419 matches
-
Ithaque și Mer-Égée. Ultimele două au fost definitiv suprimate în 1802, în urma pierderilor acestor teritorii în 1798 și 1799. De la 2 aprilie 1800 până la 20 iulie 1807, arhipelagul a fost ocupat de forțele ruso-otomane, înainte de a fi plasate sub protectoratul conjunct al acestor țări, sub denumirea de „Republica celor Șapte Insule”. În 1807, Rusia cedează din nou aceste insule Franței, care le anexează. Ocupate în cea mai mare parte de britanici din 1809 (cu excepția insulei Corfu, blocată până în 1814), Insulele Ioniene au
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
salariaților. 3.1. Răspunderea unipersonală. Răspunderea patrimonială este de regulă una individuală. Aceasta se stabilește În sarcina unui singur salariat care este vinovat de producerea pagubei prin fapta sa proprie. Aceasta este forma tipică a răspunderii patrimoniale. 3.2. Răspunderea conjunctă este răspunderea patrimonială În care un singur prejudiciu este cauzat din vina mai multor salariați. Codul muncii republicat, În art. 255 dispune : ,, Când paguba a fost produsă de mai mulți salariați, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabilește În raport cu măsura În care
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
și, atunci când este cazul, și În funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.’’ Jurisprudența a reținut că Într-un asemenea caz angajatorul nu poate pretinde obligarea tuturor salaraților implicați la plata sumei globale, de vreme ce este vorba de o răspundere patrimonială conjunctă și nu una solidară. În literatura de specialitate se susține că ,,răspunderea patrimonială conjunctă este tot o răspundere personală dar ea reprezintă o multitudine de răspunderi individuale ale unor persoane cu vinovății concurente În producerea prejudiciului unic. Măsura În care
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
a reținut că Într-un asemenea caz angajatorul nu poate pretinde obligarea tuturor salaraților implicați la plata sumei globale, de vreme ce este vorba de o răspundere patrimonială conjunctă și nu una solidară. În literatura de specialitate se susține că ,,răspunderea patrimonială conjunctă este tot o răspundere personală dar ea reprezintă o multitudine de răspunderi individuale ale unor persoane cu vinovății concurente În producerea prejudiciului unic. Măsura În care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei este determinată atât de fapta ilicită În
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
s-a contribuit la producerea prejudiciului este greu de stabilit, legiutorul a recurs la criterii obiective cum ar fi salariul net al angajatului la data constatării pagubei și la timpul lucrat de acesta de la ultimul inventar. O astfel de răspundere conjunctă este reglementată de art. 27 alin. 2 din Legea nr. 22/1969 conform căruia, ,,dacă nu se poate determina măsura În care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează Între cei În cauză proporțional cu cîștigul mediu al
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
la analiza litarară, dar și la producerea de text nonliterar și literar» <endnote id="2"/>. Recomandările făcute de programe (și ne referim acum îndeosebi la cele pentru liceu) merg, desigur, în același sens integrator și în ceea ce privește relația dintre disciplinele, cândva conjuncte, limba română și literatură, indicând folosirea ca textesuport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură (cităm din programă: conținuturile menționate în secțiunea Limbă și comunicare, «se vor realiza în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
consideră argumentul lui Quine de respingere a esențialismului ca fiind nereușit. Este clar că punctul (5) decurge din (2) și (3). Propoziția (5) are de fapt două părți: (6) Zwier este în mod necesar biped iar aceasta decurge din primii conjuncți a lui (2) și (3) și anume: (7) cicliștii sunt în mod necesar bipezi și (8) Zwier este ciclist. Propoziția (7) însă poate fi citită prin modalitatea de dicto cât și prin modalitatea de re. Prin modalitatea de dicto avem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cuvinte. Morminte din aurignacian și linii de ocru pe oase, -30000. Compozițiile strălucitoare de la Lascaux: un bărbat cu picioarele în sus, cu cap de pasăre, un bizon rănit, cai fugind sub săgeți, 15000. Insistentă revenire, timp de milenii, a simbolismului conjunct al fecundității și al morții: sulița-penis în fața rănii-vulvă. Cadavre împestrițate din epoca bronzului, congelate în solul Munților Altai, cranii cu orbite bombate de hematită, 5000. Mastabele de la Memphis și hipogeele din Egiptul Superior, cu sarcofagele lor cu mari ochi pictați
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semiotică), istoricul literar își va lărgi accesul la text, ajungând la ceea ce Edgar Papu avea să numească pansemantism. Lectura superficială, care își neglijează obiectul declanșează resortul polemic necruțător al lui M.. Pentru revelarea pansemantismului, el propune trei tipuri de lectură, conjuncte și complementare: textuală („la nivelul epidermei textului”), contextuală (în vederea dezambiguizării) și subtextuală (pentru identificarea funcției aluzive și a „arheologiei” cuvintelor). Istoricul literar disociază între o biografie exterioară și una interioară, aceasta din urmă urmărind felul în care aleatoriul vieții (al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
studiu, care ne oferă o utilă contribuție scopurilor noastre de cercetare. Să reținem că atât studiile asupra democratizării, cât și cele asupra europenizării oferă instrumente și concepte utile pentru înțelegerea efectelor activității UE în cele trei studii de caz. Utilizarea conjunctă a analizelor de caz și a conceptelor care derivă din cele două filoane de studiu ne permite să avem un cadru mai complex, cu scopul de a evalua în ce fel activitatea UE influențează contextele naționale din cele trei țări
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul descărcărilor simpatice de noradrenalină. Pe de altă parte, asocierea actelor reflexe vegetative are ca scop să creeze condițiile generale și locale de activitate conjunctă a organelor implicate în armonizarea funcțiilor somato-vegetative. Vasodilatația precoce de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate constituie un exemplu tipic din acest punct de vedere. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă a diverselor organe interne participă la producerea reflexelor vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe plan vegetativ, hipersecreția de hormon antidiuretic în hipotalamusul anterior, care este depozitat doar în retrohipofiză, în vederea lansării în circulație, la nevoie, și restabilirii echilibrului osmotic prin antidiureză. Acesta este un alt exemplu de integrare și activitate somato-vegetativă și endocrină conjunctă, realizată cu participarea obligatorie a hipotalamusului. Strâns legată morfologic și funcțional de hipotalamus este FR a trunchiului cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umorale compensatoare, Guyton (1980) a izbutit să stabilească secvența și durata acestora (fig. 88). În timp ce răspunsurile reflexe baro- și chemoreceptoare apar în primele secunde de la producerea dezechilibrului hemocirculator, cele umorale se instalează mai lent, în minutele și orele următoare. Acțiunea conjunctă a celor două componente se realizează prin fenomene de autoreglare și control de tip cibernetic. Conținând elemente componente comune (centri de comandă, mărime comandată și conexiune inversă) și comportându-se analog circuitelor din mașinile cu comandă automată, cordul și vasele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de alta. La rândul său, nefrograma izotopică permite aprecierea atât a fluxului plasmatic, cât și a secreției tubulare și eliminării urinare. II.5.3. INERVAȚIA RINICHIULUI Inervația rinichilor este predominant simpatică. Influențele nervoase se exercită în cele mai multe cazuri în mod conjunct cu cele hormonale. Căile eferente simpatice renale pornesc de la nivelul simpaticului toraco-lombar (T11-L3) și avându-și originea în nucleul ventromedian al punții. Ele ajung la parenchimul renal după ce se articulează sinaptic în ganglionii prevertebrali (celiac, mezenteric superior și aortico-renal) cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
opinia publi t sigur că t iografie com ietatea rom icație, lucru edit din pli tinuare să ional. Când ust eram egur cu ec imediat du Chișinău i te o țară i C să term pă care a m Președ conjunct egur a ven slui itația rian Ena ședintele UN Va icial. oficial âlnit scu "asi Mircea G rile Pref stalarea co ne vrea m discuta ședinte ? D EA SNEG arișci Vlad s-a declara invitatul d hipa TV.V pă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de al doilea factor, cuvintele variabile prezintă trei modalități de realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere și morfeme conjuncte, înscrise între ele și cu tema lexicală în relații sintagmatice de discontinuitate: adjectivul, verbul: frumos/frumoasă/mai frumoasă; cântasem/am cântat etc. Observații: Numai adverbul prezintă, cu câteva excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
excepții, un singur tip de flexiune: analitică. • Cuvintele cu flexiune sintetică pot avea și situații de flexiune mixtă; în enunțul L-am văzut pe portar., flectivul substantivului portar este format din morfemul liber pe (expresie a cazului acuzativ) și morfemul conjunct Ø (dezinență de singular). • Cuvinte aparținând unor clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria gramaticală a comparației; în enunțul Ei sunt majori., flectivul adjectivului majori, constituit din dezinența -i, expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clase lexico-gramaticale cu flexiune mixtă pot prezenta numai flexiune analitică; este cazul adjectivelor care nu cunosc categoria gramaticală a comparației; în enunțul Ei sunt majori., flectivul adjectivului majori, constituit din dezinența -i, expresie a pluralului, masculin, nominativ, este un morfem conjunct, legat în continuitate sintagmatică de tema lexicală major-. Cel de al treilea factor introduce diferențieri mai mari în interiorul vocabularului limbii, determinând o grupare mai restrânsă și mai omogenă a cuvintelor în clase lexico-gramaticale, care își conturează o anumită identitate distinctă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfeme gramaticale, constituind un sistem la nivelul limbii și actualizându-se, în mod frecvent, ca alomorfe (cel mai adesea variante fonetice contextuale) în structura textului. În legătură cu cele două modalități de desfășurare a flexiunii românești, sintetică și analitică, morfemele sunt morfeme conjuncte, morfeme interne și morfeme libere. În funcție de realizarea lor fonetică în raport cu morfemul rădăcină, morfemele gramaticale sunt morfeme continue sau morfeme discontinue. Morfeme conjunctetc "Morfeme conjuncte" Morfemele conjuncte sunt morfeme specifice flexiunii sintetice; ele fac corp fonetic comun cu morfemul lexical (rădăcina
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
textului. În legătură cu cele două modalități de desfășurare a flexiunii românești, sintetică și analitică, morfemele sunt morfeme conjuncte, morfeme interne și morfeme libere. În funcție de realizarea lor fonetică în raport cu morfemul rădăcină, morfemele gramaticale sunt morfeme continue sau morfeme discontinue. Morfeme conjunctetc "Morfeme conjuncte" Morfemele conjuncte sunt morfeme specifice flexiunii sintetice; ele fac corp fonetic comun cu morfemul lexical (rădăcina). În funcție de poziția față de rădăcină (sau tema lexicală), între morfemele conjuncte se cuprind: • sufixele; morfeme care urmează rădăcinii sau temei lexicale; caracterizează mai ales flexiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două modalități de desfășurare a flexiunii românești, sintetică și analitică, morfemele sunt morfeme conjuncte, morfeme interne și morfeme libere. În funcție de realizarea lor fonetică în raport cu morfemul rădăcină, morfemele gramaticale sunt morfeme continue sau morfeme discontinue. Morfeme conjunctetc "Morfeme conjuncte" Morfemele conjuncte sunt morfeme specifice flexiunii sintetice; ele fac corp fonetic comun cu morfemul lexical (rădăcina). În funcție de poziția față de rădăcină (sau tema lexicală), între morfemele conjuncte se cuprind: • sufixele; morfeme care urmează rădăcinii sau temei lexicale; caracterizează mai ales flexiunea verbală, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în raport cu morfemul rădăcină, morfemele gramaticale sunt morfeme continue sau morfeme discontinue. Morfeme conjunctetc "Morfeme conjuncte" Morfemele conjuncte sunt morfeme specifice flexiunii sintetice; ele fac corp fonetic comun cu morfemul lexical (rădăcina). În funcție de poziția față de rădăcină (sau tema lexicală), între morfemele conjuncte se cuprind: • sufixele; morfeme care urmează rădăcinii sau temei lexicale; caracterizează mai ales flexiunea verbală, unde exprimă timpul și modul (în forma cânta-se-m, sufixul -se este morfem de m.m.c.p., -ea, din vorb-ea-m, morfem de imperfect, -înd
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru substantive feminine la singular. La pronume dezinențele intră în mod frecvent în flexiunea internă a acestora, fiind cel mai adesea urmate de particula deictică -a, dar și de alte elemente lingvistice: acel-ui-a/acel-ei-a/acel-or-a. Intră între morfemele conjuncte și articolul definit, morfem al sensului categorial de determinare maximă sau definită: studentu-l, student-a, studenți-i. studente-le și, prin aceasta, marcă distinctivă a sensului lexico-gramatical de gradul I - ‘substantivitate’: bătrânu-l, bolnavi-i, frumosu-l etc. Morfemul articol prezintă forme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Feminin singular Feminin Neutru plural N.Ac -a cas-a, steau-a, carte-a -le cas-le, stele-le, cărți-le, becuri-le G.D. -i case-i, stele-i, cărți-i -lor case-lor, stele-lor, cărți-lor, becuri-lor Amalgamarea morfemelor conjunctetc "Amalgamarea morfemelor conjuncte" Din motive fonetice, morfemul determinării se amalgamează, în mod frecvent, cu morfeme ale categoriilor gramaticale de număr, gen și caz, la substantivele feminine. Amalgamarea se produce la nominativ-acuzativul singular al substantivelor feminine terminate în vocala -ă (fată) sau în vocala
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]