3,203 matches
-
socială, în viața politică resuscitată, până ce, în ultimii ani, și-a schimbat atitudinea. A devenit participativ, formulează puncte de vedere, comentează în rubrica din "Cotidianul" evenimentele în curs. Se întoarce și asupra trecutului, al său și al altora. Pe unii confrați din țară, ca și pe unii exponenți ai exilului literar, îi ia la refec pentru ce au făcut sau nu au făcut, îi admonestează pentru opțiunile, pentru părerile lor neconforme cu ale sale (v. și volumul Stricte amintiri literare, din
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Constantin Țoiu Un confrate puternic, dar modest, care m-a rugat să nu-i dau numele, e de părere că președintele țării, domnul Ion Iliescu, cunoscându-se pe timpuri în Columbia cu Gabriel García Marquez, nu ar fi trebuit să aibă lângă dânsul nici un
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă acceptă ficțiunea, în general. Confratele, jucând rolul lui Iliescu, se clătinase dubitativ ca acesta, cum face dumnealui când nu prea este hotărât, așa-și-așa... Dar dacă, făcuse sudamericanul, un poet tânăr vă înjură cu talent, cu un talent formidabil, cu artă, dar ce artă
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
sau altul de unele din subiectele noastre de discuție și răspunsul fiind politicos afirmativ, m-am hotărît pe dată să-i ofer două-trei: unul al meu, restul ale altora. În realitate, i-am trimis două ale mele și două ale "confraților". M-am gîndit o clipă că s-ar putea ca amicul meu să fie cam neplăcut surprins, mai ales că în urmă cu cîteva luni, două persoane care descoperiseră că mă număr printre puținii apți să le aprecieze calitățile, îmi
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își perfecționează știința muzicală la Conservatorul Național de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer și Henri Pousseur, deși "părintele" lui "spiritual" va rămâne John Cage. La finele anilor ’60 urmează, ca mulți confrați din România, Cursurile de vară de la Darmstadt. În 1967 este laureat al celei de-a 5-a Bienale de compoziție din capitala Franței, moment decisiv în opțiunea de a se stabili acolo definitiv. Original și nonconformist, Mihai Mitrea-Celarianu aderă, pentru
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
S-a revelat atunci un poet plin de sensibilitate, perfect adaptat la textualism, moda dominantă în poezia acelor ani. De atunci, omul public și poetul au mers fiecare pe drumul său, astfel încît cititorii de azi retrăiesc întreaga uimire a confraților lor de acum cincisprezece ani. Cum este posibil ca un om care dă sentimentul că trăiește 24 de ore din 24 în umor și bună dispoziție să scrie o poezie elevată ( intertextualitatea este unul dintre procedeele preferate ale autorului) cu
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
imagistic al Nefăcutului, ori Făcutului anapoda ne turbură, deoarece, în omul evoluat, acestea corespund conștiinței vinovate, vizitată de păcat. Ne recunoaștem cu un fior rece în cele fantastice, deviind de la firea umană... * Am toată stima pentru de-reglarea voită a confraților de obicei mai tineri, ce preferă somnolența, partea de somn a pămîntului, și îndrăznesc să spun că eu mă situez în partea de veghe. în fond, diversitatea de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
plăsmuit din retractilitățile d-sale funciare, cu voluntarul, incandescentul, spectaculosul el midoff, "ca un tigru, tigru arzînd/ luminos în pădurile nopții". Indubitabil e o aluzie la Leonid Dimov. Visătoria abulică în fața tabloului "junglei" pe care-l oferă energia suverană a confratelui său se răsfrînge într-o viziune a succesului marii vitalități ce i se refuză: "astfel el midoff îl bîntuie pe mopete, și prelung îi/ înconjoară însingurarea cu cîte o rună/ a seninătății, ca cele scrise pe zidul lent năruit/ ale
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
de către interpreți. O restituire care, în ceea ce privește Tombeau pentru pian și percuție de Philippe Hurel, presupune un șir de obstacole tehnice anevoie de escaladat, obstacole înălțate parcă de o tristețe incomensurabilă, lucrarea fiind o reacție și, totodată, un omagiu la dispariția confratelui Gérard Grisey. De altfel, punctul ei de plecare se identifică în cadența pianului din Vortex Temporum a compozitorului prematur plecat dintre noi, cadență ce împrumută muzicii lui Hurel gestul apologetic, tranșant, deosebit de nervos, dispus în straturi tari, bolovanoase. Frazele sunt
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
exclusă din Sindicatul presei. Nu sînt destule dovezi cît este de generos Partidul? Să îndrăznești a-l înfrunta pe Jdanov? Pe succesorul posibil al lui Stalin? Cine și-ar imagina!". }intă a epurărilor morale, Sorana Gurian se vede atacată de confrații oportuniști, inclusiv în legătură cu persoana-i fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste, Ov. S. Crohmălniceanu atribuie cu eleganță "exhibiționismul său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește aci. "Chiar și criticul literar de la ŤContemporanulť
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
mai lipsită de culoare. Dacă, după ce l-am privit sub unghiul spectacolului baroc ce ni-l oferă personalitatea d-sale, îl măsurăm prin lentila fumurie a difidenței critice care șterge efectul sclipirilor sprințare, sperăm a ajunge la o concluzie rezonabilă. Confratele Mincu e unul din criticii însemnați ai momentului. Egotismul teatral ce i se impută cu amuzament sau iritare e considerabil redus inclusiv prin atenția constantă, exemplar generoasă, pe care o acordă tinerilor autori.
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
hârtie lipită de ușile verzi ale celulelor. Literele înfierate de mașina de scris alcătuiau cele 15 interdicții ale Regulamentului. Încălcarea vreunei dintre aceste porunci era aspru pedepsită cu manej ori cu altă tortură, în funcție de sadismul gardienilor. Românii își asupreau propriii confrați. Pentru cei ce nu știu, manej însemna să mergi fără oprire de la 6 dimineața până la 10 seara. Apoi urma ancheta. Ancheta cea de toate nopțile... Cel închis nu are dreptul să stea cu spatele la ușă! Astfel suna una dintre interdicțiile Regulamentului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
și hai! Mă duc de-aici în grabă. Când m-oi întoarce iar pe-aici -În trecere fiind și-atunci -N-oi mai avea nici chef și nici Zile și nici munci. Iar Clujul, el, cu-ngăduință Mă va primi printre confrați Ca să citesc cum pe-o tăbliță E scris de-a pururi:
Nu parcați by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/6056_a_7381]
-
în cele românești, și un simț artistic ce se afișează în scrierile dumneavoastră în proză și în versuri. Primiți deci, odată cu urările mele de bine, felicitările mele cele mai amicale, René F." "Vechi prieten", Șerban Foarță, te îmbrățișează cu admirație confratele tău și on-excellente-troisičme-et-ultime-épouse. Sper să ne vedem la târgul de carte Gaudeamus - unde eu voi figura, pare-se, cu vreo două cărți - să ne firitisim fiecare pentru ale lui și ale celuilalt. 15 noiembrie 2008
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
unui sistem de valori literare complet aberant (comunismul) funcționa încă. Or, un critic care ar fi vorbit despre epocă neputînd să spună tot ce trebuia spus, ar fi avut toate șansele să se compromită singur riscînd să treacă în ochii confraților de breaslă drept un nostalgic al perioadei staliniste. După revoluție, cu atît mai puțin s-au găsit amatori pentru scufundări în mocirla literaturii proletcultiste, chiar dacă filele acesteia constituie probe esențiale la dosarul atît de necesarului și mereu invocatului „proces al
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
s-a petrecut după decembrie ’89 pentru ca evoluțiile... trecute să se limpezească pe deplin. Îmi amintesc - spre a da un exemplu - că și eu, și Nego (I. Negoițescu), îi avertizam să aibă mai puțină încredere în cele spuse de un confrate. Era inutil, Virgil mi-a spus odată că și eu, și Nego îl invidiem pentru că e un mare critic... Nici nu era un mare critic, nici nu-l invidiam, nici eu, cu puținele mele cărți, cu atît mai puțin Nego
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
o tabletă datată 1926, dar tipărită în 1928, enunța acea frumoasă propoziție - “eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA”, începînd să se înscrie printre “visătorii definitivi” invocați de André Breton. Într-o recenzie din 1929 la Poemele în aer liber ale confratelui Stephan Roll, poemul devenea “miracol”, “revelația de o clipă numai a invizibilului”, “un al doilea auz deschis spre toate vămile văzduhului”; iar sub titlul A doua lumină, nota, tot pe-atunci, că: “Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ci doar că am încercat să fac ceea ce credeam că este de datoria mea să fac”, i se confesează Gelu Ionescu lui Dan C. Mihăilescu. În condițiile democrației, spiritul d-sale critic se potențează, manifestîndu-se în multiple direcții. Spre deosebire de unii confrați al căror dezacord apare „specializat” pe anume domenii, Gelu Ionescu nu are inhibiții nici pudibonderii cînd îl contrariază ceva. Vom trece peste mai mult decît fireasca indignare ce i-o stîrnește regimul comunist, spre a consemna cîteva atitudini care învederează
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
nu-l iartă! În schimb, despre toți sfinții mărunți din lume, afișe cu duiumul. Despre Descartes, nimic. Nici macar Cogito ergo sum. Baza. Biserică nu se complică. Pe ea nu o preocupă decât proslăvirile aduse celui de Sus... Mă plâng, așadar, confratelui român, față de un asemenea afront adus spiritului uman și îi propun că, după Leș deux magots, să ne ducem amândoi la biserica din vecinătate să facem acolo reparația cuvenită, să aprindem câte o lumânare la Saint Germain de Prés. Azi
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
criticul va fi cuprins - inevitabil - de un sentiment de culpă care îl va face să evite pentru multă vreme întîlnirea cu autorul respectiv. Dacă despre aceeași carte proastă va scrie o cronică elogioasă, criticul va deveni, el însuși, ținta bășcăliei confraților, iar de credibilitatea verdictelor sale se va alege praful. Culmea este că nici măcar în situația fericită a întîlnirii cu o carte bună poziția criticului nu este mai comodă. Lăudînd cartea se va spune malițios, „e prieten cu autorul”. Dacă îi
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
apărare, dacă nu chiar la un sindicat. Cît privește primejdiile de care el se cuvine apărat, aici nu mai sîntem neapărat de acord cu dl Bârgău: cum să-l aperi pe scriitor de critici, fie ei și nedrepți? sau de confrați, fie ei și invidioși? sau de jurii, fie ele și lipsite de criterii? Noi credem că scriitorul trebuie apărat doar de instituțiile statului. Exemplul, din acest număr, al dlui Bârgău este tînărul poet Marius Ianuș. Dl Bârgău sare ca să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
de dl Cozmei, nici de revista cu pricina (sau o fi carte?) n-a auzit nimeni. Cînd Ianuș a fost dat pe mîna poliției pentru niște versuri care au scandalizat pudoarea unui român de peste Ocean, atunci a fost apărat de confrați. Dar cum dl Cozmei nu e poliția, nici o instituție a statului, de ce să ne obosim să facem scut împotriva inepțiilor sale? Tot din Ardealul literar, cîteva superbe poezii ale lui Ion Stratan. Dialogul premierului cu pensionarii Au existat voci în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
unei supraviețuiri și anume în stare de piftie". Trecînd peste "starea de piftie" ca peste un mic răsfăț, să încercăm a schița profilul adoescentului de un anume tip care a fost (și a rămas în bună măsură, după cum se autoapreciază confratele nostru) fiul lui Șerban cel Rău. Există două feluri de adolescenți din rîndul celor ce se înscriu într-un orizont sufletesc notabil. Unii sînt cuprinși de de entuziasm, generoși pînă peste poate, arzînd în flăcările idealului mai mult ori mai
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
absența pur și simplu a efortului ritmat și consecvent, a muncii, horribile dictu! Vulgaritatea a devenit o modă, politicianismul literar cu accente de răfuială de mahala, susținute, e drept, și de unele cotidiene naționale; în jurul cărora roiesc și unii dintre confrații noștri "de rasă", măguliți că editorialiști grosolani care îi înjură pe Călinescu și pe Nichita Stănescu, le acordă prețioasa lor amiciție. Sigur, și dacă unii critici ar ieși din amorțirea lor filozofică și ar citi și comenta cărți care merită
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
posibilităților, la promovarea românismului, a literaturii și culturii noastre naționale". Dincolo de unele naivități de tehnică literară din poeziile publicate, dincolo de unele arhaisme conservate în limbă (v. rubrica intitulată " Din hronicul Societății Scriitorilor Români", s.n.) este de văzut efortul nobil al confraților noștri din Bucovina de Nord de a menține vie ideea de cultură românească, în condiții deloc prielnice, până în prezent cel puțin. "Vreau să cred, scrie Ilie Tudor Zegrea în editorialul amintit, că ceea ce facem noi, scriitorii români din Cernăuți, este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]