290 matches
-
regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
corespunzând mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spațial, temporal, istoric, cultural, politic, social etc. Mitul definit de Barthes nu se realizează la nivelul denotativ al limbii, al definițiilor de dicționar, al competenței lingvistice, ci la nivelul conotativ al punerii în context a limbii, actualizării sale prin performanță, adică vorbire. Pe baza relațiilor de semnificare între formă și concept, și respectiv denotare între dintre formă și semnificație, cei trei termeni dau naștere unui discurs. Acest discurs are în
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
analiza, sinteză, paralelă, eseu structurat și nestructurat) și a textelor funcționale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competențe privind receptarea mesajelor ● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectiva narativa, poezie (tipuri), povestire, proza, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, român (tipuri), secvență narativa, secvență poetica, scena, sens denotativ/sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/indirect/indirect liber, stil funcțional, tablou, tema, text literar/nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsura metrica, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII BACALAUREAT 2005 PROGRAMA LIMBA ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
lumina asupra profetului atunci când este în Peșteră cu Abū Bakr , în timp ce în sura 48 lumina este pogorâtă în inimile credincioșilor . Literal noțiunea de "išrăq" desemnează aurora consurgens-primele raze ale zorilor, în timp ce mašriq este utilizat în sensul denotativ, de spațiu. Sensul conotativ este acela al unei cunoștințe ce reprezintă însuși Orientul cunoașterii care pentru Suhrawardī se confundă cu lumina absolută (ʼ išrăq). Henry Corbin adaugă faptul că noțiunea este asociată ideii de xvarnah, ale cărei origini se regăsesc în credința mazdeană și
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
suficient de bine, niciodată nu știu dacă în interiorul unei ființe aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal. Trebuie doar să știm să ne controlăm pornirile. Titlul operei poate fi privit din două unghiuri, având un sens denotativ și un sens conotativ. El exprimă pe de o parte nebunia dansului, “Ciuleandra” fiind considerat un dans dionisiac în care fiecare dintre participanți se dezlănțuie: Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, se înșiră, probabil după simpatii
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
de nuntă, el i-a oferit o coroană de aur, făurită de Hephaestus - considerat a fi zeul focului, coroană care mai târziu a fost transformată într-o constelație. Așadar de-a lungul timpului sintagma "firul Ariadnei" a primit diverse valențe conotative, fiind și astăzi, un punct esențial de referință culturală mitologică, dând naștere mai multor interpretări. S-a emis, de asemeni ipoteza că au existat două femei cu același nume: una care l-a ajutat pe Tezeu și o alta care
Ariadna () [Corola-website/Science/314738_a_316067]
-
În carte „există trei mari povești în paralel”, alternând secvențele de vis și de realitate, legate împreună de reapariția numelor personajelor în fiecare”. "Versetele satanice" prezintă și practica frecventă a lui Rushdie de utilizare a aluziilor pentru a invoca legături conotative. În carte, el a făcut referiri de la mitologie până la „fraze scurte ce invocă cultura populară recentă” uneori de mai multe ori într-o singură pagină. Capitolul VII este unul unde aceste referiri apar pregnant. În comunitatea musulmană, romanul a declanșat
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
Etimologic, în limba greacă titlul cărții se traducea prin "ou-topos", ceea ce înseamnă "fără loc", "niciunde". e un cuvânt telescopat, căci unește sensurile a două cuvinte, "outopia" (fără loc) și "eutopia" (loc bun). În contextul original, cuvântul nu avea nici un sens conotativ. Treptat s-a specializat și a ajuns să desemneze o specie a genului fantastic. Cercetătoarea Ruth Levitas este cea care a stabilit pentru prima oară aceasta categorizare: Thomas Morus a descris o societate complet organizată pe baze raționale, descoperită de
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
în versurile sale, mai precis, în „poveștile” sale real-imaginare. Enunțurile sunt lipsite de valoare denotativa, deci sunt intraductibile și și-au anulat în felul acesta orice capacitate discursiv-retorică sau de „mesaj”. Aceleași enunțuri sunt lipsite și de ceea ce numim valoare conotativa, adică sunt simple transcripții ale halucinațiilor pure ale imaginarului, care săvârșesc, însă, operă cu atat mai amenințător și absolut infailibil. Altfel spus, sunt acum pe tăcute izgonite din poezie atât iluzia metaforei, cât și iluzia îndepărtării cortinei dintre real și
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
și arată ce anume simbolizează obiectul respectiv la nivel individual. Atât denotația cât și conotația sunt folosite în comunicarea vizuală. O imagine iconică, spre exemplu un portret sau o fotografie este denotativă - semnificația directă este cea a obiectului reprezentat. Semnificațiile conotative sunt exploatate mai ales în comunicarea publicitară, unde utilizarea unei imagini are și o semnificație denotativă, dar mai ales semnificații conotative. Spre exemplu o mașină de lux are o semnificație denotativă, indicând obiectul în sine, dar și semnificații conotative - ea
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
imagine iconică, spre exemplu un portret sau o fotografie este denotativă - semnificația directă este cea a obiectului reprezentat. Semnificațiile conotative sunt exploatate mai ales în comunicarea publicitară, unde utilizarea unei imagini are și o semnificație denotativă, dar mai ales semnificații conotative. Spre exemplu o mașină de lux are o semnificație denotativă, indicând obiectul în sine, dar și semnificații conotative - ea poate fi asociată cu luxul, o viață lipsită de griji și o slujbă pe măsură, haine elegante, stil de viață sofisticat
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
Semnificațiile conotative sunt exploatate mai ales în comunicarea publicitară, unde utilizarea unei imagini are și o semnificație denotativă, dar mai ales semnificații conotative. Spre exemplu o mașină de lux are o semnificație denotativă, indicând obiectul în sine, dar și semnificații conotative - ea poate fi asociată cu luxul, o viață lipsită de griji și o slujbă pe măsură, haine elegante, stil de viață sofisticat, mâncăruri fine etc. Pare aproape superflu să spunem că scopul procesului de semnificare este acela de a determina
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
dorințele"”. Calmul, detașarea și nepăsarea față de micimea vieții cotidiene marchează o atitudine potrivită unui arhat „budist”. Strofa a-X-a reia versurile primei strofe în ordine inversă, astfel că versul "Tu rămâi la toate rece," capătă o valoare emblematică. Limbajul poetic este conotativ, poetul apelând la o suită de figuri de stil: antiteza „"toate’s vechi și nouă toate"”, interogația retorică „"cine-ar sta să le asculte?"”, este o marcă a subiectivizării care susține oralitatea textului, epitet în inversiune „"recea cumpănă"”, epitet „"zgomote
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
prea mare pe fantastic, încercând să îl excludă cât mai mult în "Călăuza". Din păcate, nu va mai atinge acest nivel de excelență artistică al ultimului film făcut în patrie în creațiile sale din Occident, când balanța dintre denotativ și conotativ se va dezechilibra. Momentul intrării regizorului în lumea cinematografică era unul favorabil. După crearea, în anii '20, a așa-numitei „școli clasice sovietice”, are loc o decădere puternică în anii '30, influențată de imperativele ideologice ale epocii, consfințite de Congresul
Călăuza () [Corola-website/Science/304152_a_305481]
-
în Teoria expresiei poetice 193 introduce conceptele de „imagine vizionară”, „viziune”, „simbol”, „ruptură a sistemului”, care reprezintă, în fond, niște redefiniri, mai nuanțate și mai subtile, ale mai vechilor figuri. Roman Jakobson 194 impune ideea unui limbaj poetic implacabil autoreflexiv, conotativ prin excelență, bazat pe posibilitatea de a transmuta domeniul echivalenței paradigmatice de pe axa selecției pe axa combinării. În concepția lui Tzvetan Todorov 195, transparența, respectiv opacitatea, sunt trăsăturile care separă limbajul uzual și pe cel al poeziei (este deja bine
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
capcana cercului vicios din logică. Dacă, de pildă, este în afara oricărui dubiu faptul că transformarea conotației în denotație reprezintă în limba uzuală un fenomen curent, dacă multe expresii metaforice căzute în spațiul public își diminuează sau chiar își pierd valoarea conotativă, ne putem întreba dacă reciproca nu este și ea, în egală măsură, valabilă: nu cumva transformarea denotației în conotație este un fenomen la fel de frecvent? Și nu cumva acesta este spațiul îngust prin care conotația se strecoară chiar în cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
tropi ș.a.m.d. Dar, din moment ce - după cum precizează autorul - ea este prezentă în limba uzuală (nici măcar, „performanța”, în termenii lui Chomsky, nu este strict denotativă, iar „competența lingvistică” rămâne o fantasmă a dicționarelor), avem toate motivele să admitem că valențele conotative pot să nu fie nici în poezie rezultate cu necesitate dintr-o intenție auctorială și cu atât mai puțin din simpla utilizare a tropilor. În fond, sesizarea dipozițiilor descriptiv-referențiale și a celor emotive nu reprezintă două procese neapărat izolate; departe
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se vede, înregistrarea banală a faptelor banale, nu înseamnă nici transcriere fidelă sau naturalistă a cotidianului. Fidelitatea își are și ea subtilitățile și strategiile ei (literare). Denotativul, în modestia lui asumată, poate fi profund (și într-un mod mai rafinat), conotativ, eludând, cu bună știință (sâc!) arsenalul de simboluri, trimiteri, sofisticare metaforică. Nu înțeleg prin această poezie colectarea de recuzită contemporană (televizor, tramvaie), de decoruri și obiecte, contabilizare apoetică, ci un efort vizionar de înțelegere a lumii ca organism viu, și
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o muscă. În condițiile unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu are nimic în comun cu încifrarea elitistă a mesajului din modernism, ci mai curând cu o anume ludicitate de desen animat, decodarea se dereferențializează luând calea sintezei conotative. Este negată funcția tranzitivă, referențială a limbajului, ceea ce echivalează, la un alt nivel, cu o slăbire a funcției perceptive, orientate spre real și cu suscitarea factorului intern, al închipuirii, al visării. Pe bună dreptate s-a afirmat că „ceea ce părea
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
simbol curat al românismului în ținuturile din stânga Prutului și mai apoi ca purtător al lirei. Notorietatea poetului s-a cristalizat demult în republicile unionale (Theodor Codreanu se ferește să scrie direct fosta Uniune Sovietică, preferând sintagma fostul imperiu sovietic, pregnant conotativă). Ion Druță a urmat un traseu oarecum similar, impunându-se atenției la Moscova și Paris, pentru ca în final să câștige și adeziunea Chișinăului. După care a optat pentru...limba rusă. În cazul lui Grigore Vieru "contaminarea ideologică a fost minimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nutrit notațiile autorului ("7002. Mă-ntorc ca la un miracol: fără suportul numărului, aceste note ar fi sucombat demult" sau "8983. Rămâne o enigmă de ce nu mă pot desprinde de zădărnicia acestor însemnări. Semnul imposibilității de a ieși din labirint"). Conotativ, însuși se asimilează unui număr în labirintul fără ieșire ("3456. [...] Sunt, așadar, un simplu număr în labirintul care mă ține prizonier fără scăpare."). Fiecare om e un număr, fiecare număr este o ființă. Sporirea numerelor corespunde curgerii vieții, moartea fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau unei alte componente: - simboluri, vorbire, limbaj; - înțelegerea - receptarea, nu transmiterea mesajelor; - interacțiune, relație - schimbul activ și coorientarea; - reducerea incertitudinii - ipotetică dorință fundamentală, care duce la căutarea de informație în scopul adaptării; - procesul - întreaga secvență a transmiterii; - transfer, transmitere - mișcare conotativă în spațiu și timp; - legătură, unire - comunicarea în ipostază de conector, de articulator; - trăsături comune - amplificarea a ceea ce este împărtășit sau acceptat de ambele părți; - canal, purtător, rută - o extensie a „transferului”, având ca referință principală calea sau „vehiculul” (sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a perpetua. În acest sens, se observă lesne diferența stilistică și expresivă dintre paginile având-o ca "autor" pe doamna T. și cele ale lui Fred Vasilescu ori G. D. Ladima. Elaborarea subiectivă a artei, ca limbaj neconceptual, se reflectă conotativ în pasajele în care Camil Petrescu o introduce pe cea "aleasă" ca instanță narativă model de "transfigurare" reușită a realității/ de "atingere" a transcendentului, care, în cazul acestui autor, este reprezentat printr-un "dosar de existențe"316. Nu vocea auctorială
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]