88 matches
-
Blaga. De altfel, el reflectă felul meu de a scrie proză. Marian Papahagi observă, în Dicționarul Scriitorilor Români, că scenelor cotidiene, uneori de boemă artistică sau provincială li se adaugă elemente de fantastic; goticul, teatralul, picturalul, extravagantul, ironia, prețiozitatea crepusculară conotată matein, dau nota distinctivă a acestor proze. Tot în aceeași perioadă, în 1976, ai deschis prima expoziție personală și nu la Iași, ci la București. Asta însemnînd că aveai deja o oarecare cotă. Aveam participări la Bienalele de la Dalles, cele
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
fapt, actele sociale opuse simplității au în română o zonă lexicală destul de bogată: alături de mofturi și fasoane stau nazurile, capriciile, toanele și (argotic) fartițiile; atitudini similare sînt desemnate de verbele a se fandosi, a se sclifosi. Fițele sînt în principiu conotate negativ (în construcție cu a face, a avea, a fi plin de..., a se sătura de...): “au dialogat amical cu ziariștii și nu au făcut nici un fel de fițe” (cotidianul.ro, 2002); “o să ai neapărată nevoie de un sistem care
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
valoarea istorică a "efortului Junimii de a limpezi, de a organiza și de a înfrumuseța" o literatură grevată de "verbozitatea metisă"și de "mahalagism cultural". Dar îi reproșa "sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice". Tema camilpetresciană va fi energic conotată ideologic în generația '30, cînd Mircea Eliade, de pildă, redescoperea vigoarea primară și magică a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și G. Călinescu, singur printre marii critici ai momentului, condamna "formalismul" maiorescian. Patru sau
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
situat într-o irealitate absolută, fără nici o legătură cu ceea ce se petrecea în jur". Așadar, în viziunea comunistă, limbajul creează realitatea. Nu e o creație inocentă, căci, fiind numită în discursul oficial, realitatea e instantaneu sancționată axiologic, din capul locului conotată pozitiv ori negativ, fără drept de apel. Consecințele? Iată doar cîteva exemple dintr-o serie imensă: "Mari filosofi ori scriitori, Regele României, Basarabia și Bucovina de Nord - pentru a da exemplele cele mai curente - au fost oficial loviți de non-realitate
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
Substantivul căruia i se adaugă sufixul popular și familiar capătă sens colectiv, dar mai ales semnificații depreciative: „prost”, „fără valoare” sau cel puțin „nedorit”. Nu sunt multe derivate de acest tip: mai cunoscut e hârțogăraie, format de la o bază oricum conotată peiorativ (hârțoagă). Ca și hârțogărie, hârțogăraie desemnează mulțimea de hârtii inutile, plicticoase etc., devenind - prin metonimie - un echivalent colocvial al termenului birocrație. Cuvântul este destul de prezent în limbajul familiar și publicistic actual: „9 milioane de euro aruncate pe hârțogăraie” (Jurnalul
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn de pămînt/ care luptă să nu se prefacă pulbere în univers" (Complicitate ș5ț). La fel de limpede e conotată cenzura - căluș al conștiinței, stază a existenței care nu poate fi sortită uitării: "împăturesc ziarul. Uit. Un înger căzut nu trebuie/ să regrete nimic. Eu/ nu regret nimic./ Mîngîi cotoarele/ cărților din biblioteca mea adunate cu/ sudoarea sîngelui./ Scot o
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
omului deliberativ, capabil de a concepe și alte forme de cugetare sau de expresie decât cele ale temperamentului său". Criticul avea acum o modalitate de înțelegere mai complexă a personalității. În prima tinerețe acordul dintre idei și temperament era singurul conotat pozitiv. La maturitate, constata că această linearitate cauzală nu există în această formă pură. Dar Lovinescu agrea aceste deducții și arăta cu satisfacție felul în care relativismului său temperamental pornea dintr-un scepticism funciar, ale cărui idei, la rândul lor
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
80, însă, o altă editură de avangardă se impune: POL (numită așa după Paul Otchakovski-Laurens, numele fondatorului, în 1984). Editura publică mult, destul de eterogen însă, axîndu-se pe texte marginale din punctul de vedere al esteticii promovate - o marginalitate mai puțin conotată politic decît textualismul revoluționar al celor de la Minuit. POL nu evită romanul de succes, dar nu ocolește nici autorii unor texte cu care e mai greu să te familiarizezi. Pentru că apăruse voga minimalismului, POL nu-l ocolește. Așa se face
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
de fiecare dată altceva). Rămîne totuși o problemă: cum s-a trecut, la început, de la ideea de "vis, fantezie" la sensul "aiurit" și mai ales la cel de "dezordine", "învălmășeală"? Dacă prima trecere e ușor de explicat (visarea fiind adesea conotată ironic, negativ, din punctul de vedere al vieții practice), cea de-a doua pare să presupună influențe reciproce între termenii depreciativi, probabil și atracția fonetică produsă de cuvinte precum haos, hal, harababură, halima etc.
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
de la un punct de lucru la Arad. însă după cîteva ore m-au prins. Am ieșit așa... ca să iau aer. Eram bididiu atunci"; apare însă și un sens mai general - "Toți bididii s-au cam haladit rapid" - și chiar unul conotat sexual - "Cîteodata cei mari fac și presiuni sexuale față de cei mai mici, își bat joc de ei, îl iau pe cîte unul cu ei în pat și spun că e "bidiviu"". Un înțeles aparte, pe care substantivul îl are mai
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
zece ori cincisprezece ani - literatura nu se mai grupează pe generații, ci pe individualități ieșite din comun. în perspectivă istorică, generațiile dispar, rămîn doar personalitățile valoroase. Iar în istoria literară, acolo unde operăm de obicei cu secolele, termenul de "generație", conotat benefic, s-a păstrat în mod cu totul accidental. Continuăm să vorbim de generația pașoptistă românească, de generația "marilor clasici", de "generația de la ^70" din literatura portugheză (e vorba de 1870), ori de "generația de la ^27" spaniolă (e vorba de
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
aspectul. Metafora prismei s-a putut dezvolta independent în română, dar nu e imposibil să fi fost preluată din alte limbi (cel mai probabil din franceză: à travers le prisme...). E interesant că în româna actuală deformarea imaginii nu e conotată negativ: în dicționarele românești mai vechi (ca și în cele franceze) se arată că trecerea prin prismă „coloră lucrurile după prejudiciu sau pasiune”: „prisma imaginațiunei alteră razele adevărului” (Laurian și Massim). Schimbarea prepoziției în limba actuală se explică prin contaminarea
Prin prisma... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4859_a_6184]
-
zone ale creativității metaforice sau metonimice și mai ales cuvintele pentru a căror evoluție nu mi se pare că s-ar fi găsit o explicație semantică mulțumitoare. În paradigma culinară, în care femeia e un produs de consum în genere conotat pozitiv, intră diverse "delicatese", mai ales dulciurile: bomboană, acadea, pralină, zaharină etc. Lucrările mai vechi înregistrau însă și alți termeni, a căror motivație e mai puțin evidentă. În anii '30, V. Gr. Chelaru ("Din limbajul mahalalelor", în Buletinul Institutului de
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
sunt mai manifeste, cu atât mai bine.) Numai că în proză mecanismul e mai la vedere. Să nu se înțeleagă, cumva, că autorul acestui volum n-ar avea simțul tragicului. Numai că, în Fraier de București, tragicul e întotdeauna doar conotat. E aluziv, așa cum ar trebui, de fapt, să fie. Doar că o astfel de încercare pretinde o subtilitate de care puțini sunt capabili. Cele mai triste proze de aici nu conțin decât cuvinte vesele. Mă refer la Momentul soldatului necunoscut
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
obscură a inconștientului, proiecții fantasmatice ale "unității cosmice originare" sau ale "sufletului universal". Riscul inevitabil presupus de un asemenea demers, într-o modernitate ce ocultează sistematic Invizibilul, Necunoscutul - în pofida alibiurilor numite psihanaliză, pop art etc. - constă în multitudinea de concepte conotate negativ și care însoțesc, invariabil, evaluarea operelor în cauză: incoerență, arbitrariu, evazionism. Acestui risc principial i se atașează, augmentativ, pentru poezia heliadescă, limitele implacabile, în perspectiva istoriei interne a literaturii, pe care limbajul poetic de factură pașoptistă le presupune. Să
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
ro), aceeași calitate având-o însă și pepenele: „Pepenele, mai versatil decât ați putea crede" (gustos.ro). În toate aceste cazuri se recunoaște, desigur, calcul semantic după engleză, limbă în care adjectivul versatile are sensuri neutre („variabil, schimbător") sau chiar conotate pozitiv („care acoperă o mare varietate de teme, domenii sau aptitudini"; „care are multe folosiri și aplicații"), versatility fiind denumirea calităților corespunzătoare. Or, dicționarele noastre înregistrează sensuri ale termenilor destul de diferite de cele din engleză: comună este ideea de schimbare
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
reiese din conotațiile paralele ale termenului tânăr/tânără: în timp ce Radu Prisăcaru este „cel mai tânăr și cel mai activ dintre prefecți”, despre Lavinia șandru se afirmă că este „puțin prea tânără încă în politică” (de subliniat că termenul tânăr apare conotat pozitiv de trei ori în zona masculină, și niciodată cu sens negativ). Pe aceeași linie, termenul civilizat apare de patru ori în relație cu bărbații, în timp ce femeilor li se asociază mari gafe, precum și nevoia de diplomație, ofensivitate și neutralitate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Dacă așa stau lucrurile, atunci dobândim o informație foarte importantă, poate chiar fundamentală: Iuda Iscariotul ar fi singurul apostol negalilean dintre cei doisprezece. Or, cel puțin la Marcu, există o opoziție radicală între Galileea și Ierusalim, prima fiind tot timpul conotată pozitiv (miracole, adunarea apostolilor, chemarea lor după înviere), al doilea, negativ (predarea, procesul, răstignirea, împrăștierea și disperarea apostolilor). Iuda este singurul de partea Ierusalimului. De altfel, o altă etimologie, propusă de Schwarz, este „omul din Ierusalim”. În Targumim, așadar mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și premierea de către aceeași organizație a volumului Incantații apărut la Cultura Națională - editură rezervată autorilor canonici, „candidaților la Panteonul literaturii române” - a echivalat pentru mulți „uniști” (Roll, Sașa Pană, Sernet, Brunea Fox, Maxy, Moldov) unei pactizări cu burghezia. O burghezie conotată tot mai „fascizant”, pe fondul ascensiunii mișcărilor de extremă-dreapta și al înmulțirii proceselor anticomuniste. Venită după „excomunicarea” de către unu a lui Virgil Gheorghiu, ruptura dintre Voronca și fostul său emul, Stephan Roll (care îi recenzase volumele anterioare în tonuri flamboaiante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atât ca proză SF, cât și ca proză de evocare istorică. Aplicând unei teme istorice laitmotivul culegerii Adevărul despre himere, al ieșirii din timp (ucronia), și prelucrându-l în registrul SF, scriitorul realizează un lapidar poem epic despre geneza națională, conotat însă cu un sens ironic, polemic în momentul apariției - 1976 - în raport cu naționalismul exagerat al ideologiei oficiale, care își va asocia protocronismul. Jocul intelectual al prozatorului sfidează tabuurile, clișeele plicticoase, obișnuințele de lectură și falsele distincții de gen. În Argonautica sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
efectul conjugat al determinismului și autogestiunii, al hazardului și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce dispare cu paradigma clasică a științei este modelul imperialist al rațiunii instrumentale: "Prea mult timp a fost definită modernitatea doar prin eficacitatea rațiunii instrumentale, stăpînirea lumii prin știință și tehnică. Această viziune raționalistă nu trebuie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește o bună parte a salariului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asimptotică a unei profesii în curs de constituire rezultă necesitatea unor discriminări între: • publicitatea comercială propriu-zisă ca ansamblu de tehnici utilizate în beneficiul unei întreprinderi pentru a menține sau augmenta clientela; • relațiile publice vizînd crearea imaginii complete și evident pozitiv conotate a unei întreprinderi sau asociații, acțiune fără scop imediat și nici necesarmente lucrativ; • propaganda urmărind prin "matraquage" adeziunea la un sistem ideologic. În acest evantai de vectorialități există un numitor comun: • caracterul informativ (prezent în mesajul publicitar, în taxinomia scopurilor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unui anumit segment narativ, a unei anumite opoziții (lingvistice, semiotice, narative). OCURENȚĂ (corelată lui tip) Manifestare concretă a unui element lingvistic (fonem, morfem, sintagmă, act de limbaj) într-un text. Analiza de conținut de exemplu va monitoriza numărul de ocurențe conotate peiorativ pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca atare de întreaga colectivitate. Subsumată riturilor de trecere, nașterea, ca și moartea, reprezintă o trecere efectivă dintr-o "lume" într-alta, dintr-o stare în alta, cea din care vine copilul și cea în care merge mortul fiind întotdeauna conotate negativ în raport cu lumea noastră, lumea "albă" și lumea "cu dor”. Nașterea fiecărui om reeditează în parte, la un moment dat și într-un anume loc determinat, nașterea omului în sine. În mentalitatea arhaic-tradițională, fiecare nouă naștere circumscrie temporar trecerea ciclică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]