volum (Bronzes, 1897), poemele sale franțuzești au fost scrise încă din tinerețe, pe parcursul multor ani. Cele mai multe piese din volumul amintit posedă dublă variantă (Avatar, Le steppe, Leurre). în ele, poetul se arată mai conformist decît în textul românesc, versifică sec în alexandrini cuminți, preferă sonetul, respectă scrupulos prozodia și își alege atent rimele, în maniera lui Hérédia. în general ideea poetică, uneori vibrantă și îndrăzneață, imediat ce îmbracă haină străină devine convențională. Cruditățile de limbaj
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
autooglindire a unei realități din afara sau dinăuntrul nostru", cea de-a doua se întemeiază pe intuiție și spontaneitate, ca manifestare a unei interiorități personale, "răspunzînd unei exigențe intime de adevăr". Numai coroborarea inteligenței cu sensibilitatea ce contemplă, ferită de balastul conformist, duce la depășirea "tehnicilor" inteligenței în sine, a acelor uneori foarte abile speculații sofistice pe care le pune în mișcare. Căci numai pe această cale spiritul creator accede la climatul unei veritabile libertăți, în afara căreia productele lui apar dubioase, la
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
și l-a convins să se împace cu ea: o întâlnire cu o carte scrisă de un neevreu, Jean-Paul Sartre, Reflecții despre problema evreiască. A citit- o la puțină vreme după ce mama lui, nestăpânita, dominatoarea Paulette, „îl făcuse pe copilul conformist ce eram să-i fie rușine de bâlbâiala ei înfiorătoare, de nestăpânit, inexpugnabilă (...), de furiile care făceau să se rotească în orbite frumoșii ei ochi mari”. Îl dusese să-i cumpere bocanci și se dăduse în asemenea măsură în spectacol
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
a da aparența unei idei noi. Și chiar dacă ideea lipsește, termenul atrage și stîrnește interesul. Onfray are morga unui spirit care simulează profunzimea profetică, rebelul avînd aerul marțial al chinuiților care luptă pentru binele omenirii. De fapt, e un energumen conformist care joacă vodevilul gîndirii revoluționare în condiții de siguranță. Un pisoi imitînd răgetul unui leu speculativ, dar un pisoi care a învățat lecția supraviețuirii: dărîmarea vechilor idoli pentru ca din cioburuile lor să-și încropească propria efigie. De aceea, pentru admiratorii
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
de reacție a sutelor de funcționari plătiți ca să prevină și să împiedice inundațiile? Conformisme Despre conformisme de ieri și de azi scrie Nicolae Prelipceanu în VIAȚA ROMÂNEASCĂ nr. 5-6 / 2010, în editorialul intitulat Arta de unică folosință. Autorul pornește de la conformiștii perioadei proletcultiste, care se supuneau comenzii partidului, pentru a ajunge la conformiștii anilor '90, ziariștii care s-au supus gustului publicului (al celui mai puțin educat public), și, în final, la conformiștii literari ai zilelor noastre, care au preluat ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6145_a_7470]
-
inundațiile? Conformisme Despre conformisme de ieri și de azi scrie Nicolae Prelipceanu în VIAȚA ROMÂNEASCĂ nr. 5-6 / 2010, în editorialul intitulat Arta de unică folosință. Autorul pornește de la conformiștii perioadei proletcultiste, care se supuneau comenzii partidului, pentru a ajunge la conformiștii anilor '90, ziariștii care s-au supus gustului publicului (al celui mai puțin educat public), și, în final, la conformiștii literari ai zilelor noastre, care au preluat ideea de la primii: „Din păcate, și acum vin la oful acestui articol, ideea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6145_a_7470]
-
intitulat Arta de unică folosință. Autorul pornește de la conformiștii perioadei proletcultiste, care se supuneau comenzii partidului, pentru a ajunge la conformiștii anilor '90, ziariștii care s-au supus gustului publicului (al celui mai puțin educat public), și, în final, la conformiștii literari ai zilelor noastre, care au preluat ideea de la primii: „Din păcate, și acum vin la oful acestui articol, ideea a fost preluată din volé de anumiți dramaturgi, dar și de romancieri, și dă-i cu sexul lui și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6145_a_7470]
-
dintr-o viguroasă operație de „curățire" a terenului care dobîndește înfățișarea moartă de sol selenar. Justificarea? Este iarăși una antietnică, deși Adrian Marino își anunță în răstimpuri programul unei reformări radicale a mediului românesc, în linie iluminist-pașoptistă: „Prea servil și conformist se comportă spiritul uman sub apăsarea atîtor idoli tiranici și megalomani. Nu mai vorbesc de cel «românesc», care are în el ceva de eternă «slugă» și de «supus» umil". De fapt cum s-ar putea reforma ceea ce este, cum ni
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
poezia deasupra mediocrității, pentru că în fervoarea muzicală rezidă noutatea acestui unic precursor real al lui Eminescu. Făcînd apoi din Eros o deschidere spre moarte, stabilind cu „lumea de dincolo“ o complicitate erotică, Bolintineanu inova radical într-un context cuminte și conformist. Față de îndrăzneala proiectului, lipsurile limbajului trec pe planul al doilea. Cînd limbajul cu tentă neologică îmbrățișează un ritm savant, rezultatele devin uneori notabile. Poemul Herol unește toate obsesiile poetului într-o cadență de neuitat: Mortua est are aici o primă
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
să se desprindă idei clare e infimă. Arta ambiguităților spuse într-o limbă precaută ține de a doua natură a gînditorilor moderni, iar prudența în exprimare atinge apogeul în Vest, locul unde presiunea ideologică este atît de fățișă că scrupulul conformist a devenit aerul firesc în care umaniștii își respiră timorarea. O timorare cu atît mai vădită cu cît e purtată în numele libertății de gîndire și sub pretextul înlăturării interdicțiilor de orice fel, cînd de fapt la amîndoi simți supunerea la
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
Eugen Suciu acceptă, ca pe o convenție, toate aceste strategii știute încă de la moderniști. Partea cu adevărat seducătoare a poeziei o constituie formula prin care suntem invitați să pătrundem în universul aparent opac, dar în esență tragic, al minții creatoare. Conformist și nonconformist totodată („Nu sună nu anunță/ deschide ușa cu capul/ zice că e ortodox/ aprinde cinci lumânări pentru vii”), motanul e cel care dictează ritmul existențial, dar și ritmul febrilității interioare. Poezia există doar după ce trece prin filtrul rațiunii
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
socoti, azi, altminteri?) că putem distinge două categorii de intelectuali. Una compusă din cărturarii cu adevarat independenți de conjuncturi, „puțini, izolați, tracasați, dezamăgiți, nevoiți să depună eforturi imense pentru a-și apăra libertatea de gîndire”. Altă categorie, cea a intelectualilor conformiști după vechiul tipic, desi asociați noii puteri, care se autoapreciază „neutri” și „echidistanți”. Explicațiile acestei mixturi de defetism și arivism nu șunt greu de găsit. Ele își au rădăcina într-o mentalitate amorala, dominată de ambiția cruntă a afirmării literare
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
aspirațiilor, a viselor, a șansei, dar care au ajuns să-și dea seama că în aceste țări există un lucru mai anarhist decît mincinoasă lor independența și plictisitoarea lor stima de sine: șomajul. Mai mic burghez, măi mincinos și mai conformist decat taxime- tristul, nu e nimeni. Sfârsesc prin a spune, cu un fals sentiment de mîndrie și ubicuitate, ca iubesc o îndeletnicire pe care o detesta și un oraș pe care îl țin sub observație de nevoie. Își dau ifose
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
Calvino sau García Márquez, iar modernismul lui este pus alături de acela al lui Eliot, Joyce, Beckett. Donald Barthelme a trăit intens, grăbit, a murit de cancer la numai 58 de ani. Nici in viață n-a fost mai cuminte, mai conformist decât in artă, dar și-a purtat omeneștile slăbiciuni și până și viciile cu eleganța cu care s-a purtat in toate imprejurările vieții. A fost căsătorit de patru ori, a avut multe legături amoroase, dar s-a despărțit de
Colaj de perle și nestemate by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6115_a_7440]
-
avocat social democrat) era un intelectual care încerca să mențină o minimă decență în jungla ideologică stalinistă. Breazu (frate cu istoricul literar proletcultist Vicu Mândra și cu caricaturistul oficial al stalinismului, Eugen Taru) era un marxist de mâna a treia, conformist și fals-bonom. Popescu are neîndoios talent portretistic, unele pagini sunt chiar savuroase (de pildă, acelea despre membrele Comitetului Executiv, diversele Elena Nae, Alexandrina Găinușe, Aneta Spornic și Lina Ciobanu). Teratologia comunismului românesc își află în cărțile lui Popescu elemente lesne
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
același scop: descrierea gîndirii galice prin glasul celor care o reprezintă azi. Precedentele au apărut în 1995, 2000 și 2003, iar efortul lui Bogdan Mandache, a cărui intenție a fost neîndoielnic augustă, s-a văzut cu timpul atinsă de clișeu conformist. Atîta doar că vina nu e a lui, ci a interlocutorilor care nu pot ieși din obișnuința siderată a unor poncife pe care le repetă disciplinați, cu un aer cel puțin bizar. E o dramă să vezi cum, din 21
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]